Opinia, ianuarie 1924 (Anul 20, nr. 4978-5000)
1924-01-01 / nr. 4978
Ah OL * *! **!«*■ JVo. 497S eKKJETt PftBTaTlADKXJ EAU DE COLOHk^ Al Biblioteca Universității ^ PARLAMENTARISM - Discuția asupra bugetului - Corpurile Ligiutoara—»A* donările Naţionale ConstitE* ante" cam 1*'* boteat (nu elina da ee) .Viitorul* — ian la euiâad vacanță. Seratul, a şi leat vacanți, dar drept vorbind, cam n'ars după ce aă ie odîhttauea... Senatorii da foarte multe ori nu a’au pătat întruni la nu* măr. Alteori—nici ani minis* tri n'a fost prexent la șt* dinți. Iar c&ad a „lucrat“, acest corp e*a ocupat numai de Ineruri fără importantă. Prii armare Sonata], la legislatura astupi, • vegetat... la afara parlamenta* rismului. La Cameră ședințele am fost mai vioae. Din atest punct de vedere, vacanţa este binevenită. Forţa fizică a re* preseattaţilor naţianii, pa»& la malte gi grile Iscereftri, are nevoe de on Inog repapa peatru Întremare. Ca tet voe* t al Camerei, nici activitatea acestui corp nu poate fi tară considerată ca d«sf&şurî*di*ie la cadrul parlamentarismului. Şi să din na exemplu re* eeat. Daniál! d.dfmnitia Brânmu Tiuia at nea or ui seria oratorilor Innerişi la diacuţia atu era bugetul ai. Atusei d. O. Racoviţă, membra al majorităţii, a «enit sl ae asculte ?cuvîntul tuturor deputaţilor în chestia, atât de importantă, a bugetului. Majoritătea l-a întrerupt pe deputatul de Iad. —„Ori e rigim parUmeatar ori na T — a întrebat fttisei d. Racoviţă. Pot să vorbească ori câţi deputsi!: aceasta so-i ua motiv ca cei ce mai sunt faacrişi să nu vorbească. C« sâ nu te ia emotul celor înscrişi, căci aceasta ar itsumna o tiranie ce ee exenita asupra aoa* străr. Intervenţia d*lui O. Ba* conţi n'a avut, bim-Inţeles, niei un rezultat. D. Vintilă Brâtianu t fieut somn p*eşedintelui să închidă discuţia Discuţia generală s*& Închis. Camera a insepat îndată discuţia pe articole. Preşedintele a dat pavântul deputaţilor. Deputaţii au vorbit. Când lasă un deputat a avut naivitatea să propusă un amendament, d. preşedinte a intervenit brutal: —Bugetule ti sărit, nu se mai admit amendamente!» Guvernul s'a dat de ei pe faţă» Parlamentur funcţionau* să a lesă numai de formă. Sunetulaproape este desfiinţat. Iar cât priveşte Camera, guvernul nu admite sâ ia cuvântul decât un anumit număr de orator!», pentru a nutotulbura programul dinainte Kiabiit. De asemeni guvernanţii nu admit nici modificări al proecîurii lor de legi. Proectele sâat tipărite şi, pentru a ec seonomisi prin too sau, cât şi pentru neatingerea autocratism îmi guvernamiatal, nici un deputat î’are dreptul mitar si pretinte amendamente. Un preşedinte ei mai mult i&et are pus amenda men^le la vot. Preşedintele liberal a avut însă cinismul că respingă i* clientele de plano», vnbt cuvânt al profitul de lega tete deja tipărit. Astfel stând lucrurile, guvernul ar trebui să renunţe la teatrul de-a parlamentar. Teatrul aceata portă bani— muncă şi timp. Dacă d. Brătia au redacts»*, tipăreşte şi voteezft legile... ee aevoe mai avem de parlament eu diurne, eu peraeiae, ea cemnertimente speciale pi C F.B? Copirile jfgiuitoire—cărora