Opinia, ianuarie 1927 (Anul 23, nr. 5882-5904)

1927-01-01 / nr. 5882

ANUL. in . [VEI^iT/i'fBioN. IAȘI | ,el -*000 , 500 300 UF Anul Nou dă şi muritorilor să facă zofie. Este ziua încelilr cu Viaţa, cu noi înşine. Dimineaţa, după pe, revelion, omul Intîrzit mai mult în pat şi, în a.unui vis cu ochii întpfichişi, îşi face bilanţul supri Câte primăveri a cheltuit, picne se mai poate bizui de aiciainte , ce drum au de făcut fină la ultma ţintă şi ce nădu îl vor sprijini în vi tor. Pentru unii, defilarenciasta de gânduri te plăcutăpnântătoare. Pentru alţii e numan aperitiv amărui, care-i f ă s înverşuneze la mâncaşi bac tură: „Să trăim mulţi, CU n joc şi bucurie. Vivat! Nu intrerupem ntpţia ni-i sa a ar a / ACf. .. Inui. put itin ? T i T . leca f cum. i filozofie. ' considera lure penii ■ i în definitiv, bine cu cea untem înclinaţi iar ului, oglinaă Am dori ca in oaia zilnică să rat numai întâmfapte frumoase. Colaboratorii ointrebuinţeze pitets şi manile la ml să şi-l păstreze Redactorii să aibă titori inteligenţi, preadmiraţie şi simpatie, reporterilor să le dea un an mănos în faptele.. I. L. Pe mareea E un vechi obicei, a face mosofie la fiecare eput de an. Timpul care avut, ce! cari se apropie, dă din totdeauna la meditaţiui comentarii cari se reduc aceleaşi simple constatări. „Viaţa e un vl „Numai moartea e eternă“, fim din amintirile trecutulmViitorul e neprevăzut“, „Bielm e sub vremi*, „Vremea tn vremea vine , atâtea atâ expresii menite să situeze gjii nostru in raport cu impipa .oţiuru a timpului, a tate.- ;resi; dev?af.tC c“icuic v Citv.uii Ce.' Să fia exp De ce n pal ? De mult cu fii bună pesh laşi în faţ trucă nu ştim să pim îndestul viaţa, pentrucă risipim inute, pentrucă zile nastre trec identice, în plicdă şi mizerii. Nu avem nici ureal, nu avem nici măcar uop. Şi atunci am vrea cată să fii infinită, că poate am găsi loc pentru nehoia şi indolenţa noastră; aestfel ne-am putea exercita incitatea noastră, care se masează lent, cât mai lent. Cei vechi eăut elixirul vieți. Voronoff a operit miracolul glandelor secretie internă: o intervei chirurgicalâ e capabilă să miă tinereţea şi să îndepartezi tfel procesul descompune tarţiale—bătrâneţea — şi aici totale — moartea—. Rare timpului trebue corectate ce ? Dacă am şti ştim, am accepta moartea cisfacţie. in cincizeci de ani xistenţă putem savura eu şi toate deliciile şi putem ebui cu sârgul nostru la cotarea mersului ascendent rmalităţii, in cincizeci de are existern putem exploata pleci facultăţle noastre şi ajungem la apogeu, dorinda definitivă a mormântului. . Dar nu facem l. Ne mulţumim cu ocupaţirile, avem preocupări ridic şi când sfârşitul vieţii ssteşte, devenim înfriguraţii im 0 prefire, cerem ni să ne af te un minilin ca şi cum ime şi pornim toate ă, faţă de mă. ASPECTE ,,St ditss: c’est beaucoup, et e’»st Tömbre «Tun réve“,,. Să râdem când trebue, să suferim când trebue: aceasta îseamnă că ştim să pătrundem rostul existenţei noastre, înobilat de idealul, şi când va veni Moartea, nu o vom blestema ci o vom aştepta cu braţele deschse, aşa cum ne-o arată Baudeidire: „C’est un Ange qui tient dani ses űoigts magnétiques ,,La somniei! ei le don des réves extatiques, „K qui r.is'r >- lit des ge.s piuv- n ti: U în li ii Ji it CI IZ l ’e tu e să avem e-o indică j ua joyeux festin 3t, cu c’est 5 basse ; lie est mal .ans fin,a age et qui g» lasse. ţa s’agitent 4 le fiot greve, souiirer s a-.iiux. I Timpul e duşmanul nostru ? Să Intervertim rolurile: uzându-l în mod raţional, vom avea iluzia că noi îl stăpânim pedânsul; să exagerăm, pe cât mai mult cu putinţă iluzia cea mare aveţi ca să întâmpinăm moartea cu atitudini victorioase. G. SPINA Basboi pentru o vacă* Doi agricutori din ,New-Jersey Statele-Unite) au fost denunţi câ maltratează o vacă. Poliţia a venit să facă anchetă la faţa locului. Dar agricultorii s’au baricadat în casă, netgăduind amestecul poliţiei. 