Opinia, iulie 1927 (Anul 23, nr. 6030-6055)
1927-07-01 / nr. 6030
uei iuüu » . 500 . 300 . J. jie un an . .. „ 6 luni 3 luni •áfr'/S **-y• jí**-- ' " «SféHp ” "T * GtSW •EW FLA!*$ - «a«? Lí'ÍX*'" ZIAR POLITIC COTIDI4N VINERI t 1ÜL?E^I927 AUD ÖICR Iii &f«n\me a« Pubiioitatej şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Oh. Mârsesou 17 Iată o întrebareie care astăzi şi-o pun toţi ieei care nu se închină viţelul de aur, reprezentat la noi din partidul liberal, cătră care se îndreaptă tot entuziasmullor care-şi ling buzele, în faţa bidului cu linte. Din nenorociri chestiunele personale au avut precădere asupra interesului general, şi vedem astăzi lupta d In alegere faţă în faţă,de o parte partidul liberal, avjid concursul larg al stăpânire şi ijjaceastei este enorm la noi,şi ,de altă parte, grupările in opoziţie luptând fiecare simn. Oare opoziţia nu dă seama ce o aşteaptă ? Să vedem iarasi unanimităţile rorale, din vremurile cele mi triste ale vieţei noastre polity ? * Linia de conduit nealterată a acestui ziar timp de 25 de ani, a fost lupta cota stăpânirei oligarhiei libale. Acel care a fondat acestiar a dort toată vaţa, mai uită libertate, chemarea trasor la dreptul de viaţă, triumfi democraţiei, şi în câteva oaşi a reuşit să obţie unirea opoţiei în contra dominaţiei liberte. Protipendida faală a reuşit din nenorocie prea dese ori prin aplicarea fiinlei romane „dividi et opera“, să desbine partidele -arc contra ei. Graţie putut pune mâna t, jtuile noastre ct;e uvri' ^. . . începând c de mult ci' uzează de a emite ijârnie mo numai în ^ pe care 1. Brătianu. Dacă nu am avut niciodată 'rr-s-lv -rs//:* L:* juveranul nu găsise de ât un lingur part d unit și priătit ; jreșit se spune că Vodă ar fi nreodat liberalilor. La ichimiarea de guvrn de ani trecut, când d. lorga a crnpropuns la ohii M. Sale artid 1 pe care d-sa îl conduce la aea dată, fiindcă nu area fi vrim ministru, ce puii fece Capul Statului de cât i cheme pe d. Averescu, penii care gira partidulberal ? * Poate suntem încă recepţi pentru viaţa poltică ? Atunci ava dreptate d. Genal Averescu când voia să faci pe micu' Pangalos al Români. Trist e că nu masele unt vinovate. Cel puţin în prvincîile alipite, unde pregătirea plitică a ţăranimei e mai înaintat căci in vechiul regat prea puini oameni politici s’au ocoat de cultivarea colegiului al trilea. Cadrele au eşit la noi slabe. Dacă celelante partide nu au avut, ca partidul liberal, posibilitatea de a-şi asigura odrele în instituţii economice, de multe oi? îf11 ofoGnînv r»« di _o«i putut forma ’n ajuns tu birui ps. : -şi mai v. dic plina te si davo. tfe. Ar , beb.i, o spunem cu toată uiâteța. Dar oare nu e nie. . di M cum? Vom fi into deai intur v de seciarismu liberă ? St tW ROSttjU dl trăi' ,n tar? da* ala-Îurt^loiî #ea »*■ * ^ T-'bua, de la s • « E.nevnu’ Să li ■? ce«n r, ţ£Trdaţ'iiv, nunei cuid viu să soli cite votul, să lese la o pafi mii de d meschinele certe d persjr.n - și să dea lupta C6 la cc-',. h -ma atunci s -» voteze Nuc o opo iipe puternică t ’ -■ - ăt ă, fîând veșnic a ,, ^o^s,e, prin centrului i parlament, să împiedice necortenitele călcări de Lgv de cai ne-au dat dovadă în totceaur liberalii că sunt capabili. La ar servi alegerea câtorva opozanţi cari să se mănânci ni ei, spre bucuria liberalilor ? mai bine să fie în parlamente mai liberali. Poate atunci veni reacţiunea. Faptul că partidele minoritare se raliază de astădată toate cu liberalii, ne arată ce puţină stimă mai au pentru partidele de