Opinia, octombrie 1924 (Anul 20, nr. 5199-5225)

1924-10-01 / nr. 5199

alluL al XX-le» No. 5199 REDACTIA SS An»*» — Biblioteca UniveveMt» ^ OPOZIŢIA SA, spus, şi cu drept cultat, că lâna guvernului constă în slăbiciunea opozţiei. Iatr’adevăr, niciodată n’a fost un guvern mai impopular şi totuşi mai fern ca ea de astăzi. • Pentru a sublinia efectele discuiţui partidelor de opoziţie, vom da un exemplu din Rusia ţaristă. La 1905, după înfrângerile din Extremul-Orient, în îa Rusia au izbucnit revolte în diferite centre. Revoltele s’au generalizat. La un moment dat aproape toată Rusia era în flăcări. Ţarul făcuse concesii radicala. Partidele de stânga erau supline ps situaţia. Dar triumful democraţiei nu a ţinut mult. Discuţii teoretice au încăput între culorile partidelor de stânga, între nuanţe chiar. Toţi îşi susţineau cu fermitate programul, refuzând orice concesiuni. Discuţiile au degenerat în cearta, cearta în scandal. Încetul cu încetul partidele de stânga uitaseră ca duşmanul lor principal este ţarismul, ei se luptau ele între ele cu o ură sălbatecă. Ia timpul acesta ţarismul îşi refăcea rândurile. Trupele credincioase ţarului dădură lovitura decisivă. Revoluţia se prăbuşi şi începu o crâncenă prigoană împotriva tuturor partidelor de stânga, ai căror fruntaşi — fără deosebire de nuanţă tură închişi... ca sa continue intemniţă discuţiile teoritice asupra programului Minimal şi maximal. Aceste discuţii s’au terminat ca ,spânzurătoare, und© maximaliştii, minimaliştii, Borodiuci?, spitaî-revoluţionarii, etc., etc. şi-au arătat, într’un ultim gest de dispreţ, unii altuia—limba. Exemple avem şi după războiu. împărţirea partidului socialist in comunist şi socialdemocrat a slăbit democraţia în toate ţările Apusului. Parcă revoluţia bătea la poartă. Parcă bolşevicii de pretutindeni trebuia« să aibă gata tiparul în care să toarne societatea clocotinţă. Ei se reişeau să nu întârzie nici un moment, pentru ca societatea să nu-şi răcească spiritul revoluţionar. Ruperea îa două a partidului socialist a slăbit şi la noi demparaţii, o extremă stângă fiind totdeauna cel mai puternic sprijin al stângii moderate. * “ Cum în România nu poate fi vorba de o înţelegere a partidelor de stânga, ar trebui măcar centrul să-şi concentreze rândurile, abturându-le de stânga ţaranistă. Totuşi aceste partide stau izolate, unele nevroind să facă nici o concesie strigii, altele care n’au un program, ca Averescanii, cî numii ambiţii şi mai ales apetituri — ce tem să nu se îndepărteze, priah'an gest necugetat, de scara de serviciu [a palatului... acolo unde din patru în patru ani d. Brătianu distubae caşul cu bunătăți, clențdor. .. ActualitAți dia afară N^cb's&uitfe pățanie », u-1 nsi mir^s®.—C'cuul &’a încaintat îa loialitaîea Morbix din Franţa. O tânără fată și-a pregătit actele in v.jd#.raa ceiebrărei căsătoriei cu alesul inimei sale. Dar când să aibă Ioc căsătoria, primarei a constatat că în actul de naștere făta e trecatâ de sex masculin; la consecinţă, celebrarea căsătoriei a fost amânată. Biata mirca ă a trebuit să se sipoie unei exterine medicale şi apoi s ă obţi« o hotărâre a tribuunalului pentru rectificarea actului de naştere. * Un abosument uriaş. — Dacă-i vorba da uriaş, nu poate fi de cit In America. Sculptorul Gatzoa Berglum, ajetat de mai mulţi specialişti, Îşi continuă opera Incepută la Storc Montain lângă Atlanta (Stable Uniite). E vorbi de o aut..e colosialâ In memoria războiului ds secesiune. Partea principală a monumentalul v» rsprezinta te fistul general Le şi fostul preşedinte Davis, strad calare. Pa bordul pălăriei generalului Lea sa got aşeza compa 20 pamana. Gapal caldai Iacalele sat da Divia a sta luiîg doi 50 picioare ds la vârful arechaipână la vârai nasului, ceia ce reprezintă înălţimea unei casa cu 4 etaj?. Nu mai puţin dec!'