Opinia, octombrie 1923 (Anul 19, nr. 4900-4925)

1923-10-01 / nr. 4900

■mz­m Zilele acestea am înregis­­trat un eveniment de o im­portanţă capitală pentru a­­şesarea şi pacificarea Europei. Germania a renunţat la re­zistenţa pasivă în regiunea Ruhrului ocupaţi de francezi la ianuarie 1928. Prin acea­sta, piedica cea mai grea pen­tru reluarea tratativelor şi rezolvarea chestiunii repara­ţiilor este înlăturată. Dacă Franţa a fost sinceră în declaraţii­le sale, ar urma ca, imediat după capitularea Germaniei prin nimicir­ea ar­melor rezistenţei pasive, să înceapă o serie de conferinţe, la care să se revizuiască problema reparaţiilor, dîn­­du-i-se alţi termeni, bazaţi pa realităţi. La ce rezultat vor duce tratativele diplo­matice nu se poate încă pre­ciza. Experienţele de până a­­cum în ea, ne fac să prevedem ivirea unei alte serii de pie­dici. Căci atât Franţa cât şi Germania nu sunt pregătite sufleteşti pentru pace. D. Poincare nu s’ar putea menţine la putere într'o pe­rioadă mai lungă de linişte Prin urmare, el va căuta să exploateze până la maximum resentimentele franceze împo­triva vecinului de peste Rin. Germania e subminată de ideia revanşei, sub once for­gone. Această idee găseşte te­ren minunat într’un popor în­vins şi dezorientat. Lipsa de oameni de Stat .Agravează, mult situaţia. Curente politice dăunătoare stăpânesc ţara, ducând-o la greşeli extrem de costisitoare. După asas­i­narea lui Ribhensu, singurul om care era în stare să în­ţeleagă vremurile şi să te stă­pânească, Germania s’a lăsat duşi la prăpastie de o şleahtă de oameni ce-şi făceau numai interesele lor. Magnaţii in­dustriei, conducătorii efectivi din ultimii timp ai Reichu­­lui, nu sunt acuzaţi în zadar de presa franceză. D­’sastrul mărcii ţi eşecul rezistenţei pasive t­e datoresc In mare parte acestei pături lacome, care a exploatat spi­ritul de supunere şi naivita­tea poporului german, sără­cindu-1 şi umilindu l pentru ca ei să realizeze averi fan­tastice. Susţinând rezistenţa pasivă, germ­anii au nesocotit ca şi, a­­tunci când au pornit războiul acel factor imaterial dar to­tuşi esenţial în orice între­prindere de masă : factorul moral. E etudat că ţara care are cei mai mulţi filozofi este lipsită, in politică, atât de În­ţelegerea momentului psiho­logic cât şi de plicerea ex­ploatării lui. D. Pornea s o cunoaşte foarte bine slabimumite acelora cu care se răzoboeşte, şi le-a a­­licat probabil cu o plăcere nespusa, metodele sale dras­tice de om tare. • Ca rezultat positiv şi ima­diat încetarea rezistenţei pa­sive va aduce după sine con­solidarea d-lui Poincaré. In Anglia va porni un nou val de furie împotriva premieru­lui francez, pe când cabineta de la Londra îi va manifesta o cordialitate perfectă : en­gl­ej­ii, mult mai dibaci decât nemţii au ştiut întotdeauna să nu se grăbească. Succesul în Ruhr va schim­­ba poate rezultatele aşteptate în alegerile din Franţa. Ar fi cu putinţă ca actualul guvern să se menţină. Izbânda lui rasă este zbâada militarismu­lui războinic, care va ajunge un pericol pentru el însuşi: soldaţii francezi ţinuţi sub arme câte şa­se şi opt ani se pot molipsi uşor de pat­­hoza revoluţionară ce bâdtue în Ruhrul ocupat de ei. Franţa trebue deci să ex­ploateze cu multă prudenţă succesul său asupra