25 poliţişti au împresurat firma şi s’a pornit o crâncenă ruptă cu puşti şi revolvere. Intrmn târziu, cu ajutorul bombelor lacrimogene, poliţiştii au reuşit să pătrundă în casă. Din timpul luptei au căzut răniţi doi fermieri şi doi poliţişti. LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN sat al SAMBATA 1 IANUARIE 1921 & SINCIURI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Gh. Mârzescu 17 SPRE IDEAL Munca omului în viaţă (Scenă din filmul „Muntele Sfânt“, interpretată de artistul german Ernst Petersen. Anul nou Din zările de Iarnă, pline de ghiaţă şi de frig, coboară măreţ şi tânăr, ca un făt frumos din poveştile străbune, anul cel neu. In pocnet de bice, în veselie multă şi ’n zăngănit de cupe pline cu vin, Îşi face apariţia în lume. S’a dus anul cel vechi... Toţi, sunt par’că mai fericiţ şi mai mulți, văzându-i îngroparea. Proto fVdiWi*4- - Al • - ’ . j. Y* uiuii JUţt 111 UI UU j haine decolorate, şi rupte, visuri zădarnice şi amăgitoare, lacrâmi nesfârşite, răvârşte , drumuri fără capăt şi pustii— foame şi amar, i-au fost bunătăţile ce le-a dăruit omenirei. A murit anul cel vechi, trăiască anul nou care vine. El, poate ne va aduce mai multă fericire şi mai mult noroc. Odată cu venirea lui printre noi, să se schimbe şi gândurile noastre. Sa lăsăm la o parte ura şi setea de aur. Nu aurul, ne va face fericiţi, ci iubirea de bine şi adevăr. La o parte minciuna şi gândurile rele ce ne-au stăpânit până acum şi anul nou, al cărui prag i-l păşim astăzi, ne va aduce bucurie şi fiori. Să ne înoim şi noi, scumpi cetitori, făcând să răsară şi In inimile Întunecate, un soare cald şi vesel. Să pâşm pe drumul adevărului şi al luminei. A murit anul vechi ! Trăiască cel nou, cari,—dacă vom fi buni,—ne va face fericiţi. Anton Dutgu DE ANUL NOU... de PR. N. HODOROABA luat un loc la cimitir, rămânând ca în anul ce vine, să-şi facă grilaj şi să-şi comande un monument simbolic îmbibat de gust artistic ca o ciupercă de apă... Unii, căzuţi pradă diferitelor vicii, care îi ruinează, fac un act de eroism, hotarându-se şi făgăduind solemn părinţilor, soţilor sau iubitelor că, cu începutul noului an, işi vor schimba şi ei viaţa, au să se facă oameni de treabă, aproape virtuoşi... Se vor lăsa de crailâcuri, de petreceri, de jocuri de cărţi, şi de a râvni proprietăţile —de orice fel—ale aproapelui... Mulţi chiar notează şi in carnete pentru ca nu cumva să uite ! Memo ia pe mulţi ii dă azi de sminteală... Celibatarii se hotărăsc să se eschiveze şi mai departe de la greutâtle cu care are de luptat un cap de familie. Se tem cu toţii ,de varia* bU'.atea gusturilor şi aduc mulţimea pretenţiilor, de muiil^on nej sticit* ale soţilor de *s- înmâna cadouri, se vor ciocni A trecut şi anul 1926 în rândul morţilor !.. O carte veche, de valoare, cernită şi sigilată, Uşa de fier din subsolul unui castel medieval, ferecată pentru totdeauna... Un manuscris de preţ, mistuit de flăcări, o comoară îngropată în foc uitat, un cântec frânt, un vis spulberat, o dragoste înăbuşită în toiul desvoltării, un tren deraiat în plină viteză, o corabie naufragiată, soarele îmbrobodit de nori plumburii în timpul umezii de vară, codam demodat pus în cuierul muzeului de antichtaţi, iată ce-i anul care s’a dus