. 120 persoane, ca v messle reselective, ar putea dejai»a ps gâtul acestui sal uriaş. Sfârâmăturiia da piatră lăsate de daltă, pe urma lucrărd die sculptură, au dat pănă acum o cantitate de 815 ţoi.». C&in poveşti!. SIN COMHS ai corpului didactic Oginizaţia corpului didactic secundar şi prituar vor reîncepe campania pentm a chtine o armeliorare a salariilor, întrucât situaţiunea profesorilor s’a înrăutăţit mult faţă de anul trecut, din cauza continuei scumpiri a viaţei. In acest scop va avea loc luna viitoare, un congreu general al corpului didactic. Până atunci organizaţiile regionale se vor în bani pentru a formula dezideratele asupra puncţilor care se vor dizeuta la congres. Profesorii sunt decişi să uzeze de tonă energia pentru a duce la îndeplinie hotărârile omg-uitului. la ziua de 8 August mă gă- seam In jad. Fălticeni îlapreu- nă cu doi prieteni intelectuali, cu care am vizitat în treacăt satele Mălini şi Drăceni, oprindu-ne apoi o zi la Găineşli. Situat la o după tara da 35 Km. de Fălticeni, Găineştli este anul din cătele de munte ca o poziţie cu adevărat pitorească. Mantii, Batnăriţa, Obcina, Rack şi Strâneşti acoperiţi numai cu păduri de brad, înconjoară ca an brâa satul din vale s-îă dat de afete cîrs'aliae ale pâraetor Sha, Şavăta şi Chmerna. Aboadente vegetaţiei nu atrage atenţia. Un ser răcoros, îmbăbămat cu dulci miravma da brad şi fân cosit ne um sie pieptul. Ia sat e multă viaţă. l4i face impresia că te afli într’an mic târguşor unde găseşti aproape da toate: cantină, instalaţii da popic», cârdiami, 2—3 dagheni cu totui laite articole, o mare fibrică de charesîe?, cara fancţionsată zi şi noapte etc. In localul dastal, de frumo® al şcoalei se află instalată de 3 «ăptăpoard, colonia şcolară «Spira C. Haet» din Iaşi, sub conducerea d-lui inspactor P. E. Stoica.* Am vizitat chiar îa după amîaza acelei zile caloria de Iaşi. Am fost întâmpinaţi la st sir de către d. inspactor Staica, care ne-a dat lămuriri asupra mersului acestei colonii. Colonia numără anul acesta 80 copii săraci, între 9—14 ani, toţi elevi în şcoalela primare din Irişai Iaşi. Dat fiind greutăţile vremuriior da astăzi pe care cu toţii le cunoaştem, este lesne de închipuit ce mari sacrificii face societatea din Ii şi cs trimite şi întreţine aci timp da o lupă de zile atâţia copii debili, lipsiţi de mijloace. După câteva minute, am fost conduşi în dormitoare. Cel© două camere pentru calcare, una destinată falelor, iar cealaltă băeţilor, sunt împodobite era ghirlănzi de brad stroaipe se primeşte în fiecare săptămână. Paturile asini acoperita ca cergi negre numerotate, iar la căpătâiul fiecăruia, prosopul foarte curat ca acela număr corespunzător cergei. Atâta ordine şi perfectă farăţonie se întâlneşte numai în onele internate ale Statului. D . inspector ne spune că o parte din materialul necesar facerea paturilor este dat sub formă de impramnt de către p. inspector Paltz directorul fabricei, care In acest chp a în esnit mult colonia, iar restul de materiale ce nu se mai poate atfoi întrebuința s’a da t ta schimbul unei aume de bani. Tot d. Peltz a înlemnit de asemeni transportarea coloniştilor la Găinaşi, cu căruţele firmei. Am vizitat apci camara cu alimente. Aci sunt depozitate toate proviziile, parte aduce de la Iaşi, parte cumpărate din Fălticeni, toate la cea mai perfectă ordi NOTE DIN EXCURSII LA GÂINEŞTI, IN MUNŢII FĂLTICENILOR VN LEGIATURA COLONIEI ŞCOLARE «SPIRU HARET» DIN IASI.