Opinia, iulie 1924 (Anul 20, nr. 5123-5148)

1924-07-02 / nr. 5123

ANUL“al XX-lea No. 5123 2 LEI NUMĂRUL REDACȚIA $1ibl’r Universităţii Strada ZIAR POLITIC COTIDIAN MERCURI 2 IULIE 1924 D. Stelian Popescu continui prin „Universul“, cu o forţă morală metalică, violenta «ompanie contra d-lui Stere , pentru zădărnicirea fuziunii. Aţii d-sa, cit şi redactorii, ca şi colaboratorii externi — te învîrt In jurul chestiei „trădătorii“, printr’o abilitate care face specialitatea moştenitorului lui Gazzavillan... Iată însă, că d. general Alex. Lupaşcu Stejar, ca militar, dă lucrurile pe faţă, fira nici o omisiune şi fără aici o alterare. Stere ? Dar ,am putea avea vre-un contact de ordin politic, sau măcar social, cu dînsul ?“ sa întreabă d general. Numai „numele său ar trebui să inspire scîrbă, oroare şi dispreţ sufletului romînesc.“ Sterei .O canalie trădătoare de patrie, care îndrăzneşte acum să se identifice cu Basarabia din care a fugit ca un laş subt regimul arh«.“ (d. general Lupaşcu, cam de ordine, crede că d. litere Htora credinţă Tart lui, io ni -'ărăţia căruia x __ pentru ,y fi trimis pentru a doua oară in ’Speria. Cu c ip acesta n’ar Ek, •x.iatat un , Stere“). „Sipre — continuă c® îa ce mai enervat C ral — 1 trebue «râncat noiu, unde-i este loc, pe un siîrv infect daţios ce este.“ «Mă asociez cu toat energia, — termină d-sa, — la cererea iacutit de d. Stelian Popescu, de a trimite faţa justiţiei, care să pedepsească în mod exemplar— şi ştreangul ar fi prea puţin —pe cel mai odios criminal politic, Const. Stere, care nu mai poate avea nici un drept în această ţară şi care constitue un permaent pericol pi ritm spolit ca şi ordinea internă « Aş», da, înţelegem şi noi. Stere-i o «canalie», un «laş» faţă de Ţar, «tm stârv infect şi îmepţ...s», care trebuie «zvMî ia gu’toiu», care trebue —ce spînzurate «Şsreaagul ar fi prea puţin»—-oate acestea... (CAZUL STERE» fiindcă Stere „constitue un permanent pericol pentru politică şi ordinea internă“. Vedeţi ? Cum a pus d. general chestia pe terenul Siguranţei Statului — îndată ne-am şi înţeles. Sîntem perfect de acord. D. Lupaşcu este un om cinstit. D-sa nu umblă cu „fineţuri“. Da* o dă de-a dreptul aşa cum se şi cade tonul cavaler al lui Marte. Stere „constitue un permanent pericol pentru politica şi ordinea internă“. Perfect! D. Lupaşeu *) a făcut un mare bine discuţiei: a curăţat terenul şi l-a lovit pe d. Stere, cu bravură, în piept. Trăiască domnu general ! M. *) Lupaşeu ? Lupaşeu ? Oare nu-i autorul versurilor metafizice, de care-i plin coşul »Vieţii Româneşti“ Ar fi frumos...! SERBATORIREA D-LUIR. SUŢU DIRECTORUL CANTINEI STUDENŢEŞTI DIN PĂCURARI laainte de a pleca In vacanţa mare, studenţii şi studentele cari ieau masa la Cantina Studenţilor din str. Păcurari, au ţinut 1 'ă iea masa comună cu directo- r ru’ cantinei d. R. Suţu. işez^ndu-se mesele In curtea .'.minei, aseară la orele 9 studenţii au petrecut câteva ore, în cea mai tare animaţie. Orchestra simfonică a studenţilor bas, rabeni a cântat lalr’una. S’au râncat numeroase toasturi, printre cari ale studenţilor Tarc’pim Vacarencu, Maimoş şi de către studenţii representanţi ai studenţilor din Cetatea Albă şi Ackernan, cari au mulţumit d-hn director Suţu pentru interesul Şi devotamentul său, spre propăşirea acestei atât de utile cantine. Studentele din Căminul din Păcurari» au oferit d-lui Suţu o mioasă statuetă. .I. Soţu a mulţumit tuturora, spunând că * u și’a făcut totdeauna deefirc datoria și că și de acum Inakat* studenții vor găsi în