Opinia, iulie 1924 (Anul 20, nr. 5123-5148)

1924-07-02 / nr. 5123

ANUL“al XX-lea No. 5123 2 LEI NUMĂRUL REDACȚIA $1­ibl’r Universităţii Strada ZIAR POLITIC COTIDIAN MERCURI 2 IULIE 1924 D. Stelian Popescu con­tinui prin „Universul“, cu o forţă morală metalică, violenta «om­panie contra d-lui Stere , pentru ză­dărnicirea fuziunii. Aţii d-sa, cit şi redacto­rii, ca şi colaboratorii externi — te învîrt In jurul ches­tiei „trădătorii“, printr’o a­­bilitate care face specialita­tea moştenitorului lui Gaz­za­villan... Iată însă, că d. general Alex. Lupaşcu Stejar, ca militar, dă lucrurile pe faţă, fira nici o omisiune şi fără aici o alterare. Stere ? Dar ,am putea a­­vea vre-un contact de ordin politic, sau măcar social, cu dînsul ?“ sa întreabă d general. Numai „numele său ar trebui să inspire scîrbă, oroare şi dispreţ sufletului romînesc.“ Stere­i .O canalie trădă­toare de patrie, care îndrăz­neşte acum să se identifice cu Basarabia din care a fu­­g­it ca un laş subt regimul arh­«.“ (d. general Lupaşcu, ca­m de ordine, crede că d. litere Htora credinţă Tart lui, io ni -'ărăţia căruia x __ pen­tru ,y fi trimis­ pentru a doua oară in ’Speria. Cu c ip acesta n’ar Ek, •x.iatat un , Stere“). „Sipre — continuă c® îa ce mai enervat C ral — 1 trebue «râncat noiu, unde-i este loc, pe un siîrv infect d­a­­ţios ce este.“ «Mă asociez cu toat e­­nergia, — termină d-sa, — la cererea iacutit de d. Stel­ian Popescu, de a trimite faţa justiţiei, care să pedep­sească în mod exemplar— şi ştreangul ar fi prea puţin —pe cel mai odios criminal politic, Const. Stere, care nu mai poate avea nici un drept în această ţară şi care cons­­titue un perma­ent pericol pi ritm spol­it ca şi ordinea internă « Aş», da, înţelegem şi noi. Stere-i o «canalie», un «laş» faţă de Ţar, «tm stârv infect şi îmepţ...s», care tre­buie «zvMî ia gu’toiu», care trebue —ce spîn­zurate «Şsreaagul ar fi prea puţin»—-­oate acestea... (CAZUL STERE» fiindcă Stere „constitue un permanent pericol pentru po­litică şi ordinea internă“. Vedeţi ? Cum a pus d. ge­neral chestia pe terenul Si­guranţei Statului — îndată ne-am şi înţeles. Sîntem per­fect de acord. D. Lupaşcu este un om cinstit. D-sa nu umblă cu „fineţuri“. D­a* o dă de-a dreptul aşa cum se şi cade t­onul cavaler al lui Marte. Stere „constitue un permanent pericol pentru politica şi or­dinea internă“. Perfect! D. Lupaşeu *) a făcut un mare bine discuţiei: a cură­ţat terenul şi l-a lovit pe d. Stere, cu bravură, în piept. Trăiască domnu general ! M. *) Lupaşeu ? Lupaşeu ? Oare nu-i autorul versurilor metafizice, de care-i plin coşul »Vieţii Româneşti“ Ar fi frumos...! SERBATORIREA D-LUIR. SUŢU DIRECTORUL CANTINEI STU­DENŢEŞTI DIN PĂCURARI laainte de a pleca In vacanţa mare, studenţii şi studentele ca­ri ieau masa la Cantina Studen­ţilor din str. Păcurari, au ţinut 1 'ă iea masa comună cu directo- r ru’ cantinei d. R. Suţu. işez^ndu-se mesele In curtea .'­.minei, aseară la orele 9 stu­denţii au petrecut câteva ore, în ce­a mai tare animaţie. Orches­tra simfonică a studenţilor ba­­s, rabeni a cântat lalr’una. S’au rân­cat numeroase toas­turi, printre cari ale studenţilor Tarc’pim Vacarencu, Maimoş şi de către studenţii represen­­tanţi ai studenţilor din Cetatea Albă şi Acker­nan, cari au mul­ţumit d-hn­ d­irector Suţu pentru interesul Şi devotamentul său, spre propăşirea acestei atât de utile cantine. Studentele din Căminul din Păcurari» au oferit d-lui Suţu o mi­­oasă statuetă. .I. Soţu­ a mulţumit tuturora, spunând că * u și’a făcut tot­­­­deauna deefirc datoria și că și de acum Inakat* studenții vor găsi în dinsul, cel