— DATE SI FAPTE INTERESANTE 2 LEI NUMĂRUL MERCURI 1 OCTOMBRIE 1924 ABONAMENTEI Lei 600 ... pe un in * 320 . . . c 6 Sunt « 160 ... « 3 luni ZIAR POLITIC COTIDIAN ASPECTI La umbra codului penal... De curând, un director de liceu ardelean dădea comunicate asupra diverselor sisteme de bătaie, aplicate copiilor încredinţaţi lui, spre educare. Şi se văda astfel, că în anul a® graţie 1924, pedagogia română îşi are suportat tot la «rigla» Cu dungă de fier şi în varga de trestie, amândouă păstrate cu atenţie între foile catalogului. Acum, un şef de jandarmi intvează în materie penală . Indivizii prinşi era furt de porumb slut purtaţi prin sat, era gâtul aplecat sub povara sacului închizător al corpului delict, şi tot astfel sânt aduşi, pe drumuri de chilometri, până la oraş, în faţa procuroruloi. Aceste două fapte, deopotrivă haine şi «libaţie», n’au avut nici o sancţiune , şi dascălul ardelean îşi continuă pedagogia lineară la spetele maorilor minoritari, iar şef al jandarm, iscoditor de cazne, nu vede aşezat alături de Hamar-Alii, edictor de pedepse în vremuri de cumpliţi barbarie aziatică. Şi totuşi, constituţia glăsueşte că nici o pedeapsă nu poate fi aplicată fără text de lege, iar Chilia penală are paragrafe precise împotriva indivizilor cari —vremelnic învestiţi cu insignele unei ^autorităţi,—-abazesză de ca. Aceate paragrafe Insă, au căzut în desuetudine. Pentrucă abuzul, sub formele cele mai varii şi mai ssandiloase, a devenit obicei?, practicat de ori cine, oftande. N msm nu «e ridică împotrivă. Bs, conştiinţa populară prind* a avarii îa colbul des net Judin ei şi textete privitoare pa criminali; dev*d3 verdictele din urmă ste juraţilor. Şi, deci, conflictul dintre morala peblică şi drept (iarc nu e deloc o abstracţie) sa rezolvă prin triumfal calei dintâ asupra calailalt, închis îa&t’uc artisol—deacum neînţeles şi sita houi—de cod. Aconto imprfcjerări şi alteia identice, sânt dovada unei dacădări, iremediabile. Disaotismu guvernanţilor, ticăloşia »dreinterativă şi desfrânam tinerimii au mai trăgădue,—chiar optimistâid d’exagerat, întrevederea unei îne’eptări: seale mar a unu accietăţii de azi, tronează, It chip de simbol—«ca doar braz dîntr’o ’tulpină»—dascălul bătăuş şi jandarmul penali**. G. SPINA Afacerea Istrati Bucureşti. Curtea de Ape Secţia a patra la judecat ori apelul declarat de Jos in agent de schim al Brusei. Istrati, care fusese condamnat de câtra Tribunal la şase luni închisoare. Curtea a respins1’apelul. Cetiţia Opinia 56 mânii politica a opoziţiei D. IORGA IN LUPTA DE RĂSTURNARE A GUVERNULUI.— TRANSFORMĂRI ŞL ATITUDINI CARE NU PRIND la aceşti» ani de guvernare! liberali, d. N. lorga a avut plă- cerea dao-ieoiii să facă opoziţie... opoziţi»». In foarte multe împrejurări, d. Iorga servea ca extremă stângi a majorităţii liberale, împăcându-se destul de bune cu politica financiară a d-lui Vintilă Bătianu, ca cea internă a d-lui Ionel Brătianu sau cu ceai externă a amândurora. Dar şeful naţionaliştilor democraţi îşi urmărea răbdător scumpul plan de a fi lăsat moştenitor al raresidenţiei de consiliu,—Băd*julnind mereu In graţia d-loî Bătianu şi a Regelui. Bine înţeles, graţia aceasta 8*3 