Opinia, noiembrie 1923 (Anul 19, nr. 4926-4933)
1923-11-01 / nr. 4926
ANUL AL XIX No. 4926 UnVers\ta^ LoCo ^b\\oteca At» M CT IA _a$l — gm »Auasacu s?v ■ r ta «, is r ® w ZIAR POLITIC COTIDIAN Noul guvern remaniat Echilibristica d-lui Brătianu.—Favorizarea Moldovei. Divergenţă intre Coroană şi guvern.—Propunerea unui consorţiu american. Timpul îndelungat pe care l-a întrebuinţat d. Brătianui pentru a-şi remania cabinetul, i-a folosit, exercitându l în abilităţi căci noul cabinet remaniat dovedeşte un mare meşteşug echilibristic din partea primului ministru. D. Brătianu a găsit formula de împăcare pentru toată lumea A satisfăcut Senatul, acceptând un guvern pe d. N. N. Săveanu A satisfăcut Camera, acceptând pe d. N. Chircutescu, fost raportor al Constituţiei A satisfăcut preoţimea din Ardeal numind pe depădata la ministerul cultelor. A satisfăcut pe d. Constantinescu menţinând în guvern pe d. general Vâitoianu. Ba chiar e vorba să se înfiinţeze un subsecretariat de stat la domenii pentru d. Nicache Botez Dar faptul acesta n'a primit o confirmare. Triumful d lui Constantinescu ar fi fost mai complect dacă nu şi-ar fi scăzut singur acţiunile prin susţinerea d-l or Nistor şi Inculci de a căpăta portofolii, lucru pe care d. Brătianu nu l-a primit. A fost satisfăcut in parte şi d. Georgel Margescu, prin aceia că d. gen. Văitoianu a fost mutat dela departamentul internelor, iar el insuşi, — dacă n'a reuşit să capete internele, — a trecut cel puţin la un departament mai important. Dar d. Mârzescu a suferit o dezavuare indirectă in ce priveşte discursul d-sale dela Iaşi. Primul ministru a pus cruce acţiunei preconizate de d. Mărsescu contra d-lui Cuza, prin aceia că d. dr. Angelescu a rămas neclintit la ministerul instrucţiei, cu toate că mai mult ca oricare ministru, a susţinut anarhia cuzistă din universitate. In fine, a fost satisfăcut şi d. Vintilă Brătianu prin numirea d-lui Taneved Constantinescu, (făuritorul Ileşiţei) ca ministru al Industriei şi Comer ţului.* Există lasă o deosebire de vedere totală intre Coroană şi guvern, pe chestia politicei economice. Se ştie că la congresul averescan din Chişinău s a preconizat colaborarea cu capitalul străin Acelaşi lucru l-a susţinut şi d. lorga la întrunirea de Duminică din Capitală. Ori, d. lorga n’a făcut altceva decât să se pue în graţiile Coroanei. Lumea noastră conducătoare se află în faţa unui fapt precis şi foarte important. Un consorţiu francoamerican ne-a propus un împrumut in valută forte echivalând cu suma de 30 miliarde e , cu o dobândă de 7 la sută pe an şi cu rată de amortizare mică pe termen de cincizeci de ani. Dar consorţiul cere să i se pue la dispoziţie terenuri petrolifere de ale Statului a căror redevenţă, care se va putea avea la două miliarde jumătate pe an, să servească ca plată a anuităţii. Regele, sferele palatului, băncile impun mari insistenţe pe lângă guvern ca să accepte oferta, întrucât suma oferită ar permite ţării să se desfacă de toate datoriile externe Dard. Vintilă Brătianu rezistă D-sa spune că mai înainte de a se depune în parlament legea minelor la care lucrează d. Mrazec, nu se poate pronunţa definitiv. * Dar indiferent de contactul dintre Coroană şi guvern pe chestiile economice, felul cum, s’a făcut remanierea denotă o favorizare a Moldovei şi o rotunjire a reprezentanţei sale în guvern. E