mai devotat pri­eten. OPINIA ,bona' \Bu iti­­­mente lunare pentru bă! şi staţiunile cli­materice REZULTATELE ACTIVITĂŢII LICEULUI DE FETE «M. KOGĂLNICEAN­U» DIN IAŞI de Al. EUFROSINA SIMIONESCU tuit şi dus la cea mai perfectă­­ expresie, le incumbă generaţii­lor actuale şi celor viitoare da­toria de a păstra neştirbit pres­tigiul acestui altar sacru. Căci trebuie să se ştie că cine nu se bazează azi pe propriile sale forţe, cine nu-şi poate susţinea prezentul printr’un trecut glo­rios, cine nu-şi poate afirma prin ale isteria naţională, acela e­nunţat în existenţa sa. Din­­ cunoaştem prezentul şi­zent trebuie să ne aştep­­ni viitor, şi lucra uşor a Into­­străine prin cele f­os­t lucru uşor­ de aţiuni cari au lus­astăzi ultima parte rostit de d-ra dr. la produc­­a liceului de pe care-l mutăţi a -neas-S­ cris 11 Mărăşeşti şi Mărăşti, cele mai sublime pagini cari se pot înscrie în istoria unui neam. În­ceputurile de cultură naţională, cari au adus la rezultate atât de strălucite, se datore­sc acelor eroi ai cugetării despre cari Thomas Carlyle spune că : «Sunt reprezintanţii naţîunei, ai vrâstei şi ai secolului lor». (T. Carlye, Les Héros. III.) Şcoala, cartea î­nsemnează man­că, sacrificii şi abnegaţie. Ea ne dă posibilitatea formărei unei cariere la viaţă, după cum tot prin ea putem ajunge la cele mai înalte trepte sociale. Dar lumea se mişcă In antiteze şi pe terenul cultural. Ca la sta­rea de înflorire morală şi mate­rială a Invăţământului nostru de înainte de război, asistăm astăzi parecă la o perioadă de deca­denţă. Generaţiile de astăzi, gră­bite­ de a-şi trăi cât mai repede şi cât mai intensiv viaţa, negli­jează aproape cu total cultura minţii, afundându-se în cel mai cras materialism. La acea­sta cred că a contribuit pe lângă criza morală care bântuie întreaga lu­me, a contribuit cred şi infor­­caţia învăţământului nostru su­perior. Clasicismul cu comorile sale de nesecată frumuseţă, care era pentru spirit o gimnastică intelectuală de împrospătare a unei vieţi senine, care nu des­­chide a inainta o lume idealistă, necunoscută, pe care de abia o putem­ pricepe, fiind înlăturat din liceu şi Înlocuit cu dhei­pline ştiinţifice cari aveau să ne deschidă drumul specialită­ţii iacă de pe băncile şcolii, a contr­­pit în mare parte la ma­terializarea vieţii. Şi trebuie să se ştie că omul nu trăaşte pen­tru viaţa materială, spiritul este acela care-l face stăpân pe na­tură, Ii explică trecutul şi-l pre­găteşte pentru viitor. Fără de artă, fără de ştiiţă, fără de literatură, un popor ori­cât de bogat ar fi, e menit să piară. Unde avut astăzi Fenicie­nii, poporul cel mai bogat de negustori din lumea veche, ce-a rămas de la ei decât amintirea războaielor punice ? De când, din contra, Crecia, Italia, Fran­ţa vor trăi prin Însăşi civilizaţia lor, pe care au dus-o la cea mai înaltă perfecţiune. Dar duspa cum am zis, arta cultura, ştiinţa, cere­m sacrificii. Sacrificii a­ât din partea indi­vidului cât şi a societăţii. A învăţa înseamnă a-ţi Inch­de anii cei mai frumoşi In tainele de nepătruns ale adevărului. Cine posedă această putere, cine are această dragoste de muncă, sa se încerce să înveţe, iar cine nu, mai bine apuce-se de alte îndeletniciri mai rentabile i Ş­i cari duc mai repede la realiza­rea unui scop practic. Siu dacă persistă la a continua studiul pentru care nu are nici vocaţie nici perseverenţă, atunci va de­veni un individ cu totul super­ficial, o cantitate neglijabilă nn-L ..., „ „ n tr’un domeniu ce-i va fi pe veci S Citi|l GOntinu­area In pag. B~a străin şi care nu ■ va putea râs­­bate niciodată. Iată de