Opinia, octombrie 1923 (Anul 19, nr. 4900-4925)
1923-10-01 / nr. 4900
■mzm Zilele acestea am înregistrat un eveniment de o importanţă capitală pentru aşesarea şi pacificarea Europei. Germania a renunţat la rezistenţa pasivă în regiunea Ruhrului ocupaţi de francezi la ianuarie 1928. Prin aceasta, piedica cea mai grea pentru reluarea tratativelor şi rezolvarea chestiunii reparaţiilor este înlăturată. Dacă Franţa a fost sinceră în declaraţiile sale, ar urma ca, imediat după capitularea Germaniei prin nimicirea armelor rezistenţei pasive, să înceapă o serie de conferinţe, la care să se revizuiască problema reparaţiilor, dîndu-i-se alţi termeni, bazaţi pa realităţi. La ce rezultat vor duce tratativele diplomatice nu se poate încă preciza. Experienţele de până acum în ea, ne fac să prevedem ivirea unei alte serii de piedici. Căci atât Franţa cât şi Germania nu sunt pregătite sufleteşti pentru pace. D. Poincare nu s’ar putea menţine la putere într'o perioadă mai lungă de linişte Prin urmare, el va căuta să exploateze până la maximum resentimentele franceze împotriva vecinului de peste Rin. Germania e subminată de ideia revanşei, sub once forgone. Această idee găseşte teren minunat într’un popor învins şi dezorientat. Lipsa de oameni de Stat .Agravează, mult situaţia. Curente politice dăunătoare stăpânesc ţara, ducând-o la greşeli extrem de costisitoare. După asasinarea lui Ribhensu, singurul om care era în stare să înţeleagă vremurile şi să te stăpânească, Germania s’a lăsat duşi la prăpastie de o şleahtă de oameni ce-şi făceau numai interesele lor. Magnaţii industriei, conducătorii efectivi din ultimii timp ai Reichului, nu sunt acuzaţi în zadar de presa franceză. D’sastrul mărcii ţi eşecul rezistenţei pasive te datoresc In mare parte acestei pături lacome, care a exploatat spiritul de supunere şi naivitatea poporului german, sărăcindu-1 şi umilindu l pentru ca ei să realizeze averi fantastice. Susţinând rezistenţa pasivă, germanii au nesocotit ca şi, atunci când au pornit războiul acel factor imaterial dar totuşi esenţial în orice întreprindere de masă : factorul moral. E etudat că ţara care are cei mai mulţi filozofi este lipsită, in politică, atât de Înţelegerea momentului psihologic cât şi de plicerea exploatării lui. D. Pornea s o cunoaşte foarte bine slabimumite acelora cu care se răzoboeşte, şi le-a alicat probabil cu o plăcere nespusa, metodele sale drastice de om tare. • Ca rezultat positiv şi imadiat încetarea rezistenţei pasive va aduce după sine consolidarea d-lui Poincaré. In Anglia va porni un nou val de furie împotriva premierului francez, pe când cabineta de la Londra îi va manifesta o cordialitate perfectă : englejii, mult mai dibaci decât nemţii au ştiut întotdeauna să nu se grăbească. Succesul în Ruhr va schimba poate rezultatele aşteptate în alegerile din Franţa. Ar fi cu putinţă ca actualul guvern să se menţină. Izbânda lui rasă este zbâada militarismului războinic, care va ajunge un pericol pentru el însuşi: soldaţii francezi ţinuţi sub arme câte şase şi opt ani se pot molipsi uşor de pathoza revoluţionară ce bâdtue în Ruhrul ocupat de ei. Franţa trebue deci să exploateze cu multă prudenţă succesul său asupra maselor flămânde şi demoralizate ale Germaniei. I. L — Un moment important în politica Europei — Cetiţi în pagina IV-a Ultima Oră telegrafică şi telefonică Actualităţi din afară O bancă pentru uşurarea divorţurilor. — Unda credeţi ca s’a înfiinţat o astfel de bancă ? Desigur că In America. La Johnstown (Pensylvania), un original a înfiinţat o bancă pentru a avansa fonduri persoanelor solvabile care doresc să divorseze. Această bancă face afaceri excelente şi n'a perdut nici o centimă dela înfiinţarea ei Clienţii săi i-au rambursat regulat avansurile pe care ea 1-a făcut.* înconjurul lumii în aeroplan.