adevărat că lotul Moldovei de Nord a d-lui Mârzescu a rămas subţiat dar s’a îngroşat lotul Moldovei de sud. Bacăul are pe d. Alexandru Constantinescu, poate pe d. N. Botez şi pe d. Tancred Constantinescu (care-i băcăuan). Putna are pe d-nii N. N. Săveanu și N. Chirculescu. Divizarea opoziţiei Situaţia dezastruoasă economică, dezechilibrul social şi gradul dedescompunere a guvernului, impun o neîntârziată schimbare de regim. Regele ţărei se află în căutarea unei soluţiuni, dar lucrul e cu atât mai greu cu cât partidele din opoziţie, cu totul divizate, nu dau Suveranului nici un concurs. Opoziţia se comportă un aşa chip şi este astfel divizată încât problema succesiune la putere nu şi găseşte capăt. Partidele din opoziţie nu vor de loc să stabilească o înţelegere explicând că au o ideologie şi aspiraţiuni care nu pot sta nici un moment alături. Recunoaştem partea de adevăr cuprinsă în această explicare. Dar în ţara noastră e vorba deocamdată de stabilirea unui regim de legalitate, de fixarea unor metode ale conducerii publice, la care pot contribui deopotrivă orice,personalităţi şi orice partide. Pentru a se da ţării un cadru necesar de dezvoltare, orice coaliţie bine intenţionată este posibila. Numai după acela se va pune şi chestiunea ireductibilităţii programelor de fond şi ideologiei diverselor partide. Desigur că rezolvarea crizei politice stă în mâna opoziţiei, care poate fi în măsură să ajute pe Rege la găsirea unei soluţii. „ sv&sassi^ IOI 1 OCTOMBRIE 1923 Regele Boris caută o mireasă Bucureşti. — „Echangse-Telegraph1* anunţă câ regele Boris" al Bulgariei va vizita în curând toate capitalele europene. Această călătorie este în legătură cu intenţia regelui Boris de a se căsători. Concertele Despre pianistul Boskoff am auzit vorbindu-se bine încă aveam un deceniu (sau chiar mai mult). Ba, după câte-mi aduc aminte am şi oştit dări de samă elogioase cu privire la audiţiile talentatului artist. Şi cu toate acestea abia acum l-m auzit pentru prima oară, întâmplarea a vrut ca pribegia noastră să alterneze. Când poncsiia Boskoff eram plecat din ţarâ şi când mă’ntorceam, soseam după ce concertele avuseseră loc. Pe de-o parte îmi pare rău c’a fost aşa. Dar pe de alta e poate mai bine. Căci în locul aud atunci pe unul care... „promite“, ni s’a înfăţişat acum artistul fixet, In plină maturitate muzicală şi outechnica Cronica muzicală BOSKOFF de WRATISLAVIUS frizând virtulozitats». Şi m’a impresionat plăcut — Încă înainte de audiţie, galeria autorilor din care avea să cânte artistul. Fără num»evoostoara de bisararii muzicale fără „moderni“ şi ultr?. Ci In fruntea primului program două preludii şi toccata (in re minor) ale părintelui muzicei pentru pianota lui Ich Seb. Bach, de care Georges Boskoff s’a apropiat cu atâta nobleţă, cu respect, am putea spune cu evlavie. Aşa cum se şi cuvine. Fără alura de virtuozitate mii de acrobaţiam. Ca după aceia să execute Fantezia (te minor) a lui Mozart şi să glumească la cunoaputa Tartine de beurre, Şăgalnic şi plin de exuberanţa tinereţii, pac’că vedeai copiii In costume dantelate zburdând pe pajiştea plină de soare. Dar deodată, abrupt, un nour negru întunecă toata firea. In îatunerecul Înfiorător răsună știrea nimicitoare, care face gândul să se oprească’» loc; a murit Chopin! S’a stins geniul muzical al Poloniei robite. Și când ajunge vestea