Opinia, martie 1927 (Anul 23, nr. 5929-5955)
1927-03-01 / nr. 5929
ANUL ABONAMENTE Lei 1000 ’• „ 500 „ 300 , pe un an „ 6 luni „ 3 luni ZIAR POLITIC COTIDIAN MARŢI 1 MARTIE 1927 A N I N O I U R i ■e primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Ch. Moisescu 17 D. MEISNER H’A DITAT1A$DL D. general Averescu a fost galant cu Iaşul. Ne-a dat 2 portofolii ministeriale, unul pentru organizaţia averescană şi altul personal pentru d. C. Meisner. Umbra lui Marghiloman ne-a ajutat mult ca să avem al doilea ministru ieşan, fenomen politic necunoscut de memorie de om. Organizaţiunea ieşană a partidului poporului, a căzut ’n idolatrie, semn de mentalitate primitivă, inferioară. S’a temut ca d. Meisner să nu facă umbră d-lui Petrovici şi l’a îndepărtat, cu dispreţul pactului dintre şef şi marghilomanişti. D-nii Ernest Mihailescu şi Căpriţă au trecut înaintea lui Meisner, după cum au trecut şi înaintea altui ieşan de marcă, d. Manoilescu. Generalul Averescu i-a păscuit pe amândoi şi în special pe Meisner, care s’a mulţumit să fie şi în viaţa politică ieşan înainte de toate. D. Meisner este astăzi deputat de Bucureşti şi ministru în lotul ieşenilor. Ieşenii nu s’au prea arătat sinitori, la onoarea de a-l avea pe d. Meisner ministru. Din contra, partidul averescan ieşan e cam tulburat că d. Meisner a fost instalat fără recomandarea lui, în palatul ministerului lucrărilor publice. D. Meisner a vizitat laşul ca ministru. Nici primire, nici conducere cu torţii la plecare, nici banchete. Totuşi d. Meisner n’a uitat laşul. S’a grăbit să satisfacă cererea prefectului Axinte şi să aprobe cu ochii închişi devizuri inginerului şef Grigoriu , şi abea intrat in minister, a strâns toate resturile nedistribuite încă de la capitolul drumurilor (căci d. Meisner a intrat la minister 3 luni după aplicarea bugetului) şi a dat 5.000.000 lei din bugetul 1926 pentru şoselele Iaşului. Guvernul liberal, cu toată prezenţa în minister a lui Georgel Mârzescu n’a dat în 4 ani pentru şoselele Iaşului decât 7.000.000 lei din care liberalii locali au cheltuit o parte pentru inaugurări şi banchete. Cele 5.000.000 Iei au fost sporite ca cele 5 pâini şi 2 peşti din noul testament, graţie curajului şi energiei d-lor Axinte şi Grigoriu, cu peste 26 milioane în zile de prestaţie părăsite de fostul prefect Fântânariu, şi de aceea, cu toată scumpetea enormă a materialelor, cărăuşiei, zilei de lucru de astăzi, s’a realizat cea mai serioasă ameliorare a şoselelor Iaşilor de la 1914 încoace. Pentru bugetul 1927, ministrul de finanţe n’a acordat ministerului de lucrări publica pentru drumuri de cât 75 milioane lei, ceea ce face pentru cele l.ooo km. de şosea existente, mai puţin de zooo lei de km, care după preţurile de astăzi este o sumă ridicată nu pentru reparaţii, dar chiar pentru întreţinere. Repartizată pe judeţe, suma pentru drumuri abia 1 milion de judeţ. D. Meisner a dat jud. Iaşi pentru 1927, 5.000.000 lei pe care le-a şi ordonanţat de idea remanierilor probabil, o sumă echivalentă cu acea acordată Ilfovului. D. Meisner se gâmbşte să sporească dotaţia drumurilor cu cel puţin 3.000.000.000 — (ceteşte bine, trei miliarde) — prin mari taxe noi stabilite prin legea, al căreia proect a fost publicat de ziare. Vom examina normele din acest proect de lege, cu taxe sdrobitoare pentru