Opinia, septembrie 1924 (Anul 20, nr. 5174-5198)
1924-09-02 / nr. 5174
[ 91 ANUL al XX-lea No. 5174 REDACŢIA $1 Biblioteca Universităţii SIGILAREA PĂCEI Simbătft 30 August, la urma ratificărei înţelegerei de la Londra, da câtre parlamentul francez şi Reichstagul german, plenipotenţiarii res« f»ectivi au pus semnăturile or şi sigitiile statelor lor pe protocolul de la 13 August, care era numai vizat cu „Ne varietur* dé ”, Mac Donald, însărcinat de reprezentanţii guvernelor care căzuse de acord. Bigi îi « sunt ale Angliei, Franţei, Bilgii, Italiei, Japonia», Germanieî și aamnâtura olografă a ministrului Statalor-Unit® fără aplicarea sigiliului Satuîu% doi Statele-Unita participase oficios —subtilităţi europene de altă dată — şi nu oficial. Cel mai mare eveniment era istoria lumii, prin numărul şi importanţa participanţilor, prin aceia că ieşirea din haosul care durează de 10 ani, interesează absolut pe toată lumea. Participanţi şi neparticipanţi se săturase de atîta siucium şi această stare sufletească e garanţie cea mai puternică, că ne vom îndrepta toţi spre o viaţă normală. Chsia porţilor care dau Intrarea drumurilor spre pacea generală, o deţin Statele Unite cu punga mare şi plină. 11 Nu e o chestie de sentiment la mijloc. Statele Unie îşi vor plasa banii la toată lumea cu gajuri şi ipoteci, luând şi o dobândă de 12 la sută în jon de 3 la sută pe an, cât iau în ţara lor cetăţenii Statelor Unite. Vor mai veni şi beneficiile din produsele industriale, agricole şi din comerţul cu clasele. Interesul e cea mai puternică pîrghie la acţiunile colectivităţilor ca şi a indivizilor. Nici unul din statele seamatare nu-şi vor călca angajamentul, pentru că armine nu sa poate expune la izolarer şi boicotare. Gernsnîa învinsă ca şi Franţa învingătoare, au învăţat prin multa suferinţe şi dureri în cei cinci ani, de după război că în complexul vieţei civilizate întronată în ultimele 3 decenii a secolului trecut şi în prima decadă al seolului preznt nimine nu se poate izola fără urmări teribile. Vai de poporul care oricăt de puternic ar fi sa încumetă să distrugi alt popor. Aceste lucruri le-au spus în discursurile lor cu mitz, cu formule fericit®, cu cuvinte vibratoare şi mişcătoare Mac Donald şeful partidului laborat şi şeful guvernului englez, dăunînzi în Gamera Comunelor; ori d-nui Heriot şeful radicalilor şi şeful guvernului francez, Leon Blum şeful socialiştilor francezi, care n*a fost până acum nimic, dar care va fi încurcind printre conducătorii lumei,ca şi camaradul său propriul termen al oratorului Mac Donald ca şi camarazii săi social—denegliratţiisten Germania. Raboul a distrus atifesa vieţi preţioase dar a ucis lumea veche şi a născut lumea nouă . Un semn al timpului este îngroparea la Pantheon, a cenuşei lui Jaurés prin votul camerei şi senatului francez, care ne îndreptăţeşte să sperăm că cel puţin inbirtsa de pace cu antimilitarismul din doctrina lui Jaurés va deveni idolul lumei întregi Mamele sunt şi mânaele pairi?, a spus o Herriot într'o imagine sublimă şi au dreptul si spere că din copiii lor făcuţi şi crescuţi cu dureri colosale nu se va mai face carne de tun. Leon Bum a inferat militarismul sub masca polimadamului iar Harriot la înfierat chiar sub forma glorioasă a napoleonismului. «Nu se supără un popor a răspuns d. Herriot, la formula foarte aplaudată de «poziţie a unui deputat a