ce, astăzi când goana după diplome, a luat proporţiile unei maladii endemice, când atâtea şcoli se Incumetează a o­­feri diferitelor oraşe şi orăşele un personal didactic gsuficient pregătit cari să satisfacă aflu­xul de cerenţi­i culturale. Liceu­ de fete «M. Kogălniceanu» care iivalează cu cele mai perfecte şcoli de stat, având un corp profesoral dintre cele mai bune şi mai alese, cum­ ar face cins­te oricărei şcoli din­­ţară, devi­ne un ajutor nepreţuit pentru învăţământ, putând da gmatrec­­ţie la o samă de eleve, cam­ altfel ar fi rămas pe de lături din şcolile statului din insufi­cienţă de locuri. mult încă, şcoala noastră oferă un număr de 1,3 burse la 3 dintre cele mai eminente e­­leve: Muscaleţ Lucreţia din ei. NOTE ÎN GARA UŞI Vara Influenţează asupra ora­­felor ca şi asupra fiinţelor orga­­nice cu păr şi pene. Mari e a­­glomeraţii urbane năpârlesc. Ar­şiţa soarelui descompune deco­rurile care, tu celelalte anotim- 1 juri, ascund atâtea lucruri u- ; dâte. Pe timpul jupuit da căl­­cară, ies la iveală,­­coastele di-­ forme, rănile şi raionul. Bine­­­înţeles, soarta aceasta o au tu-i tr’o infinit mai mare măsură o- ?­raşele din Orient, năpădite de­­ paraziţi şi da toate metehnele­­ care chino­es­c cânii apocaliptici ce le populează mahalalele. laşul nostru «situat »a porţile Orientului a­lunecă sub miraj al soarelui de vară către sud, se apropie de cetăţile turceşti din A­sia Mică. „ Străinul poate face asemăna­rea chiar din gară. Acolo gă­seşte un rezumat complect al a­­devăratei stări de la noi. Mur­dăria, promiscuitatea, dezo­di­­nea amintesc vremurile grozave ale războiului. Clădirea cu peron în faţă, este han şi spital In sălile de jos, minister In sălile de sus, magazie In aripi. Gara aproape nu există. Ca să t­j­angi la locul unde se aşteaptă trenul, eşti nevoit sa calci peste trupuri omeneşti care dorm întinse pe asfalt, să tulburi liniştea celor din sala de intrare, instalaţi icon ortabil pe bagaje la aşteptarea vre­unui tmnn pentru Basarabia. Sămânţa da floarea soarelui se consumă In­­ cantităţi consi­derabile : oricine se poate con­vinge după stratul alb, de coji care se întinde ca un covor u­­riaş până aproape de staţia tramvaiului. Alături, soldaţii e­tau pe «raniţă şi muniţie», răsucin­­du-şi cu fâşii de jurnal, ţigări vânjoase, cu un aer adevărat milităresc; la acelaş loc se gă­sesc şi casele de­­bilete. După cum se­­ştie, ghişeurile sânt tăiate totr’unul din părţii sălii. Bar ca să pătrunzi până la o­­chiurile lor de sticlă pătrată, trebue să te strecori prin toată omenirea aceia care ocupă spa­ţiu, respiră şi transpiră... Să descriem mai departe o­­diseia călătorului printre lăzi şi butoae, printre mesele restau­rantului şi coletele poştei ? Pre­ferăm să ne oprim: scopul rIa­durilor noastre nu era atât constatarea unei stări de lu- j cruri de mult cunoscute. Voiam­­ numai ca să subliniem tu- i că­ odată pericolele care se lea-j gă de extrema congestionară a« gării locale. Din punct de ve­ j dere higienic, practic, estetic, ] etc. se impune In mod urgent] construirea unei mari săli de aş- ] teptare unde să poată fi strlnsă­­ toată mulţimea care acum im- \ piedică circulaţia. Sala de intrare, pe unde tre­ş ce atâta lume şi unde nu se] poate ţine curăţenia, este unul­­ din cele mai periculoase focare ’ de infecţie pentru întregul oraș. — Serviciul sanitar e dator să­­ intervină. Dacă nu se construeş- * te In gară o sală de așteptare,­ va fi nevoe de multe săli de spital Ia oraș. — Y — Congresul medicilor — întrunirea de aseară. Plecarea. Programul congresului.