—Aviatorii engleji Mac Mulay şi Meltas proeptează de a face înconjurul lumii în aeroplan. Pentru aceasta au stabilit câteva perncte de aprovizionare, in special în oceanul Pacific. Un yacht „Frontiersman“ va fi încărcat cu provizii şi cu esenţa necesară aparatelor, cît şi cu cantităţile de vin şi alcool pentru aviatori. Dar autorităţile americane antialcoolice veghiazâ. Prin trecerea sa prin Los Angeles, vaporulFrontiersman® a fost prins și cantitatea de alcool confiscată. ASPECTE Pânea. La catenaş.L cofetăriile. Colbul. Oamenii trăeau, ca să zicem aşa, la suprafaţă. Ei nu-şi dau samă. In creobşte, de fondul laotarilor...şi nu-i vorba, bineînţeles, de chestiile mari—ci de mărunta viaţă de toate zilele. V'aţi gândit, da pildă, la murdăria veţii—nu la figurat ? Pânea care vi se prezintă rumenă pe masă—ştiţi câte avânturi a avut ? Şi nu atât dela cuptor până la tarabă, cât dela tarabă acasă. Servitoarea iie punea în mână — o mină suspectă—, împrumându-i cete omor,deghts pe delături, şi merge aşa pe câteva străzi. Apoi, cum coşul nu-i vine bine, îşi schibă’mânile. Pâinea se sprijină atunci pe un colţ de piept, pe-o bluză lustruită, cu unele NOTE ŞI IMPRESII DIN IAŞI ! frizer.—Restaurantele şi gunoiul, porcii. — orificii prin oara îşi fac apariţia exponenţii femininului. Dar cumpărăturile tot nu-a bine aranjata. Servitoarea — fără nici o ezitară—aşesză pânea pa un prag sau chiar pe trotuar. După ce şi potriveşte lucrările dia coş, înşfacă pânile de jos şi—înainte ! Nu i nici o exagerare. Acestt tabou se vede zilnic. N’aveţî decât să eşiţi pe stradă Intre şase şi opt dimineaţa. Dar domnişoara oara întinde zâmbitoare o felie de pâne într’o furculiţă de argint unui tânăr de alături — nu sa poate scula înainte de zece... Intri la o cafenea da pe strada mare. Un chslser îţi aduce ceai. 11 vezi cum ia dintr’o cutie un pumn de zahăr... apoi lasă printre degete, în fiecare pahar, câţi două bucăţele. Se apropie de tejghea, cu mâna ia o felie de alămâe şi o pune în ceai. Apoi îşi şterge degetele de pantaloni. Operaţia se repetă la fiecare client. In sfârşi, ceaiul tulbure, cu praf la fund şi cu untură la suprafaţă, ţi se aşesză pe masă. Un sfert din pahar a vărsat in farfurioară, în car« pluteşte o muscă. Chelnărul pentru complectară» serviciului, îţi aduce în mână un covrig dela vânzătoare» de ps trotuar dintr’o coşarcă colbăită. Intri 1a frizer. Te aşezi In faţa oglinzii. Un băiat, cu o axemă pe mână, iţi soponeşte faţa cu pămătuf al luat de la clientul din spate. Un val de spumă îţi intră în gură. Nici r’a'când să te aperi, şi tânărul frizer îţi şi vâră arătătorul printre buze, spociorându-ţi în gură spuma—ca o mamă care expulzează urgent şi cu violenţă ceva netrebnic din gura copilului. Briciul se loveşte de câteva ori de curea. Apoi ţi se apropie de obraz. Ii p*r bâiatului să-l dezinfecteze. El te priveşte cu ochi miraţi.De os ? Doar l-am dat pe curea... şi microbii mor la curea®. — „Cum mor®, îl întrebi cu stupefacţie.—„Mor din două cauze : mai întâia din isbitură şi apoi de ferbinţeaîă*. începe operaţia: un şervet umed şi cu clăbuci punctaţi cu păr străin îţi înconjură faţa. Briciul se strecoară tacticos pe obraz. Frizerul te apucă de nas, de ureche, de guşă... Ds-o uita, o tăetură. Băiatul şterge repede sângele cu degetul şi apoi, cu arătătorul, apasă acolo multmult, până când se cicatrizează rana. ţTreci prin ograda unui restaurant din centru, dar chiar din centru—poţi spune chiar centrul Însuşi. Mormane de gunoi sunt ferestrele bucătăriei. Inăuntru o infecţie de clacă. Un closet insuportabil alături. Parcâ organele îţi iau brusc altă poziţie în corp .. Mănânci o prăjitură—un gust de unt rânced şi un miros de ouă clocita te îneacă. Limba şi nasul se imbibă de infecţie. In zadar Iţi ştergi limba cu şervetul şi faci gargară pe nări. Odată, am vrut să cumpărăm ouă da la un negustor cunoscut. —„Aastaa nu-s pentru d-voastră*, ne-a obiectat el.—„Și de ca ?