după cedalţi pe cărarea infinitului.. . Un an mort !.. Istoricii riguroşi îl vor trece cu evlavie în operile lor, cu pretenţia de a rămâne, şi -i vor trece in rubrici de statistică evenimeate e mai înseninate, care s’ausucces in decursul lui, însoţindu-le bine înţeles şi de aprecieri personale, cu pretenţii de obiectivitate, emanate dintr'o cultură pretinsă, vastă şi solidă şi dintr’o conştiinţă ajunsă pe culmea stabilei maturităţi... Toate societăţile, instituţiile şi băncile de stat său particulare, când anul işi trăeşteultimele momente şi începe să simtă în coaste săgeţile morţii. Îşi fac bilanţul. Deasemeni, negustorii oamenii de afaceri, precum şi fiecare din noi vrea să vadă cu ce s’a ales de pe urma strădaniei îndurată în 365 da zile..„ Unii se laudă cu beneficii însemnate, alţii cu pagube ; unii şi-au vândut casele pentru a scăpa de datorii ; alţii mai grituiţi pentru ziua de mâne, şi-au roci... Bietele fete, care aşteaptă de ani un mire frumos şi ziua nunţii ca pe supremul v.s, exasperate, caută slujbe, cât de modeste, numai să iasă din casă şi să aibă şi taie banul lor... Speranţele tuturor se îndreaptă acum năvalnic către noul an care se iveşte la orizont ca luceafărul dimineţii... Va ţine oare el seamă de ce n’a putut înfăptui predecesorul său ?! De nedreptate, de ură, de necinste, de minciună, se va scandaliza el oare ?! De bătrânii goi, de săracii şi de orfani avea-va el oare milă ?!* In miez de noapte, in multe părţi, vor suna clopotele bisericilor, ca pentru un mort . In casa se vor stinge locurile şi lămpile, pentru a se reaprinde după un moment de tăcere... Copiii vor fi treziţi din somn: Sculaţi milă..., c’a vend anul nou şi la noi in casă !“.. Se vor pahare pline pentru a se da peste cap, se vor face tot soul de urări şi..., din nou aceaşi milire, ca şi anul trecut, de la capăt !!. Viaţa pare o povoară grea şi plicticoasă dacă ne mărgenim numai s’o îngrădim în forme goale şi umori chiar banal?, la programul planului de lucru pentru noua campanie ce-o începem cu 1 Ianuarie, in prima Inie trebuie să stea scris cu litere groase : purificarea conştiinţei şi încălzirea sufletului la focarul nestins şi sacru al ideilor sub- Urne din Evanghelia Pruncului Divin care astazi, a 8-a zi după naştere, s’a tăiat împrejur după datina legii vechi... Fără sentimentul dragoste* creştine, al milei şi al dreptăţii facem jocuri şi figuri de maimuţe care, se zie, că nu sunt lipsite de inteligenţă... — Anule nou, fii şi tu bine venit în casa noastră* Pr. N. Din toată lumea Planetarium.— In grădina zoologică din Berlin s'a deschis un „planetarium“ foarte interesant. Sub o imensă cupolă, se proectează electric întreg sistemul stelar, cuprinzând mişcarea pe cer a circa 5ooo de stele. S.».,iată treptat, aspectul cerului la ecuator şi la cei doi poli, cu mişcarea soareli, a planetelor şi a sateliţilor (lunile). Şcolarii din Berlin au intrat ‘ liberă în această insttuţie cu ouiupianul am rans şi să Inanjure oceanul Atlantic la coastele Africii, Amercei de Sud şi de Nord, şi Înapoi In Europa Acest parcurs aerian de peste 6ooo km, va fi făcut in cel mult 42 ceasuri. * Epidemia de ivareat. In regiunea Paris si Lyon a izbucnit epidemia de varsat. S’au înregistrat peste 2oo cazuri, in special în Valence cazuri e sunt grave (varsate gru mortal). Contaminarea a fost provocată de un arab din Maroc. ♦ Austria suprimă industria de război. — Guvernul austriac a întocmit unproect de lege prin care interzice fabricarea materialului de război. Proprietarii de uzine sunt obligaţi să-şi modifice maşinele aşa fel