Senii, care a opus lui G uipe la paix pa «$achons attendee» şi pentru că a dispreţuit acest adevăr, Napoleon a vă* «xut ridicându-se coatra lui «ua popor pa care credea „că l‘a distrus şi dacă omul „de la Austeritz şi lena a «întâlnit la Lipsea şi în Cea„mpsgne legiunele înarmate „în parte prin greşnla sa, «este pentru că neglijase „că le recunoască dreptul legitim de a exista. ,,Suntem vom fi vigiUenţi, t stenii vi, răbdători vom su«praveghea dezarmarea, vechei Germanii, pentru ca cea nouă să se naică. Iată politii» guvernari. CATEVA NOTE Planeta Marte este actualmente In cea mai apropiată situaţie de Pământ. Dacă Marte ar înţelege cât de răi suntem noi oamenii, desigur că ar infrânge legile mceauipei cereşti şi nu a’ar mai apropia de globul pământesc. Fraţii Holligman afirmă prin «Lupta» ca d. Rosenthal, directorul «Adevăărului» şi-a făcut reclamă din «accidentul» provocat de Saudi Bacilloglu. Kiel antisemiţii nuau pretins mai mult ! Ca să facă plăcere lui Steian Popescu, fraţii Honigman devin antisemiţi feroci luând placa de la gura lui A. C. (jiua... Tot intrigile antiţărăniste în lipsă de alte subiecte politice mai senzaţionale, presa liberală continuă a descoperi sciziuni, diverging şi crize în partidul ţărănesc, inventează convorbiri, propuneri şi fapte, toate în jurul aceleaşi chestiuni a denunţărei fuziunei naţional-ţărăniste. Din faptele reale care se curioşi precis, precum şi din controlarea diferitelor afirmaţiuni, s a putut însă vedea că presa liberală nu informează adevărat, ci continuă sistemul de minciuni şi intrul prin care a contruat la momentul oportun să împiedece funiunea celor două mari partide din opoziţie. Tuturor intrigilor liberale reeditate în ultimul timp, e direct, fie pe sub mâna d lui Popescu Stelian, le-a pus capăt delativ d. I. Mhaladia la congresul regional ţărănist din Chişinău unda a declarat că partidul ţărănesc lucrează unar. In vechiul spirit democratic, sub conducerea comună și inseparabilă a d lor Stere, Mihalache și dl Lupu. Aceasta este realiatea. Lr. 2 LEI NUMĂRUL ZIAR POLITIC COTIDIAN r. t-1 MARȚI 2 SEPTEMBRIE 1924 ABONAMENTE» Lei 600 ... pe un an « 320 . . . « 6 luni « 160 ... « 8 luni Elaborarea admirabilului acord pacfic de la Londra, a acaparat atenţia lumei întregi. Sub auspiciile acestui act binefăcător, are loc acum şedinţa Societăţii Naţiundor, cu importanta pre ■ ocupare de a se asigura pacea şi a se examinaproblema deurmărei. Discuţiile o vor menţine pe un teren abstract, dar vor preciza aspiraţiuni ale unei omeniri cu suflet nu. Dealtfel, nici partea practică a chestiunei nu va fi cu totul neglijată. Secretariatul Societăţii Naţiunilor se şi află in posesiunea unui proect de arbitraj internaţional, elaborat în America, cu concursul unor distinşi diplomaţi, invitari, profesori, financiari, de peste ocean, adsau competenţa Cirei. Acal stat va fi pus la afară de lege : toate afacerile lui comerciale, industriale, financiare, mobiliara şi imobiliare nu vor fi protejate pe nici un teritoriu şi nici un largal mărci. Proectul mai prevede conafaiuri speciale şi comitete tehnice pentru controlul armamentelor şi programelor militare, examinarea acordărilor politico-diplomatice, prepararea dezarmămeîe. Se afirmă că şi d. Mac Donald se va asocia la acest proect. In orice caz, premiera englez e hotărât a propune camostinţa obligatorie a Curţii permanente