la Prânz Liszt, atât de puternic vibrează sufletul titanului, o&’nfc’an uragan de armonii ss exteriorizează, profunda, nemăanat» jale de care a cuprins. Atuncea a scris el opera „Armonii poetice și religioase* din care Boskoff a interpretat „ Funeralii'1 (și is al doilea conoart: Invocafiunea). Cu o putere de evocare profund impresionantă. Cum rar e dat săi auzi. Dispăruse instrumentul, se echipsase interpretul. In atmosferă pluteau frazele panegiricului conceput de Liszt. Şi atât de mire fand ce impresionase (şi pe iterpret) că operel« următoare (Chopin) nu te-am mai putut primi aşa cum aş fi dorit. Ostenisem. Şi cu toată sforţarea de-a mă concentra la execuţia compoziţiunilor proprii, n’am reuşit decât să capăt o vagă ideie despre această ultimă parte (a 5 a) a concertului, pe care In Întregime o auzeam pentru prima oară. E şi ingrat pentru un compolsist tânăr, cum e d. Boskoff, ca lucrările să poată impresiona după ce auditorul a covârşit de atâţia predecesori de geniu (Bloh-Mozart-Liszt-Choppin). Credem că e în avantajul compoziţiilor proprii ale d-lui Boskoff, ca la un viitor opacert să se prezinte cu un recital din opere proprii. Ş.În acest caz ne vom putea face o ideie mai precisă despre adevărata valoare a acestor lucrări. La al doilea concert a figurat pe program şi Schubert, pe pare d. Boscoff l-a pătruns atât de bine. Ajutat de acea technică neobişnuită a reuşit să redere distincţia care respiră din impromptat şi mai ales din acel delicios, Edel-Walzer'1 al „regelui* Lied-ului. j^Și tot atât de impresionantă a fost interpretarea faimosului omagiu a lui Mozart, adus lui Bach, Iu muzicalizarea numelui maestrului său (B.-A.-C.-H) Poate singurul nume, unde fiecare literă are echivalent cu 0 notă muzicală. „Predestinarea* aceasta nu l’a putut opri pe Mozart, să nu ieie avânt imaginaţia. Şi a scris minunata „ Fantezie şi fugă* executate at&t de stilizat de citra d. Boscoff. Numai un lucru n’am prea înţăles * Cum da s’a aranjat ca final o bucată din Bach, căruia oriunde — şi întotdeauna i se rezervă locul de cinste — In frânte. Dar aceasta nu Întunecă, continuare In prgina II Separatismul renan — Două tabere care se privase cu neîncredere Nerăbdarea Franţei şi improvizarea loviturei grîdela Aix-laChapelle.—Amănunte explicative.— Mişcarea separatistă din Renanii este mânuită de două grupe da partizani care se privase bănuitor, cu coada ochilor. Separatismul in ţara Rinului exista ca un curent foarte »naraio, cu mulţi ani In urmă, şi s’a însufleţit abia de la înfrângerea Germaniei, sub agitaţia vie a doctorului Dortan, căruia i s’au asociat d-nii Matches, Smtsats şi alte persoane cu autoritate. Pe aceştia i-a luat în antrepriză Front», odată cu ocupare® noui lor teritorii germane. Dac d-nii Matthas şi Dorten InorAU pe îndelite, voind într’actăi să cucerească masa populaţiei renane, ostilă s«p® ratismului, întârziere* aceasta a enervat pe franceji care au recurs la o improvizaţie, punând t» oale lovitura dinAachen (Aix-la-Chapelle) prin d-nii Deckers, Gutachs şi Muthernsen, persoane aproape inventate ad-hoc, sub auspiciile armatei belgiene. O iată lovitura pornită, d-nii Msttbes şi Dorten— adavariţii şefi ai separatismului—au fost luaţi de curent şi au intrat şi ei în horă. Dar iniţiatorii dar Aschen sunt geloşi de Intăetare şi priveac pe ceilalţi cu ochi răi. Ei Ii acuză