aici nu le mai. «prespinet ■urnele ar trebui de ei, pur yi simplu, desfiinţate. Osram cn nialatenți, yi ca toate se*riositstea, acest lucra. - X - Cu prilejul unui concert Fără a încălca Intru nimidrepturile bine statornicite ale distinsului nostru cronicar Vractislavios, ne vom ocupa aici de o chestiune care priveşte mişcarea muzicală a Iaşului. O manifestaţie artistică se compune din artişti şi public. Fără factorulpublic* arta încetează de a fi socială şi ar* wlobuls Ufgfolua uu uioiuu jţjfloi"* nie, dispare sau emigrează acolo unde activitatea lui a devenit o necesitate vitală. Observaţiile noastre se Îndreaptă asupra publicului, nu a artiştlor ieşeni. O facem aceasta în legătură cu concertul excelenţilor muzicanţi şi virtuoşilor violoncelişti Theodorescu şi Breiiman. Seara de muzică pe care ei au oferit-o ieşenilor era o excelantă ocazie pentru ca cei din urmă să arăte că ştiu să preţuiască adevâratele manifestări artistice, umplând până la cel din urmă loc din sala de concert. Şi era cu atât mai firesc sâ ne aşteptăm« un gest entuziast din partea ieşenilor, cu cât ei nu încetează de a suspina după »o seară de muzcă bună, plângftniu-se de decăderea oraşului nostru, devenit un adevărat fond de provincie. Cu toate acestea la concertul Theodorescu-Brevimen, n’eu răspuns aşa cum trebuia. Ni s’a făcut o mică socoteală din care am înţeles că după o lună de repetiţii, reţeta obţinută nu era de loc încurajatoare. Să fie oare număr o safarie a începutului ?Nu ştim. In ori ce mc, artiştii au dovedit că îşi cunosc şi îşi îndeplinesc menirea. Urmează ca publicul să-i secundeze, pentru ca din această colaborare să poată renaşte viaţa muzicală a Iaşului. NOTE Din întâmplare iu*a căzut fu mâni un număr din revista medico-ehirirgicalA: «Gyaeslegie și Obttetrifă*. Am cetit câteva activele, printre care și BEtindal d-îsi ir. Daniel ieepra .Higiena ftmeel !■ timpul earoinei*. Articolul oapemn de e scrie de . inetruttlaai practice. sFemei» gravidă, — apune autorul. •— treble iabeoului « cameră mare, fualtă, expusă la seara. Ea treble al respire an aer carat și eă etea, pe «At • posibil, la aer liber*. Temperatura meile a camerei . ÎS »18 grade C. Gravida va avi* ta bucătăria, apălătoria, etc,, din pricina oxidului de car- Si ffcpmajd* panțilssi luebisi (onlatte). .Alimenteți» va fi variată şi substanţială*. La dejun — carne albi, Murâturile «lat interzise Is ultimii trei luai ele saroiuti. Gra» vida va barbare, vin albie ger ca apă de Vichy, puțin vin ie Bordeaux pur. »Cogaiaoul, şampania ca mtez& uneori vărgătoriîe*. Ape micerale: Bar» via, G «strsb'e?, Boșteni, Apa linaris, Peagei.rln timpsi asteinel, și mai alss In ultima!