da justiţie internaţionala pentru toate afacerile da ord n juridic, şi pentru pregătirea arbitraj old general in conflictele da ord d polide. Idei generoase insoţesc actuala sesiune a Societăţii Naţiunior, Speranţe mari nu putem nutri,— încă nu-i timpul să le nutrim. Dar avem încredere în democraţia luminată care va reuşi când va să ofere omenim o viaţă superioară. filacoeelor Pentru pace şi dezarmare Proestal impune statelor obligaţia de a recunoaşte că războiul de agresiune ,au prepararea lui, este o crimă internaţională care trebui judecată de Curtea permanentă de justiţie internaţională. Va fi considerat ca agresor statal care, pănă la 4 zile da la d punerea unei puongeri, nu va fi recunoscut . NOTE PE POD... Eri am fost nevoit să trec şi să ml frstorc, cu trăsura, paris podul «Roşa* de la Bshluî. La dus, am pilotat ceva mai uşor vehiculul nostru printre găurile care eiurneae podeaua de lem». L*. lator* îssS, fiind noapte şi aglomeraţie, trecere» a fost nespus de anevoioasă. Caii noştrii au scăpat ea prin minona ca picioarele idravene. Ia schimb, alfitri da toi, un sătean ia jara lângă drogea lai care căzuse iatrana din gropile de lap ale podlui. Din urmă soseau două trase, un automobil şi câteva catîrgtre; la direcţia opusă se zărea aceiaşi Îmbulzeală. Cam is'au streenrat toata aceatea fără acsidani printre spărturile In fandai cărora se zărește apa murdară a fkhloiului, nu știa. E sigur In ă că dacă starea da acum continuă, in mod fatal vom avea de înregistrat o nenorocire.—Podul roșu se preface din zi In zi intr’o punte mizerabil, pe care oamenii, animalele şi chiar traumele trebue s'o treacă făctnd echilibristică de circ. Si mai protestăm ? E aproape inutil. Vom ebiem mmal efi cetăţenii şi administraţia an tn chestia podului de pe«& Bihlal, aceiaşi purtare ca sălbiticii autentici. Aceştia, când întâlnesc la dram un cbatacol—an copac , răsturnat, de pildă—nu se pricep să*l dea la tătari, cij îl ocolesc schimblnd direcția domului. Ieșenii, ocolind gropile de pe podul R’snan *ă s* trezească într’o zi Ia Bahlaî. —X — lin«« tiiciM lltlHI Pantru ea er a Fapt o parte din blocul naţionalist german : Ia ci5!îg’es*J federaţiei corni» ieUâ»i*cXz\i!$iK& ale partidelor naţionale, printre cei trei care au fost pentru ratificarea înţelegerei da la Londra erai amiraiai Von Tirpits Wollrof preailcntcl camerei şi Basili şefu* statului Wattemberg, Aeeseiain Reichstag au rupt alte 22 voturi naţonalite, pentru cord. Guvernul obţinusa dizolvarea Raichstigului, şi ratificarea acordului urma s’o facă gavarnul singur printr’un decret conform art. 43 din constituţia de la Weimar. Ginfirm an?i j*mantu» i de la Londra, ratificarea s’ar făcut îaaiste de 1 Saptemi^. Chiar dacă noile alegeri ar menţinut forţele naţionaliştilor, tot n’ar fi putut obţine In noul Reichstag 3/3 din voturi pentru a anula decretui de ra» t. fi-.area acordului, pins că on astfel d* act ridica toată James contra Germaniei. Crimă București. Cu prilejul unei învălmăşeli în strada Alexandra Lahovari, individul Ilie G. Şerban a înjunghiat pe N. Liigu. Rănitul a fost transportat la spitalul Colţes, iar cinasinalul a fost arestat. O privire retrospectivă isw linki lilimiesc — DIN PRIMELE ÎNCEPUTURI ŞI PÂNĂ LA 1923 — O lămurire introductivă de EM. MANOLIU Anulfrecut, casi pa Ia «far-1 sital ,lai April, d. Director al] Teatrului Naţional din Iaşi