de tergiversare, care „ar putea compromite mişcarea“. Daci armatele franco-bologiena nu 5s’ar afla acolo să vegheze, separatiştii a’*c bete latre dânşii, iar autorităţile germane Împreună cu populaţi» ostilă separatismului, iar mătura pe toţi In câteva ore. D. Deckers şi ai lui, execută pur şi simplu un mandat al Franţei. D-aia a daclarat dacurâad: .Visăm pentru Statul acesta (Renani») un statut la fel Cu statutul Belgiei dinainte de război. O ţară aşezată pe aceste baze va împiedeca războiul*. E vorba deci de faimosul stat»tampon visat de etats, vreme de i&noaji. B.ns înţeles, d. Dakara ex« primă şi nemulţumită» In contra Angliei care s’a purtat, .imparţial* In zona ocupată de dân»a , imparţialitate constând în lipsa de sprijin pentru separatiţii improvizaţi» » dacă tocmai atitudinea este mai corectă. Apoi d. Deckers asigură că Renani» va executa reparaţiile In partea ce-i incumbă, sperând totodată că i se vor face uşurări „în schimbul siguranţei câştigate (de Franţa)“. Evidsmt, acesta este preţul jocului separatist, sub regizorat francez • Inutil să mai adăogim că Renani» va avea mt au nevoe de cheltui®!» şi baionetele franceze, ca să trăiască liberă şi artificială, aşa ,cum a fost imaginată şi comandată la Paris. A D. V. Dimitriu, distinsul nostru concetăţean, astăzi stabilit ca profesor la Universitatea din Cluj, scrie In gazeta „Cultura Poporului* un inimos articol despre Iaşi. Vorbind cu duioşie despre dragostea care-i leagă de „acest fosar de lumină al românismului* d. Dimitriu se Întreabă: „Cum e cu putinţă, ca soarta acestui pitoresc oraş al României să-i fie atât de vitregă ? Cum e cuputinţă, ca faţă de sacrificiile însemnate, atât din trecutul mai îndepărtat, cât şi din prezentul destul de recent, să nu setrezească strigătul de alarmă al datoriei? Cum e cu putinţă, ca toţi acei ce şi au găsit In el, pe vremurile de amară restrişte, un cămin adăpostitor, să uite atât da repede îndatoririle contractate prin puterea împrejurărilor? Căci ştiut e, că supraabondenţa oaspeţilor, pe un timp mai îndelungat, In mod fatal trebue si provoace deteriorarea eşizămintelor, clădirilor, mijloacelor de comunicaţie, etc. In cât toata acestea din lipsă d® mijloace pentru a fi reparate, apar In urmă ca adevărate ruine*, ce amintesc o splendoare perdutâ“. Dar chiar admiţând că recunoştinţa nu e un motiv destul de puternic, urmează profesorul din Cluj, totuşi activi- Itatea conducătorilor ar trebui să fie pusă în mişcare de interes Căci prin întregirea Moldovei leşul trebue să devină şi o adevărată piaţă de activitate comercială. „Numai luându se măsurile necesare pentru acest scop, numai întocmindu-se adevărate reţele de comunicaţie uşoară şi prielnică cu Ţara fagilor şi cu mănoasa Basarabie , numai dându-i-se toate ajutoarele, pe care le micită, avântul bătrânei capitae a Moldovei, spre o nouă viaţă Înfloritoare va fi asigurat, pentru onoarea tuturor acelora ce nu-şi vor precupeţi concursul lor dezinteresat. Numai astfel Iaşii, atât de cunoscut străinătăţii din timpul legendarei tragedii a războiului mondial nu va roşi de mizerabila lui stare. Sunt cuvinte pline de, adevăr, care ar merita să găsească cât mai curând ascultarea puternicilor zilei. A.W V» La noi şi aiurea •• Pilda Ceho-slovaciei •• La Praga s'a serbat dăuaăzi aniversarea Republice! Ceho-slovace: cinci ani de existenţă. Din 1918 şi pânft acum acest stat esteîn continuu progres. Comerţul extern, de pildâ, dela 1920 la 1923, arată un activ de 13.620 miliarde corane. In acelaşi spaţiu de timp, bugetul etho-slovac a dat excedente aproape în fiecare es.