“—„Păi, îs vechi... le-am strâns pentru cofetăria! ® In localurile de aperitive, sute de muște stau pe feliile de salam și pe tartinele cu icre. Sara, fără să se acopere marfa, băiatul din prăvălia ,mătura— făcând un colb ca In mijlocul străzii. Dar murdăria uliţelor ? Trebue să ambii prin oraş cu batista cu colonie la nas şi ca o felie de aramâe în gură. (Continuarea In pag. II-a) ZIAH POLITIC COTIDIAN CHAOSUL MONETAR înainte şi doi război.Statul şi circulaţia monetari. Trecem prin o perioada în care nu numai că nu vedem apărând vre-o licărire de limpezire cu privire la monedă, ci din contra, chaosul pare că sporeşte. Chaos monetar a existat şi înainte de război, numai cu diferenţa că e mai pronunţat, mai acut acum decât cum era altădată.* înainte de război, nu exista un sistem monetar unic. Ţările de viţă latină făcuseră o convenţia, o uniune întitulată „Uniunea monetară latină® întemeiată în Geneva. Ele admiraseră ca bază a sistemului lor cele două metale noble, aurul şi argintul. Statele Anglo-saxone şi cele de viţă germană sprijineau sistemul lor monetar pe aur numai. Prin Asia erau ţări cari credeau numai în argint. Nu mai vorbim de triburile africane cari au serveau de scoici, sare, etc. pentrutranzacţiile dintre dânşii. Dar pe lângă aur și argint, circulau nenumărate sisteme de bancnote. In Germania, de exemplu, fiecare Stat ca Bavaria, Saxonia aveau sistemul lor de emisiune. Când treceai din un stat în altul, trebuia să faci calcule multe, ca să știi câtă hârtie din unul dintre state trebue să dai pentru a primi valoare identică din cela ale celuilalt stat. Erau şi bancnote, cari nu se primeau in alte stat». Mai erau cambii, devize, titluri de împrumut ale Statelor, etc. . Era un chaos în toată regula. Lumea trăitoare pe vremurile dinainte de război, dintre cari mulţi născuţi în vremea aceia de ohaoa, se deprinsese cu el. De pe atunci însă câţiva învăţaţi, isbiţi de această diversitate monetară, la dificultăţile sistemelor monetare, când nu puteai şti cu siguranţă, o valoare monetară posezi la buzunar, se gândeau la o contopire a tuturor sistemelor monetare în unul singur. Se propunea de pe atunci reunirea unei conferinţe cu delegaţi de lai tuturor puterilor, ca să se înţeleagă asupra oricărui rai noului sistem.* Ideia aceasta a continuat şi după războia. De aceia între multele comisiuni prevăzute in tratatul de pace din Versailles este şi una care are menirea a se ocupa de monedă, sistemele monetare, valuta etc. Este cert că războiul a provocat o răsturnare a tuturor aşezămintelor întocmite de oameni şi chiar a principiilor ca şi a ideilor. In lumea veche se ajunsese In decursul timpului după multe observaţii şi experienţe, la întocmirea unor aşezăminte, cari să diriguiască mersul valorilor monetare, cum şi cele ale altor valori. Erau bursele. După bursa din New-York se orientau bursele de cereale ale tuturor Statelor, după bursa metalelor din Anglia, cursul metalelor şi aşa mai departe. Era în funcţie atunci legea ofertei şi cererii. Astăzi de aşa ceva nu se aude, iar amestecul direct al Statelor în circulaţia monetară a sporit chaosul. Se poate întrevedea acum stabilirea unui sistem monetar unic ? Se poate reveni la sistemul vechiu ? VI. Radu .. ii ii 11 ani ............................ Dr Maria Montessori Ed. Cartea ..Românească, Bucureşti 1823. O broşură numai de 4 poli şi jumătata de tipar. Ea cuprinde rezumatul lecţiilor da” pedagogie pa care autoarea le-a făcut în 1900 la Şcoala normală ortofrenică din Roma. Dna dr Montessori este o figură mare de o reputaţie mondială şi nu se putea ca inima ei să nu fie atinsă de soarta nenorociţilor mici copii anormali. Mai mult. Ceea ce a făcut-o să se ocupe de Pedagogie şi să devină celebră In această ramură de activitate omenească, a fost tocmai priveliştea acestor nenorociţi, pe care i-a cunoscut în Azilele şi Spitalele ,pe unde trebuia să intre ca studentă In medicină. Studiind pe anomal a trecut apoi la normali, pe care i a considerat In primii ani, ca pe nişte anormali de 10-12 ani. De aici porneşte să clădească întreg “sistemul şcolar care-i poartă numele. In această broşură, celebra profesoară de la Roma dă mai întâi câteva poveţe despre îngrijirile fizice pe care trebue să le dăm copiilor anormali, începând cu cercetarea