opo- ziție, elementele cele mai l ne pregătite, din punct de vedere * politic. ^ TEODOR BADARBU i] ---- ■■■■:• pim ---------- j V. i/f • * „ 9391 ms !nu ASPECTE i DEZILUZIE Comunicatul ministerului de război, în chestia amnistiei, provoacă o profundă deziluzie. Dezertările în timp de război şi nesupunerile la mobilizare, ad ca acele cazuri care au fost mai frecvente şi reclamau element guvernanţilor, nu se amnistiază decât, pentru războiul din 1913 ! Vor intra în amnistie numai trenarzii până la 1 Ianuar 1917, şi are câteva infracţiuni mărunte. Acest soi de amnistie n’are nici o valoare electorală pentru guvern. De aceia sperăm că, cel puţin din interes electoral, guvernul se va dea de să devie mai îngăduitor, mai larg. Dar nu mai larg în sensul de a introduce în amnistie numai abuzurile electorale. Căci atunci deziluzia s’ar transforma în indignare. " In chestia I amnistiei. ___ 1 Principial, guvernul a hotărât să acorde amnistia; în naivita- ] tea lor, cetăţenii acestei ţări au ] şi început să se bucure fiind a- i traşi mai mult de mirajul cu- 1 vântului, decât de realitatea care se ascunde de astă dată du- i pă .«1. I Amnistia nu poate fi o mă- J sură parţială; ca să-şi atingă scopul, amnistia trebue să nu- i prindă toate faptele penale la baza cărora nu există înclinaţiile criminale, pentru că nici dezertorul din tranşee, nici soldatul care a ripostat mai dârz superiorului după zile de marşuri chinuitoare, pentru că nici unul din infractorii în Lmp de război ai codului de justiţie mi- , iitară, nu pot fi puşi pe aceiaşi , linie cu tâlharii de rând. nif-i e; astfel cui.*? •edactal d» nu S*eusi-«te să ducă pacea in j 3* ; - • atâtor oameni alb iu.i i I pec-.va. octiiivi ai j î aii; r - M i dv cum ispăşesc pe- ; CU toi I .um gwi ui j/c tai o ii iampiteizâ de câteva zile, îl face cu I ojj ci gându j'ar feme să nu trezească cine ştie ce duhuri rele. Victoria armatei române est* de natură sa dovedească tuturor că imensa majoritate a cetăţenilor şi-a făcut datoria pe front. Este, poate, o jignire care se aduce spiritului de jertfa colectivă, ţintuirea până la capăt a acelora cari au greşit intr’un moment faţă de acest spirit şi o jignire a sentimentului de blândeţe consacrată a poporului român. Dar majoritatea celor care trebue să beneficieze de amnistie a fost victimă împrejurărilor; nu este momentul să reamintim tratamentul de excepţie la care au fost supuşi soldaţii evrei la timpul războiului; nu este nici bine, nici util, să vorbim de acele triste „plutoane ngre“ sortite de la început morţei, după cum nu mai face să pomenim cum s’au întocmit actele pentru trimiterea In judecată a atâtor militari. Cine are obicinuinţa instanţelor miliare, a făcut o durreroasă experienţă nu numai de ordin juridic: a putut să-şi dea seama ce elemente au prezidat Momirea zecilor de mii de dosare are încă sunt răsfoite In cabinele de instrucţie sau pe me? comisarilor regali. Amnis r i trebuie să fie unişi iadiviz bii \ Nu pot beneficia ceva aur i unii, iar alţii să t oniii vte . suporta consecinţeie unui Qt care în nici un caz nu ie idu3 fericirea : pen-1 tru ta, a z.ce ani sub aî m-rentarea unei condamnări * 0 . ’ v e destul de grea , decaxecutarea unei ; I pedepse definive. : 1 intre e . «• .a* c Uzată pro- i testează şi cere g»a|i»rea celor , doi ena hiş* ai—.aju Sacco şi Vânzati, condamnaţi la moarte e acum cinci nai şi a căror exe cutare se amanâ in fiecare zi an - lesiguranţa în care trâesc cei e doi anarhişti de cinci ani ua coace, echvalează cu execuţa capitală. Aceaşi situ ţ e o au şi clienţii justiţiei militare, re Cerem deci amnistia generală. Şi fără nici o resticţ e. G. SPINA |* _______ Note electorale Organizația averescană din localitate este părăsită de cei mai importanţi fruntaşi ai partidului. De pildă, odată cu d. dr 1r ,'ibU nu s’a săturat cu desăvlrşire de interpelări. In apelul averescan către alegători, se arată că guvernul d-lui general Averescu a elaborat legea construcţiilor şi... a ieftenit bumbacul. Reuşita in alegeri e asigurată !