contribuabil. A. A. BADARBU ASPECTE STERNA DIVERSIUNE Siguranţa veghiază. Cu aceiaşi tenacitate care a caracterizat-o întodeauna când nu era vorba de urmărirea şi prinderea hoţilor, a urmărit şi descoperit impast complot bolşevic începând din Capitală şi ramificându-se—natural“—prin toate centrele muncitoreşti şi basarabene. Capii revoltei în perspectivă au şi fost depuşi la Jilava, iar biurourile siguranţei sânt ocupate cu descifrarea manifestelor găsite şi înventariarea broşurilor subversive ridicate de la complotiştii. Intre timp, brigăzile din provincie operează descinderi şi arestări în scopul anihilării celebrelor „nuclee“ ale protoplasmei bolşevice... Cabinetele de instrucţie ale Consiliilor de răsboiu sânt aglomerate cu chestiuni identice ; închisorile sânt pline de deţinuţi comunişti şi ocnele închid in galeriile lor sumbre echipe nenumărate de muncitori şi studenţi condamnaţi pentru crimă împotriva siguranţei statului. Cu toate acestea, ţara e tulburată In permanenţă, manifestaţii sgomotoase au loc pe străzi încăerări Intre jandarmi şi manifestanţi se produc cu regularitate, se comit atentate şi maltratări grave în trenuri şi în centrele universitare, fără ca să se stabilească răspunderea altcuiva decât a victimelor cari cred că au dreptul măcar să protesteze un chip platonic. Deci, anarhia adevărată se pare că nu o provoacă nici muncitorii comunişti, nici chiar cititorii broşurilor subversive, de vreme ce aceştia sânt întotdeauna arestaţi cu mult înainte de a avea posibilitatea să păşească la un început de executare a planurilor lor, cari nu se găsesc trâmbiţate în gazete şi reviste, ci consemnate numai în „declaraţiile" luate la primele cercetări poliţieneşti. Şi totuşi aceştia sânt criminalii. Pentru că ei fiindstigmatizaţi de justiţie cu pedepse, rămase vertiginos definitive, se presupune că sânt şi vinovat în virtutea sacrosanctului principiu : res judicata pro veritate habetur»* Pe când alţii. Atâta vreme însă cât sânt numai preveniţi, avem dreptul să ne manifestăm oarecari bănueli, mai ales noi aceştia cari am pătruns de multe ori în misterele dosarelor atâtor comploturi , avem dreptul să considerăm şi ultima descoperire a siguranţei ca un act al marei şi eternei diversiuni a atenţiei generale din ţară—şi mai cu seamă din străinătate—de la cauzele adevărate ale tulburării ordinei publice. G. SPINA . Spiritul războinic al armatei germane Armata germană şi-a păstrat vechiul spirit agresiv. Dovadă, recenta paradă militară care a avut loc la Potsdam, în prezenţa prinţului Oscar de Prusia şi a numeroşi ofiţeri din fosta armată imperială. Generalul Heye a adresat soldaţilor următoarele cuvinte:„Vom lucra, vom lupta dacă trebue, şi vom muri pentru onoarea şi binele Germaniei. Să reînoim vechiul nostru jurământ, credincioşi până în măduva oaselor, după cunoscuta metodă prusiană“. „REVOLUŢIE“! Ziarele liberalo-averescane aduc o ştire înfiorătoare. Iată lucrurile de-a firma păr: Siguranţa Capitalei a arestat 6 băeţi şi două fete, membri ai cercului „Tineretul comunist“, adica nişte minori. Numele lor se păstrează secret... (puteţi cerceta statele de plată ale Siguranţei). Dar e vorba să se mai opereze vre-o 15 arestări şi fără Îndoială că de data aceasta vom auzi şi nume... Ştiţi ce făceau minorii în chestie ? Pregăteau revoluţia , pur şi simplu. Ceva insă mai grozav : revoluţia trebuia să izbucnească, la finele lunii Mart, în toată ţara ! — „Şi noi dormim, domnule !