« trei lani, femeia trebue el es repaumea .Trăsura e permis^ evitâadu-ai etrăzîle rău pavate*. Daneul, călări», înotul, biobleta—interzise. Oprit», de-»Haezi, voiajurile !n primi* petru luni și tu luna a noua. Dacă .temem pleacă m ♦*•* jtot*mai lung* — spani*, cu o noapte de repaos, est« rece maadabilă. Iu timpul »trajao« tulBi®, gravida va eta .calostă de-a lungul causpde! sau un aîeipiisg car*. De două ori pe iăptssaâaă — bas cald leită {33 »84 gr. Cri, intr’o cameră aardt, evitând rlosala. După lise două-trei ore ie repsos. Injecții vaginale, slotăriâ» 4»! — pe irigatorul ,c apă ste* iiisată prin Bsrbars, acid baric, căsolă de «tieîă, ets. Gravida va fi visată de un dsmist, de câ!»va or!, Ia timpul «arcinei. Ia e?s de vărsături — feffiera va bea dimineaţa.1 iefia cu lapte, şocolată, etc. Essmsnul uriaşi repetat, este strict ntoeser. Jartierele circulare sânt condamn»t». In cse de varies femeile vor purta ciorapi eSastsoi s- nu vor ata multă vreme tgri jiosr». Când temperatura ferece da 37.2 gc. G, «gravida ee va pune imediat is pat fi va chim» iS»* dîoal*. .Laomrsa prMionU ar&«riala»la gcavidi eifertit atât doSflk, pasi ixameRî*! uimi« Fleoaremia gisvidi Itsbse să aibă următosraîa îaerari : i ir’gutoî, 2 «ani», i borcan, i bidea, 1 ploscă, pânti mpstmtsbllăj i vată, d f*s» da tifon, 1 flacon d« măt#«ă, 1 flacon di Crin d« Fiorsat*, 3 purii de osghii, S Iîghi*n* 2 vast da mesei 1 săpun da sublimst, 1 plreehe asam*! d* sa aduc, i găleată, 4 itlcî« gol*, ceascsafaci si servet» zufiolpfct*, i termomatea, 1 foa® grafici, alcool reatificat, tinetară de iod, ciclotesie anestezie, 8 gîtină la fio?*, va«* lisă îa tsbari d« sino, 1 lise »eaten popîî, i eâsfcar (pessbébé) et X, et ?.«, Autorul can liană afeturile pi tonul acest*. * Cstind aosste pagini, ni e’* acoat părul tn vărful capulei. Dzpă pnacripțiile ds mai sus fiint esrlonice, un»uisitatia f«» meilor nevoiaşe concep şi n*»c deci ia aîsrâ ds Mtdicmâ. D?i na sumai femeii e sevoiese, dzr și cel® m o*rec*.re eter# —modeatâ lași. 0 .maist?, pot naşte sumei capete;* îeuofo-nas# s\fâia«iîa »xtreia d« loc» gate. Restul înmii mmmm *sproapa ®xe«p u! pisicilor» Așa fiind situația, mu preziste regim testul ailor practice* sî* d-sai .pre-f, d»r D'-nUl. Gel* mai multe gcavîds s’au 3»)j!o#o* psstss a pase*a practici s5£Sameţl.9s? &' d-aale. Foarte puține, ears m posibilitatea si oa Irgrijissoă după preecripțile meaicaîe, a’aa sevoe de efatusi—fiindcă 1onadifo .. fiindcă ftsnei dloi, la permanență, Ia d spoilt •. Articolsi daoi _ asrvists numai ca o curiozitatet Ua ultim oavânte: Intet«g»m taltebaiat^refi neoregismelor Na putem «eporte- ei..»»or*(Continuare la pag lî a) Note si Impresii DE LA OM LA PISICA - LIMBA STIINȚIFICA - 2 LEI Nü¥AHUL zur pouhcummim Nouilimtii iraame fată da Rusia Interesanta ofertă de Inţslegare a Franţei cu Sevietele.—Secretul atitulinei de astăzi a României Izbucnirea noului poafUot esgle-rus In Asia centrală, In jurul situaţiei din Afgsn’stsn, M prilej Franţei aă intre Io linie. Şl bice-taţsles că Frsaţa ooit’nui politica ei mărturisită la ultimii doi sau trei mi:llvargenţa di interne cu Anglia. Oficiosul francei ,Le Tempas eocentaiasă ol. In casa I naoreparaţii militare In Afganistan, Franţa are interese da apăratoare supuşi de proteguit. Evident că opoliţia francesă la adresa politicei britanice, pune Franţa—la paiul de faţă—în acelaşi tarabă cu Rusia, PoliticUnii francaşi văd lucrurile şi mai departe. Ei vor să atragă Rusia cu desăvârşire lu sfera politicei franceie. Şi din acest