celor cinci simţuriprincipale, cum să le îngrijim şi cum să le tămăduim, pentru că ele sunt porţii« spiritului prin care intră cunoştinţele In minis. Mai apoi se ocupe de modul de predau al diferitelor obiecte şi mai fi ales Scrierea şi desenul, şi Încheie acest capitol cu educaţia morală. Recomand cu tot dinadinsul tinerilor învăţători ca înainte de a citi altă carte de pedagogie, să citească această mică cărticică cărei va pune pe cale să priceapă rostul metodelor şi a multor probleme pedagogice. Broşura se sfârşeşte cu un Carnet pentru studiul individual al copilului şi începe cu un studiu introductiv asupra clarificăieicopiilor anormali. C. V. Buţureanu Recenzii LUNI 1 Octombrie 1928 DE MASA' Remanierea ministerială se va produce pe ziua de 4 Oct. — Ce se știe pozitiv. — Spre o împăcare Mârzescu- Al Constantinssou. — București. — S’a stabilit ca decretul de remaniere a cabinetului să apară în Monitorul Oficial, in dimneaţa zilei de 4 Octombrie. Ceia ce se poate afirma până acum pozitiv este că d. Tancred Constantinescu va lua departamentul industriei, şi că d. general Văitoianu va trece la departamentul domeniilor. , Despre rest, nu se poate afirma nimic. Primul ministru păstrează un mutism desăvârşi. S’a remarcat faptul că zilnic, şi chiar de două ori pe zi, d. Ionel Bratianu are lungi convorbiri cu prinţul Ştirbey. In cercurile politice se vorbeşte cu insistenţă de o împăcare între d-nii Mârzeanu şi Al. Constantinescu. Se zice că această împăcare ar fi fost pregătită chiar de către actualul ministru al domeniilor. * Un important consiliu de miniștri se va ține Luni, sub prezidenția d-lui Ionel Bratianu. Situaţia proastă economică —■ Urmările lipsei de numerar — Urmările lipsei de numerar se simt tot mai mult. Fără eementul vital şi primordial, întreaga activitate a instituţiilor noastre financiare este ameninţată de paralizie. Băncile sânt azi in imposibilitate de a mai acorda cel mai mic credit. Din această causa, foarte numeroase industrii îşi vor suspenda lucrul. Altele, aproape de a începe, nu vor mai fi deschise. In birourile băncilor e linişte de moarte.Funcţionarii citesc gazete sau fumează. Din străinătate nu vine o centimă şi nu se admite cel mai mic credit. Odată cu stagnarea industriilor, o altă calamitate ne ameninţă : şomajul Muncitorii din regiutde industriale ale Ardealului au şi început să sufere consecinţele lipsei de lucru provocată prin reducerea sau închiderea totală a multor ateliere şi fabrici. Aşadar criza numerarului a intrat într’o fază foarte caracteristică , fără a aduce niciun folos—căci valuta noastră rămîne în aceiaşi stare—produce pierderi imense pentru economia generală a ţării. Slăbiciunea banului nostru are alte cauze decît inflaţiunea căci, cum s7 a mai spus, chiar şi pentru nevoile actuale ale Statului înscrise in buget sumele emise sînt insuficiente. Se simte nevoia banilor, cum se simte nevoia de seminţe, care vă rodească... pe ogor. Eitrebuesc raspîndiţi cu măsură, nu prea mult dar îndeajuns ca să dea viaţă atîtor cîmpuri de activitate care nu așteaptă decit de acest nervum rerum pentru a prinde viaţă și a prospera. - ^LMtaeam\ - Funcţionarea şcolilor minoritare — Ordonanţa ministerului Instrucţiei. — Cluj.— Ziarele maghiare publică în extenso ordonanţa ministerială despre funcţionarea şcolilor confesionale şi maghiare şi se declară mulţumite cu soluţiile date. Me spun că ceiace n’a putut rezolvi partidei maghiar prin atitudinea sa energică, prin memorii şi adunări a fost în stare să rezolve d. Zombory Ladislau, oara este persoana grata la d. Brătianu şi la ministerul instrucţiei. Au fost câştigate două revendicări importante: funcţionarea şcoalelor ,ordinelor călugăreşti în condiţii egale cu şcolile confesionale maghiara şi predarea numai a geografiei şi istorieiţării în limba română. In acest an şcolar se prevede că va fi pace şi linişte Ungarii sa tem însă de anul 1924, când toţi profesorii de la toate materiile de învăţământul vor fi siliţi să dea examen de limba română.