maselor flămânde şi demoralizate ale Germaniei. I. L — Un moment important în politica Europei — Cetiţi în pagina IV-a Ultima Oră telegrafică şi telefonică Actualităţi din afară O bancă pentru uşurarea divorţurilor. — Unda credeţi ca s’a înfiinţat o astfel de ban­că ? Desigur că In America. La Johnstown (Pensylvania), un original a înfiinţat o bancă pentru a avansa fonduri per­soanelor solvabile care doresc să divorseze. Această bancă face afaceri excelente şi n'a perdut nici o centimă dela înfiinţarea ei Clienţii săi i-au rambursat re­gulat avansurile pe care ea 1­-a făcut.* înconjurul lumii în ae­roplan.—Aviatorii engleji Mac Mulay şi Mel­tas proeptează de a face înconjurul lumii în aeroplan. Pentru aceasta au stabilit câteva perncte de apro­vizionare, in special în ocea­nul Pacific. Un yacht „Frontiersman“ va fi încărcat cu provizii şi cu esenţa necesară aparatelor, cît şi cu cantităţile de vin şi al­cool pentru aviatori. Dar autorităţile americane antialcoolice veghiazâ. Prin trecerea sa prin Los Angeles, vaporul­­Frontiersman® a fost prins și cantitatea de alcool confiscată. ASPECTE Pânea. La catenaş.­L cofetăriile.­­ Colbul. Oamenii trăeau, ca să zicem aşa, la suprafaţă. Ei nu-şi dau samă. In creobşte, de fondul laotarilor...şi nu-i vorba, bine­înţeles, de chestiile mari—ci de mărunta viaţă de toate zilele. V'aţi gândit, da pildă, la mur­dăria veţii—nu la figurat ? Pânea care vi se prezintă rumenă pe masă—ştiţi câte a­­vânturi a avut ? Şi nu atât dela cuptor până la tarabă, cât dela tarabă acasă. Servitoarea iie punea în mână — o mină suspectă—, împrumându-i cete omor,deghts pe delături, şi mer­ge aşa pe câteva străzi. Apoi, cum coşul nu-i vine bine, îşi sch­ibă’mânile. Pâinea se spri­jină atunci pe un colţ de piept, pe-o bluză lustruită, cu unele NOTE ŞI IMPRESII DIN IAŞI ! frizer.—Restaurantele şi gunoiul, porcii. — orificii prin oara îşi fac apa­­riţia exponenţii femininului. Dar cumpărăturile tot nu-a bine aranjata. Servitoarea — fără nici o ezitară—aşesză pâ­nea pa­ un prag sau chiar pe trotuar. După ce şi potriveşte lucrările dia coş, înşfacă pâni­le de jos şi—înainte ! Nu i nici o exagerare. Acestt tab­ou se vede zilnic. N’aveţî decât să eşiţi pe stradă Intre şase şi opt dimineaţa. Dar domnişoara oara întinde zâmbitoare o felie de pâne într’o furculiţă de argint unui tânăr de alături — nu sa poate scula înainte de zece... Intri la o cafenea da pe stra­da mare. Un chslser îţi aduce ceai. 11 vezi cum ia dintr’o cu­tie un pumn de zahăr... apoi lasă printre degete, în fiecare pahar, câţi două bucăţele. Se apropie de tejghea, cu mâna ia o felie de alămâe şi o pune în ceai. Apoi îşi şterge dege­tele de pantaloni. Operaţia se repetă la fiecare client. In sfâr­­ş­i, ceaiul tulbure, cu praf la fund şi cu untură la suprafaţă, ţi se aşesză pe masă. Un sfert din pahar a vărsat in farfuri­oară, în car« pluteşte o mus­că. Chelnărul pentru complec­tară» serviciului, îţi aduce în mână un covrig dela vânză­toare» de ps trotuar dintr’o coşarcă colbăită. Intri 1a frizer. Te aşezi In faţa oglinzii. Un băiat, cu o axemă pe mână, iţi soponeşte faţa cu pămătuf al luat de la cli­entul din spate. Un val de spumă îţi intră în gură. Nici r’a'­când să te aperi, şi tână­rul frizer îţi şi vâră arătătorul printre buze, spociorându-ţi în gură spuma—ca o mamă care expulzează urgent şi cu vio­lenţă ceva netrebnic din gura copilului. Briciul se loveşte de câte­va ori de curea. Apoi ţi se apropie de obraz. Ii p*r bâ­­iatului să-l dezinfecteze. El te priveşte cu ochi miraţi.De os ? Doar l-am dat pe curea... şi microbii mor la curea®. — „Cum mor®, îl întrebi cu stu­pefacţie.