punct de vedere care da un interes covârşitor obiect cam "Le Tempi" din 22 leceaebria prsponteeasă reluarea normală a relațiilor fean po-rase. Ar fi foarte m'ssfctor dacă nu s'ar preta la ironie, modul cum constată oficiosul france* că Incă din timpul războiului Kamalist, i’a creat, »o coasu» Bitate spontană da aentimente latre Franța și Rusia nouă*. Cât da departs eu Irămas timpurile cordonului sanitar !»A .. \ ' Xntraneiganța frsnsesft de o diuloară sate astăzi comuieotamente Îndulcită. »Le Taaspa* pare tratative peatru o latelegara Intre guvernul rss şi cetăţenii francaşi purtători ai titlurilor de Împrumuturi. Di asemenea» oare dszdăansre» francejilor care au suferit coz»ispaţiuni la bonurila lor din Sasia. Eventual, ambele chestion! pol II »ipa«« unui arbitraj. 1« orice cai se cere numai cela ce i posibil in situaţiunea de fapt ţine recunoaşte dreptul guvernului sovietic de a-fi păstra intact regimul şi principals, In ce priveşte împrumuturile contractate de Rusia In Franţa In timptdl războiului'* Franţa renunţă la ele, cu următoarele condiţii i) Rusia să sprijine In orice ocazie guvernul francez, pentru ştergerea datoriilor interaliate de război, sau pentru aminarea ,plăților. 3) Rusia să refuze plata datoriilor așl față de ^celelalte state ale Antantei ,L» Temps" • fericit sâ constate că interei’e naționale traşii au intră da too lu con* Biet eu oale francei«. O înţelegere frenco-rusă este foarte ^ albită. Dar Rusia trebse si s sncaj«mental oft se va abţin« d» la orice »gr«sisn** împotriva Taro!®*, Rom ăstei si mii ale* a „Poloniei, chiar ijatânl eventual ips împotriva G»rmiaiei. Totod*tăj Raais să ea eprijine comnaieseul In Franța după corn aceasta nu va eprij ai unelti» riî® interne rusefti contra re* gimalul iOîietia. St ,Lv tensps* iarheeeeîgasprijin. Unda va duce aceat drum acu al politicei franceze, ne «făta an viitor apropiat. D* oo«nsd*tâ se cuvine să săbiimaca preludiul ecsetei politic; în central și oriental Europei Polonia a rapanosset regimn sovietic. Romaânia trateszl reluarea raporturilor diplomatice. Atitudine» de astăzi :» d-lui Bratism este un gest somând si de la Parii I»r. * * Actualicul din afară Mustea românească tal talia — O ariaparatA surrraA a fost pentru meomanii naiisnt—in sezonul muzical Martie April 1923—când majdie dirijor Tuîno Serrafim, a anunțat un concert de muzică românească în sala „Augustum* din Borna. In vastul program a figurat si d. Al. I. Zum — directorul conservatorului ieşan şi profesor de compoziţie—cu fSimfona a 11-a. In actualul sezon muzical de iarnă din Millano, marele dirijor, profesor şi compozitor Carlo Matti, va dirija în sala de conosire a „Teatrului Popular” an concert extraordinar în cara figurează şi frumoasa compoziţis a d lui Aî. Zirra ,Simfonia Ţărănească a III-&. N© bucură faptul că străinii apreciază mai mult de ofcfc noi lucrările compozitorilor noştru ds valoare.* Sa tsri&t ohitutsr.— Prin*ţul Ludovic FsTdinand din Bavaria făcut strălucite începuturi In arta de a tăia pe semenii săi la clinica fii cultăţii de moșieinre din Madrid. El nu este de altfel primul membru al dinastiei de Wittelbach oar® se consacră medici® ei. Ducele Carol Teodor,tatăl reginei Belgiei era un oculist remarcabil Abonativa la Opinii Marț» î ?»