— Excursiile — Aseară d. dr. Tănăsescu, pre­şedintele Asociaţiei Medicilor— Filiala Iaşi, întrunind la Institu­­tul de Anatomie­ pe­ medicii care vor să participe la congres, a dat lămuriri asupra congresului şi a luat unele hotărâri premer­gătoare. D-sa a dat asigurări In privinţa organizării, asistenţa i-a acordat o nemărginită încredere. S-a hotărât plecarea din Iaşi joi, ora 9 seara cu tronul de Bucureşti. Congresiştii se vor duce mai Intăiu In Capitală, unde se va fixa ziua şi ora plecării la Timişoara. Foile de drum pentru reducere pe C. F. R. au fost împărţite e­r­i medicilor. Pleacă la congres din Iaşi vre­o treizeci de doctori cu familia. * Congresul va avea loc la Ti­mişoara în zilele de 6, 7 şi 8 Iulie (Duminică, Luni şi Marţi) Duminică la 11 a. r., se va oficia un Tedeum la Bisera Ro­mână . , , ri . „ Congresul «a va deschide după mesă la ora 4 Secretarul şi ca­sierul Asociaţiei vor face rapoar­tale de rigoare.­ Se va efectua alegerea biaronlui congresului. Se vor ţine cavă atari de per­soanele oficiale. Luni la 8 jam. se va discuta un proect de organizare sani­tară, raportori fiind d-nii dr. Moldovan şi Pitulescu. — S3 va vota bugajul, etc. După amiază la ora 4: Re­forma administrativă In legătură cu organizarea sanitară (Rapor­tori : dr. Mezincescu şi dr. Ba­­lău).—­Chestiunea liberai prac­tice dată Ia mod ilegal dentiş­tilor netitraţi (Raportor : dr. E. Petrescu). Marii ora 8 juri. dim.: Exer­citarea profesiunilor intelectuale şi salarizarea lor de stat şi ins­tituţii, In special salarizarea me­dicilor. — Chestiunea medicilor şcolari (Raportor : dr. Hasnaş). Avorturile criminale (Raportor: dr. Lazăr). sis După terminarea congresului se vor aranja excursiuni, şi a­­nume: la Reşiţa, Boziaş, Lo­gos, Bâile­ Braulane, Orşova, A­­rad şi Băile Lipova. Comitetul de organizare este în tratative cu o societate de vapoare. Dacă se va putea sta­bili o înţelegere c ongresiştii sa vor întoarce pe Dunăre pină la Galaţi. Congresiştii vor primi toate informaţiile şi biletele de car­­tiruire de la două biurouri înfi­inţate In acest scop — unul In gara Timişoara şi altul la oraş. MM PSflffl­ or Universul» a descoperit vrâ-Q' 18 Moţi mai cu mol, care s’a #" afiliat "la politica sadalmilor an­i­­steriste a d-lui Stelian Popest­i. Şi plin de entuziasm «Universu » exclamă: *“ — IMolii lui Decebal §i Avram lancu» ! Evident, molii însăilaţi in tag­ma popeştilor nu pot fi decât a­­micii intimi ai lui Decebal. Oa­menii de talia lui Popescu nu se pot multumi cu firul genealogic numai până la Traian. Ei co­boară cu nobleţă mai in jos, pâ­nă la Geţi şi Daci. Noi chiar credem că moţii «U­­niversului» erau oameni a câtă­­rei încă sub Boerebista. Şi cel puţin unii dintr’înşii trebue să fi jucat in arşice cu Zamo­xis la o ferestruica­­a paradisului dacic. D. Nicolae Iorga ar face o te­ribilă operă naţională dacă ar complecta Istoria in privinţa a­­cestor moţi milenaH. Sunt indicii că la Sar­misa getuza, când năvă­leau romană, Decebal s’a sinucis cu otrava procurată de moţi Pen­tru­ definirea otravei, există un basorelief păstrat la Vălenii de Munte şi in care se poate distin­ge cum Decebal cet,ea « Universul cu articole suedeze de d. Stelian Popescu. Dacă s’ar preciza definitiv a­­cest fapt istonc, d. Brătianu ar putea reînvia, printr’un proect de lege un regat în miniatură m­eto­­dacic, pus sub sceptrul d-lui Ste­lian Popescu devenit Decebal al 11-lea. .. Ziarul „OPINIA“ FUHtrpOVARII — Convorbiri profesionale — Condamnaţi de soartă de-a trăi numai la mijlocul registre­lor, ocupaţi necontenit cu lust­­ratul cifrelor, frecându-şi min­­tea î n a găsi vre’o diferenţă, stă­pâniţi