Îmi* pene la vedere odresă a ministerului Artelor, prin care li face invitare că să-i trmită de urgenţă un scurt istoric al acestui teatru. In calitatea mea de bibliotecar al acestei instituţii, n’aveam şi nici nu am obligaţia unei aseminea lucrări, dar d. Pennescu, pentru a preveni riposta mea, a adaus: De sigur că nu vei rămânea nerăsplătit din partea ministerului pentru această muncă. Această afirmare m’a hotărât să încep lucrarea, deci In același zi chiar sm acotocit saltarele, de am dat de notele adunate de miM vreme în.a, adecă de pe când Imi propusessm să scot in manua! de Istorie generală a teatrului din care Insă, datorit lipsei de mijloace pentru a Întâmpina cheltuiala tiparului, deabaa am pătut scoate la 1903 volumaşul de 247 de pageni, care cuprinde Origina teatrului şi desvoltarea lui la greci şi romani până la căderea Romei. Dică am izbutit să fac macar atâta lucru, e numai că mi-a vanit îa minte să întrebuinţez acest studiu ca foneica iu ziarul «E’oji Mo do iei» ce’i aveam, iar răţoiatul Petra Popeviei, patronul tipografiei — în care tipăream pe atunci ziarul — mi-a tăgăduit ea zaţul de la 3—4 numere sâ’x păstreze pâaă ea complecta o coală şi numai aşa am ajuns că aproape Intr’un an sâ’mi tipăresc volumașul. Aaeaata tot nu m’ar fi tapedecât sa merg înainte, dar m’e descurajat muit lipsa de cstituri pentruaseminea lucrare, că, nici cei cari poate că ar fi trebuit să-i interesez», macar din curiozitate, n’au vrut să dea un leu și cincizeci de bani pe dra un exemplar, aşa că nu mi-am scos aici cheltuiala hârtiei, ceia ce m’a făcut că renunţ la cinstea de a mai fi autor. Dar să revin la a dina păcăleală, la Istoria cu titlul de mai sus. După o muncă Încordată de trei luni, cercetând dosare prăfuite, reviste şi ziare vechi, consultând din nou notele strânse la pachet, cum şi «Istoria Teatrului la Moldova» a mult regretatului T. T. Barada, am izbutit să verific şi să coordonez faptele ca să dau un Sfârşit adevăruiii istorie forma cuvenită, şi mai cu seamă în chip restrâns pentru a fi în conformitate cu cererea ministerului. Ce se întâmplă Insă, ducându-mă un August trecut, la Răcoreşti cu manuscrisul, afin de la ministerel artelor că nu comandat de câtră el o atare lucrare, ca să se facă la compotul lui, ci aceasta privește pe d. Isarea Movilă, directorul mzului «Cmierul Artelor» care a cerut şi i s’a aprobat o statenţie foarte respectabilă pentru a face un anuar al artelor, cum şi de a i se pune la dispoziţia materialul trebuitor. In materialul acesta intră și istoricei fie eilltX eeotloisarM in psf. B-» CRONICA ACTUALITĂŢII Io vetiDitatea lereasta Ce se vede pe planeta Harte îndată ce ^Inserează, putem vedea pe firmament, taspe răsărit, a stea necb'sauit de mare, admirabilă la strălucirea ei şi ţaţă ds ea'e. toate celelalte stele rămân pal'd*. Steaua aceasta este piarca Marte care, In mişca ca ei periodică, se află actualmente la cea mai mare apropiere de pământ. Astronomii încearcă mereu să zmulgă tainele acestei surioare] a Pământului, dar încă am rămas In cea mai mare incertitudine. Sfera aceasta roşiatică—planeta Marte—fotografiată In condiţiile cel mai bune, ebaa a ieşit pe clişeu de mărimea unui haltei de vânătoare. Apoi, ltografia a fost examinată la microscop. Şi iată ce s’a putut vidsa :* La cei doi poli ai planetei ce află două mari pete albe, care cresc şi scad odată cu