dinsul, cel mai devotat prieten. OPINIA ,bona' \Bu itimente lunare pentru bă! şi staţiunile climaterice REZULTATELE ACTIVITĂŢII LICEULUI DE FETE «M. KOGĂLNICEANU» DIN IAŞI de Al. EUFROSINA SIMIONESCU tuit şi dus la cea mai perfectă expresie, le incumbă generaţiilor actuale şi celor viitoare datoria de a păstra neştirbit prestigiul acestui altar sacru. Căci trebuie să se ştie că cine nu se bazează azi pe propriile sale forţe, cine nu-şi poate susţinea prezentul printr’un trecut glorios, cine nu-şi poate afirma prin ale isteria naţională, acela enunţat în existenţa sa. Din cunoaştem prezentul şizent trebuie să ne aştepni viitor, şi lucra uşor a Intostrăine prin cele fost lucru uşor de aţiuni cari au lusastăzi ultima parte rostit de d-ra dr. la produca liceului de pe care-l mutăţi a -neas-S cris 11 Mărăşeşti şi Mărăşti, cele mai sublime pagini cari se pot înscrie în istoria unui neam. Începuturile de cultură naţională, cari au adus la rezultate atât de strălucite, se datoresc acelor eroi ai cugetării despre cari Thomas Carlyle spune că : «Sunt reprezintanţii naţîunei, ai vrâstei şi ai secolului lor». (T. Carlye, Les Héros. III.) Şcoala, cartea însemnează mancă, sacrificii şi abnegaţie. Ea ne dă posibilitatea formărei unei cariere la viaţă, după cum tot prin ea putem ajunge la cele mai înalte trepte sociale. Dar lumea se mişcă In antiteze şi pe terenul cultural. Ca la starea de înflorire morală şi materială a Invăţământului nostru de înainte de război, asistăm astăzi parecă la o perioadă de decadenţă. Generaţiile de astăzi, grăbite de a-şi trăi cât mai repede şi cât mai intensiv viaţa, neglijează aproape cu total cultura minţii, afundându-se în cel mai cras materialism. La aceasta cred că a contribuit pe lângă criza morală care bântuie întreaga lume, a contribuit cred şi inforcaţia învăţământului nostru superior. Clasicismul cu comorile sale de nesecată frumuseţă, care era pentru spirit o gimnastică intelectuală de împrospătare a unei vieţi senine, care nu deschide a inainta o lume idealistă, necunoscută, pe care de abia o putem pricepe, fiind înlăturat din liceu şi Înlocuit cu dheipline ştiinţifice cari aveau să ne deschidă drumul specialităţii iacă de pe băncile şcolii, a contrpit în mare parte la materializarea vieţii. Şi trebuie să se ştie că omul nu trăaşte pentru viaţa materială, spiritul este acela care-l face stăpân pe natură, Ii explică trecutul şi-l pregăteşte pentru viitor. Fără de artă, fără de ştiiţă, fără de literatură, un popor oricât de bogat ar fi, e menit să piară. Unde avut astăzi Fenicienii, poporul cel mai bogat de negustori din lumea veche, ce-a rămas de la ei decât amintirea războaielor punice ? De când, din contra, Crecia, Italia, Franţa vor trăi prin Însăşi civilizaţia lor, pe care au dus-o la cea mai înaltă perfecţiune. Dar duspa cum am zis, arta cultura, ştiinţa, cerem sacrificii. Sacrificii aât din partea individului cât şi a societăţii. A învăţa înseamnă a-ţi Inchde anii cei mai frumoşi In tainele de nepătruns ale adevărului. Cine posedă această putere, cine are această dragoste de muncă, sa se încerce să înveţe, iar cine nu, mai bine apuce-se de alte îndeletniciri mai rentabile i Şi cari duc mai repede la realizarea unui scop practic. Siu dacă persistă la a continua studiul pentru care nu are nici vocaţie nici perseverenţă, atunci va deveni un individ cu totul superficial, o cantitate neglijabilă nn-L ..., „ „ n tr’un domeniu ce-i va fi pe veci S Citi|l GOntinuarea In pag. B~a străin şi care nu ■ va putea râsbate niciodată. Iată