!iB»18 1924 Redacția şi mmmmemmmmmm * *«*** * * 3«^ Administrația lwl~0tr»*n m MA .»««»9« No 17 * LAŞUL ASTISÎnif rTpd că, dintre toate statele, _ .. Franța este pnto*«a In oare r* c.-p i.yte** Rusia poate găsi cel mai mare k P M»——----------— & BEÎESE Expoziția se deschide mâne In str. Lăpuşneana impunerea îmbogăţiţilor DE RĂZBOI D. droianu a depus un proeot din Iniţiativa parlamentară prin care sa impun Îmbogăţiţii de război. Nu ştim incă ce soartă va avea proeotul, dacă nu va muri la secţiile Camerei sau nu va fi »modificat" in aşa fel incât să nu poată fo csi la nimic. In orice cas, măsura na e teamă să nu fie tardivă, gf aSJTASai& as.ftS* Cum se vor putea deosebi, fără a comite multe nedreptăţi, capitalurile provenite din furnituri şi alte speculaţii de râzboiu, de cele pe care banuia şi in*dustriaşii le-au realisat prin alte afaceri tu anii la urmă ? 8* mai vorbeşte apoi de criteriul Înmulţirii on coeficienţi şi alta deducţii da acest soi, menite a sastaga dela impunere pe bogătaşii cei mai mari»n majoritate liberali. Dar pro setul In chestians mai vorbeşte de funcţionari şi liberi profesionişti Şi a* ici ne es te teamă de învîrteala liberală. Căci ştie toată lumea că sunt înalţi funcţionari intraţi In apele Brătie niste, care, pentru diferite servicii, au primit comisioane grase fi a® *»• out diferite alte afaceri de ghisate pe aceştia ar trebui sâ i cerceteze şi să-l impue după legea îmbogăţirii Dar ne e teamă că vor fi impuşi augli câţiva neagreaţi de Brăticni şi mai ales din cei mititei. Cât despre profesionişti, nu este drept ca ei să fie supra impuşi pentru veniturile reálisát® din profesiunea lor nu asistă liber profesionist îmbogăţit de războiu prin profesarea meseriei sale Îmbogăţirea aceasta presupui® & serie de cironmstanţa şi m&nn vre ps care un muncitor intelectual nu le poat* fact Alte categorii, de &d«văraţi îmbogăţiţi, capitalişti a căror aven îşi au origina ia speculă şi furt, trebussi» impuşi cu rigoare. Dar ne e teamă că tocmai ao«ştîa wzv«e M -31.3».. -------- ^ ~t * a nousi legi, prntmoa «a»i tețî ftu crediat« „liberals* .«uijaHHr - .-«w»»" Obestinne». exam«neiO£ tii ihm) ■ ■■ $*0** umvsraiH^T« Acsistă Intftb »re f»fc«lă stă sstâsiAa ndntss studsutU*«id*'5a ftcalHtea de Midicină adusă cam rupt u d*tă și din gem aaii#lsi cm-Lm Bssurasti s? Olaj «tudsnțil ia Mtâidîsă aa regretă »sal noă âa ok vară Si &'* «d®is mnQicets anulai pttfsout la mişuări ‘ studenț«ști, De s»d toamnă pSaă 1» î Dictab*if 4tod*nții sa avut timp aă m pregitsadoă fi să esa' •«?«•». Si ag Ie rDxcembrio fffo«' t urmeaiâ »au? școlar 132S mt !a»ă totdeauna tnbu# ii fid «xcepția ?? rsi to*ti tiftrsrsa ds r*a e* *« isc ss«ptii mmm if! minus, asms! ®.sg*tiv#. Ns i?sr rspposs post«, oa NI aivers’tate» noastră F& îachf.« la 14 M^î 1623, psoifid I» Ba* osrastî și GIbJ ce bătăi, eu armații ea,ha oa vai, as ssssst macilfi. Iuti ua tribes aă'ultim, ci â3oo usds a fost ©»*« ' (contiBra»r«a *b «*g Tl*t