anotimpurile, întocmai ca gheţarii de pe pământ. Deci există apă pe Marte, cela ce s’a dovedit şi cu viitorul spectroscopului. Cudat este Ies! că, după toate aparenţele, atmosfea lui Marte nu conţine apă, adica n’are niciodată nouri. Un mare mister este, cum se topesc gheţurile din Marte Dapi cum s’a putut constata, cea mai mare «căldură» a planetei este de 30 gade sub zaro ! O, ghiaţa se topeşte la xe*o grade ! Atunei ? Oare ghiaţ marţiană se topeşte la 100 grade sub zero, (temperatura probabilă a ploilor din Marte pe timpul verei) . Pentru a ieşi din încurcătură, anii astronomi au presupus că Marte are o atmosferă de acid carbonic, care ardica rolul »pai da pe pământ. S‘a dovedit Insă că există apă pe Marte. Raaaiae deşisă credem că socoteala temperature! a fost greşit făcută. * Pe fotografia planeţii. Ia emosfera mrd că ee văd nurca Timpului şî mările Cimeriană şi a Sirenelor. De la aceste mări şi in toată emisfera sedică, se întind canaluri destul de regulate şi la întretierea cărora se află lacuri si basinuri. Reţeaua aceasta da canaluri denotă o tehnici foarte ingenoasă, cu atât mai mult cu cât canalurile par a fi duble. Malurile canalurilor şi ale basinelor înverzesc şi Îngălbenesc rând pe rând, In concordanţă cu primăvara şi toamna planetei. Se pare de altfel că nermi pe aceate ţărmuri creşte vegetaţie, iar încolo ar fi platouri sterpe. Numai atât s’a putut vedea, în realitate, pe Marte. Natura edestul de asemănătoare cu a pământului. Dar rămâne marea enigmă: există viaţă animală ? Erată omul . Şi In anul acesta s’au făcut incercăr! de contact prin pcienţi electrici, dar fără nici un rezultat. Misterul rămâne încredinţat viitorului. Comp. Actualităţi die afară Des separiri arheologice —Orbia cea «norocoasă» era o colonie grecească la Pontai Eaxin (Marea Nsagîâ) foarte prosperă cu cinci ani Înaintea erei creştine. Rainela sale, foarte bine păstrate, au făcut să fie numită de ruşi Pompaiul Mării Negrii. Un arhaolig din Odasa a descoperit acolo o sută şaizeci morminte greceşti, conţinând o* îărte fini« talismaauri, cuţite şi diverse obiecte de bronz şi aramă perfect conservate. Cea mai Cur ioasă descoperire este de*igar aceia a unui săculeţ da pânză, adevărat necesar de toaletă, cu o cgudă, un lustru de «rouge» şi un creion negra pentru ochi. Roţu de buza, acum 2500 ani ! Nimic noa tub soare... * Un sou record mondial al aviației.—Dn Sicdia Maimuţă că Locotenentul Sse Krock de la Svenaka-Aero din Stockholm, cu un motor de 360 N. P. Roiis-Roye?, a bătut recordul mălțimei, ridicând?saw fâni la 5690 metri. Ultimul record e *1 france- i nlui La Pare ca 5860 metri. * Expoziţia din Wembley. Pani Duminica trecu.! rmraurul vizitatu il r expoziţiei d!n Wembley JoagS Londra *'a ridicat ia 11345 332 parsoui». Adevărat record! * In 5 zile fi o eră de la Cherbourg 1* New-York tro vaporai.—«Mauritania» a mi Cunard-Lînie» care și a instalat un nou »fitem de tor bum a reuşit să bată recordul v».«zel traversărei Atlaaticniai. Până azi nici un vapor n’a făcut traversarea la aşa scurt timp. Congresul [igienic internaţional din Lausanne.—Azi 1 Septembrie are loc la Laussanne, deschiderea congresulii h gienic internaţional. Vor lua parte delegaţi din toată lumea Delegaţii, francezi, italieni, bangleni, canadieni şi chilieni vor susţine cu această ocazie introducerea crematoriului la statele lor. ,Cetiţi:„Opinia“