de ce, astăzi când goana după diplome, a luat proporţiile unei maladii endemice, când atâtea şcoli se Incumetează a oferi diferitelor oraşe şi orăşele un personal didactic gsuficient pregătit cari să satisfacă afluxul de cerenţii culturale. Liceu de fete «M. Kogălniceanu» care iivalează cu cele mai perfecte şcoli de stat, având un corp profesoral dintre cele mai bune şi mai alese, cum ar face cinste oricărei şcoli dinţară, devine un ajutor nepreţuit pentru învăţământ, putând da gmatrecţie la o samă de eleve, cam altfel ar fi rămas pe de lături din şcolile statului din insuficienţă de locuri. mult încă, şcoala noastră oferă un număr de 1,3 burse la 3 dintre cele mai eminente eleve: Muscaleţ Lucreţia din ei. NOTE ÎN GARA UŞI Vara Influenţează asupra orafelor ca şi asupra fiinţelor organice cu păr şi pene. Mari e aglomeraţii urbane năpârlesc. Arşiţa soarelui descompune decorurile care, tu celelalte anotim- 1 juri, ascund atâtea lucruri u- ; dâte. Pe timpul jupuit da călcară, ies la iveală,coastele di- forme, rănile şi raionul. Bineînţeles, soarta aceasta o au tu-i tr’o infinit mai mare măsură o- ?raşele din Orient, năpădite de paraziţi şi da toate metehnele care chinoesc cânii apocaliptici ce le populează mahalalele. laşul nostru «situat »a porţile Orientului alunecă sub miraj al soarelui de vară către sud, se apropie de cetăţile turceşti din Asia Mică. „ Străinul poate face asemănarea chiar din gară. Acolo găseşte un rezumat complect al adevăratei stări de la noi. Murdăria, promiscuitatea, dezodinea amintesc vremurile grozave ale războiului. Clădirea cu peron în faţă, este han şi spital In sălile de jos, minister In sălile de sus, magazie In aripi. Gara aproape nu există. Ca să tjangi la locul unde se aşteaptă trenul, eşti nevoit sa calci peste trupuri omeneşti care dorm întinse pe asfalt, să tulburi liniştea celor din sala de intrare, instalaţi icon ortabil pe bagaje la aşteptarea vreunui tmnn pentru Basarabia. Sămânţa da floarea soarelui se consumă In cantităţi considerabile : oricine se poate convinge după stratul alb, de coji care se întinde ca un covor uriaş până aproape de staţia tramvaiului. Alături, soldaţii etau pe «raniţă şi muniţie», răsucindu-şi cu fâşii de jurnal, ţigări vânjoase, cu un aer adevărat milităresc; la acelaş loc se găsesc şi casele debilete. După cum seştie, ghişeurile sânt tăiate totr’unul din părţii sălii. Bar ca să pătrunzi până la ochiurile lor de sticlă pătrată, trebue să te strecori prin toată omenirea aceia care ocupă spaţiu, respiră şi transpiră... Să descriem mai departe odiseia călătorului printre lăzi şi butoae, printre mesele restaurantului şi coletele poştei ? Preferăm să ne oprim: scopul rIadurilor noastre nu era atât constatarea unei stări de lu- j cruri de mult cunoscute. Voiam numai ca să subliniem tu- i că odată pericolele care se lea-j gă de extrema congestionară a« gării locale. Din punct de ve j dere higienic, practic, estetic, ] etc. se impune In mod urgent] construirea unei mari săli de aş- ] teptare unde să poată fi strlnsă toată mulţimea care acum im- \ piedică circulaţia. Sala de intrare, pe unde treş ce atâta lume şi unde nu se] poate ţine curăţenia, este unul din cele mai periculoase focare ’ de infecţie pentru întregul oraș. — Serviciul sanitar e dator să intervină. Dacă nu se construeş- * te In gară o sală de așteptare, va fi nevoe de multe săli de spital Ia oraș. — Y — Congresul medicilor — întrunirea de aseară. Plecarea. Programul congresului.— Excursiile — Aseară d. dr. Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor— Filiala Iaşi, întrunind la Institutul de Anatomie pe medicii care vor să participe la congres, a dat lămuriri asupra congresului şi a luat unele hotărâri premergătoare. D-sa a dat asigurări In privinţa organizării, asistenţa i-a acordat o nemărginită încredere. S-a hotărât plecarea din Iaşi joi, ora 9 seara cu tronul de Bucureşti. Congresiştii se vor duce mai Intăiu In Capitală, unde se va fixa ziua şi ora plecării la Timişoara. Foile de drum pentru reducere pe C. F. R. au fost împărţite eri medicilor. Pleacă la congres din Iaşi vreo treizeci de doctori cu familia. * Congresul va avea loc la Timişoara în zilele de 6, 7 şi 8 Iulie (Duminică, Luni şi Marţi) Duminică la 11 a. r., se va oficia un Tedeum la Bisera Română . , , ri . „ Congresul «a va deschide după mesă la ora 4 Secretarul şi casierul Asociaţiei vor face rapoartale de rigoare. Se va efectua alegerea biaronlui congresului. Se vor ţine cavă atari de persoanele oficiale. Luni la 8 jam. se va discuta un proect de organizare sanitară, raportori fiind d-nii dr. Moldovan şi Pitulescu. — S3 va vota bugajul, etc. După amiază la ora 4: Reforma administrativă In legătură cu organizarea sanitară (Raportori : dr. Mezincescu şi dr. Balău).—Chestiunea liberai practice dată Ia mod ilegal dentiştilor netitraţi (Raportor : dr. E. Petrescu). Marii ora 8 juri. dim.: Exercitarea profesiunilor intelectuale şi salarizarea lor de stat şi instituţii, In special salarizarea medicilor. — Chestiunea medicilor şcolari (Raportor : dr. Hasnaş). Avorturile criminale (Raportor: dr. Lazăr). sis După terminarea congresului se vor aranja excursiuni, şi anume: la Reşiţa, Boziaş, Logos, Bâile Braulane, Orşova, Arad şi Băile Lipova. Comitetul de organizare este în tratative cu o societate de vapoare. Dacă se va putea stabili o înţelegere c ongresiştii sa vor întoarce pe Dunăre pină la Galaţi. Congresiştii vor primi toate informaţiile şi biletele de cartiruire de la două biurouri înfiinţate In acest scop — unul In gara Timişoara şi altul la oraş. MM PSflffl or Universul» a descoperit vrâ-Q' 18 Moţi mai cu mol, care s’a #" afiliat "la politica sadalmilor anisteriste a d-lui Stelian Popesti. Şi plin de entuziasm «Universu » exclamă: *“ — IMolii lui Decebal §i Avram lancu» ! Evident, molii însăilaţi in tagma popeştilor nu pot fi decât amicii intimi ai lui Decebal. Oamenii de talia lui Popescu nu se pot multumi cu firul genealogic numai până la Traian. Ei coboară cu nobleţă mai in jos, până la Geţi şi Daci. Noi chiar credem că moţii «Universului» erau oameni a câtărei încă sub Boerebista. Şi cel puţin unii dintr’înşii trebue să fi jucat in arşice cu Zamoxis la o ferestruicaa paradisului dacic. D. Nicolae Iorga ar face o teribilă operă naţională dacă ar complecta Istoria in privinţa acestor moţi milenaH. Sunt indicii că la Sarmisa getuza, când năvăleau romană, Decebal s’a sinucis cu otrava procurată de moţi Pentru definirea otravei, există un basorelief păstrat la Vălenii de Munte şi in care se poate distinge cum Decebal cet,ea « Universul cu articole suedeze de d. Stelian Popescu. Dacă s’ar preciza definitiv acest fapt istonc, d. Brătianu ar putea reînvia, printr’un proect de lege un regat în miniatură metodacic, pus sub sceptrul d-lui Stelian Popescu devenit Decebal al 11-lea. .. Ziarul „OPINIA“ FUHtrpOVARII — Convorbiri profesionale — Condamnaţi de soartă de-a trăi numai la mijlocul registrelor, ocupaţi necontenit cu lustratul cifrelor, frecându-şi mintea î n a găsi vre’o diferenţă, stăpâniţi