“... vorba lui conu Leonida. Probele sunt concludente : o broşură comunistă, câteva manifeste, 3 maşini de şapirograf, găsite noaptea în str. Laborator (sau Minotaur, sau Pacienţi, sau Lepidopterului...) ♦ Adica, din cei 17 milioane de locuitori ai României Mari, câteva sute de aşa zişi comunişti erau să bage în sac armata permanentă de 130.000 oameni, plus poliţia şi jandarmeria! Adica, trei maşini de şapirograf erau să dea gata mitralierei , artileria, aviaţia, crucişătorul „Elisabeta“ etc. pentru a înfăptui revoluţia in toată ţara, şi încă la dată fixă (finele lui Marl) ? ! Mă rog, domnii dela Siguranţa Generală nu s’au săturat de asemenea stupidităţi ? Renovatus Din toată lumea Un sinucigaş original — Câţiva poliţişti din Paris au observat în zorii zilei cum un om a apărut pe platforma etajului al doilea al Turnului Eiffel, şi s’a aşezat calare pe un colţ avansat, In cea mai primejdioasă situaţie. S’a iscat o discuţie. Poliţiştii au rugat pe individ să se dea jos. El a răspuns că vrea sâ se sinucidă fiindcă s’a certat cu nevastă-sa, d-na cutare, care stă la adresa cutare... Un poliţist a chemat pe femee la faţa locului. Aceasta, împreună cu mai mulţi curioşi care se adunaseră, stăruiau pe lângă individ să lase gluma. El şi-a aprins o ţigară şi a stat de vorbă vreo două ceasuri, povestind lucruri vesele şi din când în când dojenindu-şi nevasta pentru lipsa ei de blândeţe. Apoi, la un moment dat a strigat: „Acuma-i gata. Rămâneţi cu bine". Şi s-a aruncat din înălţime, murind pe loc. * Comunişti europeni in China— La Canton centrul revoluţionarilor chineji, a sosit o delegaţie comunistă europeană, In frunte cu englezul Tom Mann şi deputatul francez Doriot. S’a făcut o primire oficială, cu care prilej Tom Mann a atacat In cuvinte energice imperialismul Angliei. Actualităţi politice Dr. Lupu şi C. Stere Se ştie că partidul de la Picadilly s’a ridicat contra d-lui Stere şi a „sterismului chiar prin gura şefilor d-nii dr. Lupu şi Buzdugan. In această privinţă, d. Al. Vaida-Voevod face câteva preciziuni interesante, intr’un interview acordat ziarelor. Fruntaşul ardelean arată că în anul 1920, d. dr. Lupu, susţinut de d-nii Buzdugan şi Cazacliu, a determinat intrarea d-lui Stere în partidul ţărănist. Mai târziu, când se pertracta fuziunea naţional-ţărănistâ, takiştii puneau in discuţie „chestia Stere“. Iar cel care nu ceda absolut nimic pe această chestie, era d. dr. Lupu, susţinut iarăşi de d-nii Buzdugan şi Cazaca. Mai putem aminti că atunci când „Universul“ a început să atace pe d. Stere, ziarul „Aurora“ al d-lui dr. Lupu a ripostat cu o teribilă campanie împotriva d-lui Stelian Popescu. Iată deci, cât de partidul de la Preadilly sa se ridice contra isterismului ... Remanierea Se precizează că remanierea cabinetului se va produce in cursul lunii Mart. Printre alte schimbări, e vorba de debarcarea d-lui Goldiş care refuza să se înscrie în partidul poporului- Este în discuţie şi situaţia a-lui Lapedatu. Ar părea sigura numai menţinerea dlui Lupaş care-i considerat ca şi înscris în partid. Dar ziarul „Universal“ dă o versiune nouă, care merită reţinută. Se zice că d-nii Goldoj, Lupaş şi Lapedatu merg mână în