—„Mor din dou­ă cau­ze : mai întâia din isbitură şi apoi de ferbinţeaîă*. începe o­­peraţia: un şervet umed şi cu clăbuci punctaţi cu păr străin îţi înconjură faţa. Briciul se strecoară tacticos pe obraz. Frizerul te apucă de nas, de ureche, de guşă... Ds-o u­ita, o tăetură. Băiatul şterge repede sângele cu degetul şi apoi, cu arătătorul, apasă acolo mult­­mult, până când se cicatrizea­ză rana. ţTreci prin ograda unui res­taurant din centru, dar chiar din centru—poţi spune chiar centrul Însuşi. Mormane de gu­­noi­ sunt ferestrele bucătăriei. In­ăuntru o infecţie de clacă. Un closet insuportabil alături. Parcâ organele îţi iau brusc altă poziţie în corp .. Mănânci o prăjitură—un gust de unt rânced şi un miros de ouă clocita te îneacă. Limba şi nasul se imbibă de infecţie. In zadar Iţi ştergi limba cu şer­vetul şi faci gargară pe nări. Odată, am vrut să cumpărăm ouă da la un negustor cunoscut. —„Aastaa nu-s pentru d-voas­tră*, ne-a obiectat el.—„Și de ca ?“—„Păi, îs vechi... le-am strâns pentru cofetăria! ® In localurile de aperitive, sute de muște stau pe feliile de sa­lam și pe tartinele cu icre. Sara, fără să se acopere marfa, băiatul din prăvălia ,mătura— făcând un colb ca In mijlocul străzii. Dar murdăria uliţelor ? Tre­bue să ambii prin oraş cu ba­tista cu colonie la nas şi ca o felie de aramâe în gură. (Continuarea In pag. II-a) ZIAH POLITIC COTIDIAN CHAOSUL MONETAR înainte şi d­oi război.­Statul şi circulaţia monetari. Trecem prin o perioada în care nu numai că nu vedem apărând vre-o licărire de lim­­pezire cu privire la monedă, ci din contra, chaosul pare că sporeşte. Chaos monetar a existat şi înainte de război­, numai cu diferenţa că e mai pronunţat, mai acut acum decât cum era altădată.* înainte de război, nu exista un sistem monetar unic. Ţă­rile de viţă latină făcuseră o convenţia, o uniune întitulată „Uniunea monetară latină® în­temeiată în Geneva. Ele admi­raseră ca bază a sistemului lor cele două metale nob­le, aurul şi argintul. Statele Anglo-sa­­xone şi cele de viţă germană sprijineau sistemul lor monetar pe aur numai. Prin Asia erau ţări cari credeau numai în argint. Nu mai vorbim de tri­burile africane cari au serveau de scoici, sare, etc. pentru­­tran­­zacţiile dintre dânşii. Dar pe lângă aur și argint, circulau nenumărate sisteme de bancnote. In Germania, de exemplu, fiecare Stat ca Ba­varia, Saxonia aveau sistemul lor de emisiune. Când treceai din un stat în altul, trebuia să faci calcule multe, ca să știi câtă hârtie din unul dintre state trebue să dai pentru a primi valoare identică din cela ale celuilalt stat. Erau şi banc­note, cari nu se primeau in alte stat». Mai erau cambii, devize, titluri de împrumut ale Statelor, etc. . Era un chaos în toată re­gula. Lumea trăitoare pe vre­murile dinainte de război­, dintre cari mulţi născuţi în vremea aceia de ohaoa, se de­prinsese cu el. De pe atunci însă câţi­va în­văţaţi, isbiţi de această diver­sitate monetară, la dificultă­ţile sistemelor monetare, când nu puteai şti cu siguranţă, o­ valoare monetară posezi la bu­zunar, se gândeau la o conto­pire a tuturor sistemelor mo­­netare în unul singur. Se pro­punea de pe atunci reunirea unei conferinţe cu delegaţi de lai tuturor puterilor, ca să se înţeleagă asupra oricăr­ui rai nou­lui sistem.