fă*at mereu aşteptată şî e foarte mare îndoială dacă »’ar fi produs vre-oată. Când decepţia a început si«i facă drum în conştiinţa d-lui Ioga, a apărut o nouă speranţa sub forma cam barocă a d-lui Argetoisnu. Fostul minitru averescan i-a dat şefului ncţionanat iluzia paterei, şi anume iluzia eveerirei paterei, prin proprie forţă politică. Astfel, d. lorga a început să-şi modifice atitudinea faţă , de l liberali. Acum, d. lorga a pornit un soi de campania de răsturnare. Intr’o recentă întrunire ţinută la Craiova, şi-a amintit şi d-sa — după 3 ani — că guvernul a falsificat alegerile şî a furat mele. Ba ceva mai mult, d. lorga îescopere că Brătiean n’ara venit la cârmă prin voinţa ţării, ci... sp’dntr’o acţiune imorală». Se ştie însă că «acţiunea imorală» seamănă foarte mult cu voinţa Regelui, după care şi I. Iorga a efist îadelaog, a aergat şi mai aleagă şî an Dîr «a vede că d. Argetoiano l-a învăţat pe coavodatul său să lupta pentru rautera are neroe negreşit şi de oarecare şii la rege. Nuissai că, ştiind pa d. Iorga aşa cum a fost totdeauni, simţiti îndată că nu-l jpsindi da foc când atacă pe Bătieni, şi ci atât mai puţin când ia atitudini libere faţă de Coroană. Sântem curioşi a vedea ca cărări va mai apuca d. Iorga, atonei când aşa zisa luptă da cracerire nu-i va folosi mai mult decât aşteptarea unei înalte graţii, cu dorința maladivă de a juca un rol care i se refuzi şi nu i se potriveşte. Lr. !FMîlt HilNilii şi Basarabia î Am înregistrat ieri cuvintele foarte importante rostitede A. S. R Principele Carol, cu prilejul solemnităţii din j i Bălţi. Acolo In Basarabia şi în’ prezenţa d lui Inculeţ care şi-a asumat răspunderea organicizării şi unificării acestei pro- I vincii sub guvernarea liberalii. — Prin-lpele moştenior a ţinut aă sublinieze necesit tea ■ unei adminstraţiuni civilizate • şi respectarea drepturilor populaţiei minoritare. Prin aceste cuvinte prindă re, era dezgolită şi dezavuată detestabila dezorgan zare şi ^ imoralitate pe care ministrul Basarabiei a patronat-o sub auspiciile guvernului liberal. iPolitcianii răi şi veroşi au creat în Basarabia o stare de nemulţumire căreia i s’a răsipuns prin abuzuri, presiuni şi o stare de asediu permanentă. I Or, asemenea situaţe nu poate să dureze, ei s’au pro»dus semne în acest sens... Prin ipele moştenitor a ţinut : să rostească un cuvânt de mângâere pentru populăţ a provinciei de peste Prut, şî un îndemn,poate chiar o obligaţie, pentru politiciatuii care şi-au asumat o atât de mare răspundere. Pt. 1 m — J JBHB. L1.V.. --J— Citiți înpag Ina Ultima ori telegrafică şi telefonică , CÂTEVA NOTE Silit să dea un ospăţ popular, Hristos n’a putut oferi miilor de oameni decât 5 pani şi 2 peşti. Iată acum pe Jean Tehas punând în cofă pe Isus şi organizând un ospăţ cu 5000 de pani şi tot atâtea kgr. de peşte,. plus un vagon întreg de vin. Numai că la ospăţul biblic au rămas 12 coşuri de fărămituri, pe când de la ospăţul lui Tehas au dispărut şi tacâmurile. . * . Patriarhul din Ierusalim a proclamat pe regele Ferdinand «protector al Ortodoxiei». Şi tocmai s’a nemerit ca protectorul Ortodoxiei să fie catolic ! * * La Baden lângă Viena, s’a observat pe cer un grandios miraj care a ţinut două minute, sub forma unui castel feeric. Fenomenul de la ministerul nostru de finanţe e mult mai grandios. D. Vintilă Brătianu are mirajul normalizărei şi refacerei statului. Şi mirajul acesta fantastic ţine de 2 ani.. * ■* * înştiinţăm populaţia israelită că în «Unirea» sub propria semnătură a d-lui A. C. Cuza, se găsește calendarul evreesc complect și cu adnotări pentru serbătorile principale. E o lucrare unică în acest gen... regimul din Basarabia.