mereu de formare : «debitat», «creditat», «cont», «valută», «achitat» etc., etc.; funcţionarii, aceşti martiri sau de vreţi sclavi ai cifrelor, muncesc necontenit ziua la lumina soarelui şi noaptea la acea a electricităţei. N’au timp să admire frumuseţile universului, n’au vreme să urmărească măcar literatura (nu mai vorbesc denoi fiinţarea şezătorilor iiterare-artistice cum se obişnuieşte Ia străinătate) ba, n ci nu le mai pasă de aceste lipsuri; s’au adâncit atât de mult In branşa lor, că nu cunosc dacă ceva le lipseşte, — trăec In rai... Distracţia ia ei, e ţinerea I« bună regulă a banilor ; mulţi, foarte mulţi bani şi cari nu sunt ai lor... — În cuvintele ce le-ai înşirat mai sus, vrei ca să se tuţăleagă că funcţionarii nu o duc bine, că n’au timpul să citească un ziar, că nu sunt plătiţi biue, că ar trebui să ia exemplul străinătăţei, să Înfiinţeze şeză ton săptămânale In care să se discute chestiuni profesionale, artistice-literare ca să aibă posibilitatea de-a se înviora puţin, să nu aibă mereu Ia faţa ochilor mediul ocupaţiei lor zilnice. lutr'un cuvânt, ne dai a Inte- I lega că «bieţii funcţionari», duc la viaţă grea şi luptă cu mize- I rîa... I Minciuni! minciuni, neadevard ! Viaţa de funcţionar e un Pat radia ! Ioagineazăti u i funcţîo- I nar îmbrăcat, spălat şi hrănit. I porneşte dimineaţa la serviciu, ! frumosul anotimp da acuma ll întâmpină In drum cu mirosul i teilor, soarele In plină putere Ii I trimite raze de gust la muncă si aerul limpede Ii şopteşte I viaţă. I Vazâid acest tablou, o exclamare de admirare şi dragoste , Iţi izbucneşte din piept. I * In lunile de-acasă, trepat, I fiecare funcţionar capătă conce- I dio,—e liber ! I Are posbilitatea să guste din tot ceea ce îi dă natura, să a■ lerge la umbra copacilor lover- 1 ziţi şi’n ascultări a concertului păsărilor, somnul să-l s tăfrâcească, adierea vântului să’i dea să- l nătaie din belşug. Să călătoreascâ spre munţi, spre ape. Să-şi desvolte corpul şi mintea. Totul, absolut totul să meargă pe calea binelui şi-a fericirei... I — Visuri! închipuiri fantastice, halucinaţie şi mai mult, nebunie! ! Da unda toate atea ! Se găsesc în stelele căzătoare? Sau îndrugi cuvinte frumoase pentru ca să atragi pe neştiutori? Pentru ca aceste înşelăciuni ?! Nu socoţi că faci păcate de neertat ? Urechile tale nu prind cuvin(Chif! cent Situarea In pag.ta) tunaeiti:w.res''i Actualităţi 3E Wm din afarÂ ;‘lD^tauiţâ exactă parcursă de Pelieţcr <TO şjî.— Iată dia-tanţpl^ exacte oârciirse pe itiue;a>ui Parisr'JAkia■ de aviatorul FSÎIiîîerd’Oisy. Prima cif ă e&te distanţa la linie dreapta, a doua este distatţa efectiv parcursă: 1* Raidul Paris-Shxnghai, pe aparatul Brégnet: Pans-Bacare«L 1.865—1895, Bucureşti Alep 1305—1454, A ap Bagdad 780- 895, Bagdad-Buchir 783—860, Bachir-Bander-Abbas 565—620. Bander-Abba 3-Karachi 1110— 1230, Korach .-Agra 1130—1194, Agra-Calcutta 1165—1283, Calcuits-Rangsoo 1026—1215, Rang’ son-Bjngk k585—563, Banek k- Saigoh 759—820, Saigon Hanoi 1140—1260, Hanoi-Gantou 830— 920, Canîoa-Shaaghsi 1240-154.0. 2 Voiaj Shaaghai-Ttk!o, m B égaat: Shaahai-P. kh g 1070— 1310, Peking-Mtikden 605-800, Makler« Hai-Dju 485 662, Hai- Dju-Taiki 345-375, Tai k a-Hiroshima 375—550, Hiro-hime- Osaka. 283—315, Oaaki-Ttkio 402-485. Distanţa parcurse real: 20 146 kilometri; distanţa de sbor drept 47.837 kilometri. * Nor de lăcuste.—Un nor de lucuste s’a abătut asupra câmpului de curse dela lohmnastairg (Tranaval) Ia momentul tnarei curse de primăvară şi a produs o mare panica ia public.