mâna şi ar fi hotărât să ameninţe cu demisia grupului întreg, în caz când d. general Averescu ar vrea să remanieze pe unul dintr’înşii. Să aşteptăm decursul evenimentelor. A« EVENIMENTELE DIN CHINA Vedere generală a marelui port SHANGHAI, amenințat direct de trupele cantoneze. Propaganda Naţională cu deasila Citim în ziare că acuma, decurând, deputatul Seiner, maghiar, s-a plâns D-lui Ministru de Interne în Cameră în contra răspândirei forţate a revistei oficiale „Comoara“. Tocmai această chestiune o discutăm şi noi mai dăunăzi la un consiliu comunal de la ţară. Trebuia de alcătuit bugetul comunei şi când am ajuns la articolul presei, notarul ne citeşte vreo cinci ordine, care ne impun abonamente la ziare şi reviste, după cum sunt: „Cultura poporului“, „România Nouă“, „Comoara“ şi altele. Ştiind, că ordinele nu se discută, ci se execută, sumele necesare s’au aprobat. Ce costă pentru o comună de 8—9 sute de gospodari să se aboneze și la douăzeci de ziare ?... Dar în sufletul fiecărui consilier au rămas ascunse vre'o câteva chestiuni. — De ce nu ne întreabă ce fel de presă vrem no ?... — Sunt oare atât de frumoase ziarele sau revistele impuse pentru ca să ne abonăm la dânsele, sau trebueşte numai să le ajutăm pentru că altfel nu se răspândesc ? Mai ştim că poporul nu e prea deprins să citească. Şi dacă l’am lăsa în voia lui Dumnezeu, noaptea întunecoasă ar dormi Încă mult timp în ţara românească. Şi atunci, dacă în unele împrejurări admitem, de pildă, măsuri sanitare şi chiar medicale forţate, de ce să nu admitem şi alte măsuri bune forţate, luaţi seama, bune ?... Poate că am avea ceva de obiectat în privinţa ziarelor „Cultura poporului“ sau „România Nouă“ , însă relativ la revista „Comoara“ condusă de marele nostru scriitor Sadoveanu, nu putem decât s-o recomandăm. Dar ceva curios. Ni se întâmplă de atâtea ori să intrăm în casele oamenilor de la ţară şi cu tristeţe vedem, cum gospodinele aprind focul sau învelesc ceva în proaspetele foi ale „Comoarei“, încă netăiată. — De unde aţi luat această hârtie ? întrebăm. — De la primărie, ni se răspunde. Am primit cărticica de la Eroul populaţiei şi odată cu dânsa ne-a oprit şi banii pentru gazete. Ce tragedie pentru un scriitori.. Şi ce subiect bun pentru o nuvelă de ale D-lui Sadoveanu!... O fi citind-o cineva...peste Prut.Din regatul vechim La noi în Basarabia... poporul este moldovenesc dar nu ştie carte. Şcolarii citesc, dar ei sunt bucuroşi să-şi înveţe lecţiile. Suntem şi noi de părerea d-lui Ministru Octavian Goga care răspunde deputatului Balnc, cum că ar fi bine ca limba statului să fie cunoscută da toţi. Dar până atunci, cum să facem ca limba statului să fie dulce şi pentru ruşii din Basarabia, maghiarii din Ardeal şi nemţii din toate provinciile ? ! Dr. VL. Jud. Ismail Din Roman Roman.— Accident de muncă. —Lucrătorii moarei C. F. Rohrlich au fost eri viu impresionaţi de tragicul sfârşit al unei tinere lucrătoare. Iată cum s’au petrecut lucrurile. Lucrătoarea Maria Drăgan în vârstă de 18 ani, având treabă pe lângă motor, curelele i-au apucat şorţul trăgănd-o şi pe dânsa în roată. Corpul nefericitei a fost făcut bucăţi, îngheţat de frig. — Servitorul firmei pe pielărie „J. Gros“, un anume Mix, dormind noaptea în bucătărie, a fost găsit dimineaţa înghţat de frig. Teatrale.