mereu de formare : «de­bitat», «creditat», «cont», «va­lută», «achitat» etc., etc.; func­ţionarii, aceşti martiri sau de vreţi sclavi ai cifrelor, muncesc necontenit ziua la lumina soa­relui şi noaptea la acea a elec­­tricităţei. N’au timp să admire frumu­seţile universului, n’au vreme să urmărească măcar literatura (nu mai vorbesc de­noi fiinţarea şeză­­torilor iiterare-artistice cum se obişnuieşte Ia străinătate) ba, n ci nu le mai pasă de aceste lipsuri; s’au adâncit atât de mult In branşa lor, că nu cu­nosc dacă ceva le lipseşte, — trăe­­c In rai... Distracţia ia ei, e ţinerea I« bună regulă a banilor ; mulţi, foarte mulţi bani şi cari nu sunt ai lor... — În cuvintele ce le-ai în­şirat mai sus, vrei ca să se tu­­ţăleagă că funcţionarii nu o duc bine, că n’au timpul să citească un ziar, că nu sunt plătiţi biue, că ar trebui să ia exemplul străinătăţei, să Înfiinţeze şeză ton săptămânale In care să se discute chestiuni profesionale, artistice-literare ca să aibă po­sibilitatea de-a se înviora puţin, să nu aibă mereu Ia faţa ochi­­­­lor mediul ocupaţiei lor zilnice.­­ lutr'un cuvânt, ne dai a Inte- I lega că «bieţii funcţionari», duc la viaţă grea şi luptă cu mize- I rîa... I Minciuni! minciuni, neadevard ! Viaţa de funcţionar e un Pa­­t radia ! Io­agineazăti u i funcţîo- I nar îmbrăcat, spălat şi hrănit. I porneşte dimineaţa la serviciu, ! frumosul anotimp da acuma ll­­ întâmpină In drum cu mirosul i teilor, soarele In plină putere Ii I trimite raze de gust la muncă­­ si aerul limpede Ii şopteşte I viaţă. I Vazâid acest tablou, o excla­­­­mare de admirare şi dragoste , Iţi izbucneşte din piept. I * In lunile de-acasă, trep­at, I fiecare funcţionar capătă conce- I dio,—e liber ! I Are posbilitatea să guste din­­ tot ceea ce îi dă natura, să a­­■ lerge la umbra copacilor lover- 1 ziţi şi’n ascultări a concertului­­ păsărilor, somnul să-l s tăfrâceas­­că, adierea vântului să’i dea să- l nătaie din belşug.­­ Să călătoreascâ spre munţi, spre ape. Să-şi desvolte corpul şi mintea. Totul, absolut totul să meargă pe calea binelui şi-a fericirei... I — Visuri! închipuiri fantas­tice, halucinaţie şi mai mult, nebunie! ! Da unda toate a­tea ! Se gă­sesc în stelele căzătoare­­? Sau îndrugi cuvinte frumoase pentru ca să atragi­ pe neştiutori? Pentru ca aceste înşelăciuni ?! Nu socoţi că faci păcate de ne­­ertat ? Urechile tale nu prind cuvin­(Ch­if! cent Situarea In pag.­­ta) tunaeiti:w.res''i Actualităţi 3E Wm din afar ;‘lD^tauiţâ exactă parcursă de Pelieţcr <TO şjî.— Iată dia-tan­­ţpl^ exacte oârciirse pe itiue;a­­>ui Parisr'JAkia■ de aviatorul FSÎIiîîerd’Oisy. Prima cif ă e&te distanţa la linie dreapta, a doua este dis­­tatţa efectiv parcursă: 1* Raidul Paris-Shxnghai, pe aparatul Brégnet: Pans-Baca­­re«L 1.865—1895, Bucureşti Alep 1305—1454, A ap Bagdad 780- 895, Bagdad-Buchir 783—860, Bachir-Bander-Abbas 565—620. Bander-Abba 3-Karachi 1110— 1230, Korach .-Agra 1130—1194, Agra-Calcutta 1165—1283, Cal­­cuits-Rangsoo 1026—1215, Rang’ son-Bjngk k585—563, Banek k- Saigoh 759—820, Saigon Hanoi 1140—1260, Hanoi-Gantou 830— 920, Canîoa-Shaaghsi 1240-154.0. 2 Voiaj Shaaghai-Ttk!o, m B égaat: Shaahai-P. kh g 1070— 1310, Peking-Mtikden 605-800, Makler« Hai-Dju 485 662, Hai- Dju-Taiki 345-375, Tai k a-Hi­roshima 375—550, Hiro-hime- Osaka. 283—315, Oaaki-Ttkio 402-485. Distanţa parcurse real: 20 146 kilometri; distanţa de sbor drept 47.837 kilometri. * Nor de lăcuste.—Un nor de lucuste s’a abătut asupra câm­pului de curse dela lohmnas­­tairg (Tranaval) Ia momentul tnarei curse de primăvară şi a produs o mare panica ia public.

Next