* Ideia aceasta a continuat şi după războia. De aceia între multele comisiuni prevăzute in tratatul de pace din Versailles este şi una care are menirea a se ocupa de monedă, sistemele monetare, valuta etc. Este cert că războiul a provo­cat o răsturnare a tuturor aşe­zămintelor întocmite de oameni şi chiar a principiilor ca şi a i­deilor. In lumea veche se ajunsese In decursul timpului după multe observaţii şi experienţe, la în­tocmirea unor aşezăminte, cari să diriguiască mersul valorilor monetare, cum şi cele ale altor valori. Erau bursele. După bursa din New-York se orientau bursele de cereale ale tuturor Statelor, după bursa me­talelor din Anglia, cursul meta­­lelor şi aşa mai departe. Era în funcţie atunci legea o­fertei şi cererii. Astăzi de aşa ceva nu se au­de, iar amestecul direct al Sta­telor în circulaţia monetară a sporit chaosul. Se poate întrevedea acum sta­bilirea unui sistem monetar unic ? Se poate reveni la sistemul ve­chiu ? V­­I. Radu .. ii ii 11 ani ............................ Dr Maria Montessori Ed. Cartea ..Românească, Bucureşti 1823. O broşură numai de 4 poli şi jumătata de tipar. Ea cuprinde rezumatul lecţiilor da” peda­gogie pa care autoarea le-a fă­cut în 1900 la Şcoala normală ortofrenică din Roma. D­na d­r Montessori este o figură mare de o reputaţie mon­dială şi nu se putea ca inima ei să nu fie atinsă de soarta nenorociţilor mici copii anor­mali. Mai mult. Ceea ce a fă­cut-o să se ocupe de Pedago­gie şi să devină celebră In a­­ceastă ramură de activitate o­menească, a fost tocmai pri­veliştea acestor nenorociţi, pe care i-a cunoscut în Azilele şi Spitalele ,pe unde trebuia să intre ca studentă In medi­cină. Studiind pe anomal­ a tre­cut apoi la normali, pe care i a considerat In primii ani, ca pe nişte anormali de 10-12 ani. De aici porneşte să clădească întreg “sistemul şcolar care-i poartă numele. In această broşură, celebra profesoară de la Roma dă mai întâi câteva poveţe despre în­grijirile fizice pe care trebue să le dăm copiilor anormali, începând cu cercetarea celor cinci simţuri­­principale, cum să le îngrijim şi cum să le tă­măduim, pent­ru că ele sunt por­ţii« spiritului prin care intră cunoştinţele In minis. Mai a­poi se ocupe de modul de predau al diferitelor obiecte şi mai fi ales Scrierea şi dese­nul, şi Încheie acest capitol cu educaţia morală. Recomand cu tot dinadinsul tinerilor învăţători ca înainte de a ci­ti altă carte de peda­gogie, să citească această mică cărticică cărei va pune pe cale să priceapă rostul meto­delor şi a multor probleme pe­dagogice. Broşura se sfârşeşte cu un Carnet pentru studiul indivi­dual al copilului şi începe cu un studiu introductiv asupra clarificăiei­­copiilor anormali. C. V. Buţureanu Recenzii LUNI 1 Octombrie 1928 DE MASA' Remanierea ministerială se va produce pe ziua de 4 Oct. — Ce se știe pozitiv. — Spre o împăcare Mârzescu- Al