— Astfel coroana cehoslovacă, ce era la 1921 subt leu, astăzi valorează peste şase lei. Iar faţă de francul elveţian, coroana s’a ridicat dela 6 centime la 18 centime. Cum au reuşit Ceho-s'ovacii să realizezi această minune ? Prin economie, printr’un chibzuit regim fiscal, prin- tr’o politică deflationistă, prin menţinerea favorabili a balanţi comerciale, etc.. Dar sănătatea statului cehoslovac este datorită nu numai măsurilor economice şi financiare, ci întregului sistem de guvernămînt, învăţământul a luat un mare avîat, atît pentru populţia dominantă, cât şi pentru minorităţi, care au s asuprite. Alegerile comunale, judeţene şi parlamentare se fac pe baza votului universal, proporţional, fără deosebire de sex. Ia multe districte, administraţia este lumina minorităţilor. La Cameră din 3oo deputaţi, 86 sunt minoritari. Guvernele Ceho-Slovaciei nu-s persoale, ci de coaliţie. Chiar guvernul actual este format din : agrarieni, socialdemocraţi, naţional-socialîşti, clericali şi naţional-demeraţi. Principiul legalităţii şi al democraţiei formează cimentul de legătură între diferitele partide. Chestiunile de peroane nu joacă aproape nici un rol în politica cehoslovatâ. Curentele de stânga predomină în viaţa publică a republicei vecine. Etc., ete.. (Vezi „Dimineaţa* No. 6101) Cetind aceste date informative asupra Republicei Cehoslovace, nu aşa că — fără voe gândul ni se îndreaptă, cu fiecare paragraf, la ţara noastră, unde situaţia-i exact pe dos ? Mulţi se întreabă: De ce leul e depreciat, de ce vaţa-i imposibilă la noi ? Aceştia n’au decât să se uite la Cehoslovacia. Iată , da ce / la chestia aceasta nu încape nici o diplomaţie. Nimeni nu ne poate contrazice... căci nu există argument. Lucrurile sunt extraordinar dă simple. Totuşi,’ la noi, nu se întrevede nici o schimbare,— şi aici nu se poate întrevedea, fiindcă aici există o clasă dominantă, care beneficiază de toate bunurile acestei 4 ţâri şi care, până acum, n’a fost clintită dela locul ei. Cehoslovacia este produsul unui radicale transformări La noi - aceiaşi stagnare pestilenţială. Regimul ţarist s’a dus în prăpastie minat de ofatalitate oarbă. Aceiaşi fatalitate va face, desigur, şi alte victime. In Rusia ţaristă, ca şi în Germania lui Wilhelm II, mulţi reprezentanţiai regimului des putere îşi dădeau cel puţin seamă de primejdia iminentă. Forţa elementelor rasă a fost mai tare decât dânşii.—La noi parcă nu-i nici această, conştiinţă a primejdiei. Aici o beatitudine dasâvîrşită leagănă visurile guvernanţilor. Deşteptarea lor cu atât va fi mai suprinzătoare şi mai dureroasă. M. S. Actualităţi din afară Salvarea vaselor scufundat« In Anglia.— Amiralitate» are intenţia să procedeze anul viitor la salvarea unui mare număr de vase nanfcagate, servindu-se mai ales de mici tankuri submarine manevrate de un singur om şi cspab'I®, până la o adâncime de 300 picioara (91 m. 50), de a sa mişca pe fundul mării ca triburile obişnuite pe pământ. Un nou sofandru în oţel poate de asemenea să ajungă până la adâncimea de 300 picioare. Experiențele făcute de amiralizate pe coastelebritanice au fost mulțumitoare.