Încât să le folosească în scopuri pur economie. In caz contrar, uzinel arsenale vor fi derâmate. In pag*. V-a Ultima Oră MEDITAŢIEDE REVILION - Aşa-i!.. ne’nveselim, petrecem bine,... Mai dulce ne răsună melopeea Trăim un vis, cintăm, iubim femeea Şi deşertăm potire cristaline. E zgomot, e mişcare, este’n fine Un strop de fericire, şi de-aceea Vieaţa par’că-şi spune epopeea In zbuciumul acestei nopţi divine. Aşa-i... dansăm, glumim, cercăm ispite,... Şi toţi dorim senzaţii inedite, Ca’n simţuri voluptatea să tresalte. Dar toţi uităm, în amăgiri sterile, Că tolba anilor primeşte alte Trei-sute-şase-zeci-şi-cinci de zile... BERG Calendarul nostru nu e schimbat ci îndreptat. Cum insă această Îndreptare n’a fost suficient vulgarizată, o bună parte din populaţie, în deosebi basarabenii, mai păstrează vechul calendar ,astfel are de 2 ori Crăciunul, de 2 ori Anul Nou etc. Reacţiunea poporului împotriva calendarului, se datoreşte următoarelor motive, împotriva cărora trebuie să reacţionâm. „Duşmanii neamului“ şi „agenţii desordine“ profită de priileg pentru a pescui in atbiie sumanul e religios. Boerii au schimbat calenda. Ne-au făcut catolici“, corejează aceşti agenţi şi miniuna lor prinde, întâmplarea făcu ca în 1925, primul an al Calendarului îndreptat, să avem secetă în Basarabia. —HVedeţi, pentrucă au schimbat calendarul, ne-a pedepsi Dumnezeu cu secetă*, bâteau toba aceiaşi agenţi şi minciuna aceasta a prins şi mai tare, pentrucă Românul e, din nefericire şi fatalist. Şi poate am fi meritat chiar să fim pedepsiţi de D-zeu cu seceta, dacă am fi schimbat într’adevăr calendarul ce-i avem din strămoşi. Pentru edificarea poporului asupra chestiunei Calendarului, prin coloanele acestui cotidian, m’am adresat eruditului teolog dr. Const. Chiricescu profesor IUl Universitatea din Bucureştişi unui clan ikieuidi, uisurdae şi de Sf. Sinod cu îndreptarea calendarului şi aşezarea pascalian noul calendar. Profesorul Chiricescu a binevoit să-mi dea lămuriri preţioas , atrăgându-mi atenţia că în Mad gres se scrie uneori n ziare despre „Reforma calendarului ortodox când in realitate e o simplă Îndreptare, nu comordantă cu legile astronomce, şi nu o „reformă“. ^ CRONICA ŞTIINŢIF CÂ CE E CU CALENDARUL ? CÂTEVA LĂMURIRI DATE DE DR. CONST. CHIRICESCU, PROFESOR UNIVERSITAR Un calendar nemţesc aţîţător in Germania s’a răspndit un calendar, patriotic pe 1927, în care sunt trecute evenimnte ca acestea: naşterea lui Wilhelm II, încoronarea împăratului la Versailles, coloniile germane din Africa, ocuparea Rurului etc. toate cu gravuri tendenţioase. Intr’un loc, este tipărită următoarea ameninţare : „Biata Franţa înarmată până în dinţi şi asudind de spaimă la gîndul că Intr’o zi uriaşul german se va trezi din somn pentru a se năpusti spre Paris, cu o armată Înflăcărată da entuziasmul victoriei“ ! Partea curioasă este că acest calendar aţîţător poartă menţiunea : „Recomandat de excelenţa sa feldmareşalul Hindenburg*. Calendarul nostru nu e schimbat, ci îndreptat Prin bunăvoinţă profesorului Chiricescu am putut căpăta de la Direcţiunea cărţilor bisericeşti de la Ministerul Cultelor, o mulţime de cărţi interesante cu privire la chestiunea Calendarului, pentru care exprim aci viile mele mulţumiri d-mui Bradişteanu director general al Cilieior. Spicuind aceste cărţi am putut găsi o paralelă între calendarul nostru Îndreptat şi calendarul papistaş lor (sub numele de „papistaşi“ denumim catolicii, protestaţii calviniştii etc. care au adaptat calendarul Papei Grgore al Xhl-lea). lată câteva date care ar tre(Cont. în pag. VI-a)