Constantinssou. — București. — S’a stabilit ca decretul de remaniere a cabinetului să apară în Mo­nitorul Oficial, in dim­neaţa zilei de 4 Octombrie. Ceia ce se poate afirma până acum pozitiv este că d. Tancred Constantinescu va lua departamentul indus­triei, şi că d. general Văi­­toianu va trece la departa­mentul domeniilor. , Despre rest, nu se poate afirma nimic. Primul mi­nistru păstrează un mutism desăvârş­i. S’a remarcat faptul că zilnic, şi chiar de două ori pe zi, d. Ionel Bratianu are lungi convorbiri cu prinţul Ştirbey. In cercurile politice se vor­beşte cu insistenţă de o îm­păcare între d-nii­­ Mârzeanu şi Al. Constantinescu. Se zice că această împăcare ar fi fost pregătită chiar de către ac­tualul ministru al domeniilor. * Un important consiliu de miniștri se va ține Luni, sub prezidenția d-lui Ionel Bra­­tianu. Situaţia proastă economică —■ Urmările lipsei de numerar — Urmările lipsei de nu­merar se simt tot mai mult. Fără e­ementul vital şi primordial, întreaga acti­vitate a instituţiilor noa­stre financiare este ame­ninţată de paralizie. Băncile sânt azi in im­posibilitate de a mai a­­corda cel mai mic credit. Din această causa, foarte numeroase industrii îşi vor suspenda lucrul. Altele, a­­proape de a începe, nu vor mai fi deschise. In bir­ou­­rile băncilor e linişte de moarte.­­Funcţionarii citesc gazete sau fumează. Din străinătate nu vine o cen­timă şi nu se admite cel mai mic credit. Odată cu stagnarea in­dustriilor, o altă calami­tate ne ameninţă : şomajul Muncitorii din­­ regiutd­e industriale ale Ardealului au şi început să sufere consecinţele lipsei de lucru provocată prin reducerea sau închiderea totală a multor ateliere şi fabrici. Aşa­dar criza numeraru­lui a intrat într’o fază foarte caracteristică , fără a aduce niciun folos—căci valuta noastră rămîne în aceiaşi stare—produce pier­deri imense pentru econo­mia generală a ţării. Slă­biciunea banului nostru are alte cauze decît inflaţiunea căci, cum s7 a mai spus, chiar şi pentru nevoile actuale ale Statului înscrise in buget sumele emise sînt insuficiente. Se simte nevoia banilor, cum se simte nevoia de seminţe, care vă rodească... pe ogor. Ei­­trebuesc ras­­pîndiţi cu măsură, nu prea mult dar îndeajuns ca să dea viaţă atîtor cîmpuri de activitate care nu aș­teaptă decit de acest ner­­vum rerum pentru a prinde viaţă și a prospera. - ^LMtaeam\ - ­Funcţionarea şcolilor minoritare — Ordonanţa ministerului Instrucţiei. — Cluj.— Ziarele maghiare publică în extenso ordonanţa ministerială despre funcţio­narea şcolilor confesionale şi maghiare şi se declară mul­­ţumite cu soluţiile date. Me spun că ceiace n’a putut re­­zolvi partidei maghiar prin atitudinea sa energică, prin memorii şi adunări a fost în stare să rezolve d. Zombory Ladislau, oara este perso­an­a grata la d. Brătianu şi la ministerul instrucţiei. Au fost câştigate două re­vendicări importante: func­ţionarea şcoalelor ,ordinelor călugăreşti în condiţii egale cu şcolile confesionale ma­ghiara şi predarea numai a geografiei şi istoriei­­ţării în limba română. In acest an şcolar se pre­­vede că va fi pace şi linişte­ Ungarii sa tem însă de anul 1924, când toţi profe­sorii de la toate materiile de învăţământul vor fi siliţi să dea examen de limba ro­mână.

Next