—Marţi 1 Martie turneul Mărioara Voiculescu va reprezenta „Dama cu Camelii*. ,4 Lazar (Continuarea in pag. IV-«v SCRISORI DIN ARGENTINA Aspecte din Buenos-Ayres.— Note sociale, artistice şi culturale. Buenos-Ayres, Februar, 1927 Ce să vă spun despre această ţară, interesanta republică Argentina ? Că-i de opt ori mai mare ca România întregită şi are o aşa situaţiune pe glob încât în timp ce o parte din locuitorii ei mor de căldură, alţii degeră de frig? La noi, în Buenos-Ayres, oraş măreţ ridicat pe ţărmul râului uriaş „La Plata“, în luna asta Februar e foarte cald. Intre + 36® şi + 40 8. Concepeţi aşa temperatură, la acum când la voi e patinajul în toi? Totuşi insolaţiile is minima două ori trei pe zi la 2 milioane locuitori cât are oraşul. Sorţii e slabi ca năduful să ne pericliteze viaţa, şi în orice caz ventilatoarele electrice, cu cari este prevăzută orice casă, ne vin mult în ajutor. De când sunt aci, o dorinţă febrilă mă împinge mereu la drum. «Hoinăresc cu ceasurile prin străzile lungi, drepte, nesfârşite, încrucişate în toate direcţiunile, cu casele inalte de 8—10 şi mai multe etaje cu câte trei ori patru caturi de prăvălii, iar deasupra lor mii şi mii de fire telegrafice şi telefonice se ţes asemeni unor enorme pânze de păianjen. Vizitez teatrele care sunt mari şi elegante, cinematografele nenumărate, sălile de conferinţi, grădinile. Mediul social e foarte simpatic. Argentinii la tip seamănă mult cu Românii. Descendenţii vechilor coloni spanioli care s’au amestecat cu indienii şi negrii, trăesc în bună frăţie cu emigranţii veniţi din toate colţurile Europei. Elementul italian domină însă iar limba vorbită e cea spaniolă. Argentinul e inteligent, puţin cam leneş, foarte generos, amabil, comunicativ. Ca să vă spun drept, aci nu este aşa multă meschinărie ca la vei, In Europa. Nu se cunoaşte deosebirea drasă, religie şi toate celelalte mizerii care amărăsc viaţa, pe fuscând inteligenţa care acis întrebuinţează în folosul ţării. Cultura in genere nu e aşa răspândită ca în Europa; lupta pentru existenţă nu e crâncenă, fiecare îşi găseşte unplasament şi meritul te ridică la locul ce ţi se cuvine. Clasa conducătoare e foarte bine pregătită; ştiinţa, arta sunt admirabil reprezentate în dansul lor internaţional. Ţara face sacrificii pentru a-şi lansa pe fii ei meritoşi. Anual se acordă burse de studii, pentru Europa, studenţilor distinşi şi artiştilor. In ultimul timp Parisul a recunoscut fibra de geniu pictorului argentin Omniquella Martin cumpărându-i 2 tablouri dintre care două pentru Luxemburg; aceiaşi consacrare a avut-o şi sculptorul nostru Fiaravanni. Ei reprezintă şcoala na ----------------------------------- art turalistă dinamică şi au foarte mulţi adepţi. Şi muzica nu este uitată la noi. In orele de răgaz Argentina umplu până la ultimul loc, teatrul de Operă. Şi au ocazie să asculta pe cei mai renumiţi artişti din lume. Aceştia nu ne ocolesc, căci ştiu bine că’ntr'o ţară de emigranţi, în care ori cum elita banului preponderează, nu pleci niciodată cu punga goală. In general, Argentina e o ţară plăcută cu dor de cultură, asemănătoare unei fete între 18—20 ani. (Centenarul şi l’a împlinit abia In 1910). Te ademeneşte, ta subjugă şi ştie să te păstreze lângă ea. Finanţa ii este solidă şi ţările bătrâne se înghesue in a-i face curte. România voastră