— Desfiittţara* şcolilor e- I vreeşti*—Abecedarul subversiv.— Ca fac intelectualii ? Guvernul liberal, a cărui dis- Uteră n^roadă a îsajuns mastele ţâşneşti din srdul Bwarabiei îa revoltă, dintr’on sjtirii rău făcător anarhic, ţine cu orice preţ *ă aprindă întreaga provincie de paste Prut, pentru ca pozele unei administraţii hrăpăreţe să se poată ra desteia mai din plin, în haosul pa care orile resr®aiunei ulterioara l-ar iduce. Altfel nu-i îau explicaţie nesfârşitele ilegalităţi, abuzuri şi scandaluri, la care cea mai resemnată populaţie a ţării este siliţi să te suporte,cu baioneta în coastă şi cu perspectiva toghiţitoarelor valuri ale Nistrului la orizont. După suprimarea drepturilor elementare ale omului, dupa atentatele laşa, la libertatea individuală, suprimarea lavăţământului este arma din urmă cu care bmarabanii sânt împinşi dincolo de maşinile răbdării îngereşti. lazaca analfabetismului fercet, unda pentru clădirea unei şcoli trebuie ca mila publică şi pantahuza prin bâlciuri să înlocuiască datoria guvernului — distribuitor de fonduri secrete şi misii pentru expediţii consulate [la Japonia — ce închsid şcoli, i se aleagă copiii pa drumuri, se slaba muritor di foame un corp didactic medict şi sârguitor. Desfiinţarea lavăţământului evreesc din Basarabia este o crimă împotriva existienţei însăşi atatălui, prin condamnarea la ignoranţă a unei întregi generaţii da copil, cetăţuii an mai târziu ai ţării. KiDiaşrdţuiad decretul regal din 1£18 care lagădeia evreilor din Basarabia să şi întreţină grădini de copii, şcoli primare şi licee în care limba da gradare să fia ebraica, trecând peste dacia unite ministeriale din 1920 şi 1921 care reglementau programele de învăţământ ale acestor şcoli, — îa cari istoria şi geografia se predau în limba română, — guvernut liberal prin ministrul său de instrucţie aduce înaintea opiniei publice europene dureroasa chestiune a tratamentului minorităţilor şi implicit dă argumente adversarilor ţării, gata să sune clopot ai de alarma la poarta Ligei Naţiunilor. Evreii da peste Prut, burghezi cuminţi şi docili—au fost întotdeauna mai apropiaţi de tradiţiile judaice, şi la religiositatea accentuată şi prin întrebuinţarea limbai »braise; aceasta nu le-a fost şi nu le este o stavilă pentrui exercitarea corectă a indatoririlor cetăţeneşti. Nici condiţiile de trai, nici mentalitatea lor făurită In umbra sinagogilor, nu Ie îngădui să fie «element «subversiv» şi deci prilej de prigoană, dovadă atitudinea celor din regiunea bântuită de rezmirițu acum două săptămâni. (Continuarea în pag. 11.at i am ne şi la rafturi anume fecute Pe una din matele acestei cămări am văzut depozitaţi mai mulţi cozonaci, crafle şi plăcinte Cu nuci şi mere pregătite pentra o mare excursie ca e se va face mâine în mnţii Opcia a marou la Tipei. Domnul Inspector te pune In curent cu praţul asimenilor ca se procură zilaie pentru colonie. Am vizitat arsoi subsolul secalei smingjat anume ca o samară centra bsgstaie copiilor. Sicii erau râadoiţidupă număr şi pe fiacare era semnat numele copilului. De curiozitate am examinat conţinutul câtorva saci. Totul era in ordine. Trecând mai departe la bucătărie unda mâncarea era gata am fost invitaţi să gustăm din fiecare fel. Bucătarul ne-a servit borş ru (Continuarea în pag. II-1)