* Opoziţa a protestat energic la ministrul de interne, contra vioţii lor şi abuzurile administraţiei. D. Duca... a mai dat o circulare pentru libertatea alegerilor, şi a publicat-o în ziare ! UCIS DE TRĂSNET Tg. Frumos.— O putraici furtună s’a abătut alaltăeri asupra Belceștilor. S’au înregistrat și victime omenești. Un flăcău, Th. Th. Vasilache mergând spre casă, cu o ceas pe umăr, a fost trăsnit. Moartea i-a fost ii stantanet Congresul Pen Cluburilor Hotărîrile luate, pentru respectul muncii şi gândirii scriitorilor Congresul internaţional al Pen Cluburilor sau „Cluburile condeiului“, adică a cercurilor de scriitori, a avut loc anul acesta la Bruxelles. Recepţiile au fost strălucitoare şi dezbaterile interesante. Din treizeci şi patru Pen Cluburi exstente in treizeci şi patru de state, au fost reprentate douăzeci şi una. Prima şedinţă a congresului a fost prezidată de John Galsworthy, celebrul romancier şi dramaturg englez. Congresul a discutat organizarea internaţională a Pen Cluburilor. D legaţia franceză a combătut ideia de a se creia mai multe cluburi într'o singură ţară. Pen- bekfi.tru a favoriza apropierea intre scriitori, care este scopul acestor cercuri, trebue să se tindă la crearea unui cerc unic. Exstenţa unui număr prea mare de cercuri împarte pe scriitori ia loc să-i apropie. D. Duhamel a declarat totuşi că trebue să se ţină seamă de diferenţele de limbă pentru a se înlătura discordiile. Un delegat idiş a cerut dreptul să se creeze un cerc de scriitori evrei la Varşovia, un catalan a susţinut aceiaşi teză pentru ţara sa (Spatl- cele din a s’a tat o hatarira, formulată astfel de Bmijămia Crémieux : î. nu paatUi în aceleaşi oraş decH-o sin^ră sacţie de scriitori . & r ;• ii m .. iiuiî .,r cţii in ’cesecţiile unei ţări .cu N: »al acest com tet reprezintă P. n Clubul în raporturile cu federaţia. J m'riv'nţa conferinţei care «î va ţine la 15 Octombrie pentru revizuirea convenţiei dela Brna relativă la drepturile de autor, s'a adoptat rezoluţia propusă de Galsworthy. Ea cuprinde In rezumat următoarele puncte: 1. congresul Pen Cluburilor cere unificare in toate ţările a duratei drepturilor de autor (50 ani, ca în legislaţia franceză); 2. să se stabilească definitiv principiul după care autorizaţia de traduceri din partea autorului să fie obligatorie; 3. să se ia măsur pentru respectul gândirii scriitorului, mai ales in traduceri. In cursul ultimei şedinţe, prezidată de Georges Duhamel, s’a htărât crearea unui oficiu internaţional de traduceri. Aces proect va fi realizat in cursu congresului următor care va avea loc anul viitor la Oslo, ciocana centenarului lui ibsemi Inante de a se despărţi, congresiştii au adoptat o moţiune î favoarea acțiunii de pace scriitorilor. Contactul cu oraşul destrăbălează pe săteni de pr. C. BÂRSAN Oraşele sunt cele dintăi centre bolnava, cu care satele vin In atingere şi care Influenţează un rău asupra mulţime’. Oraşele ne destrăbălează copiii ; oraşele ne ticăloşesc tineretul ; oraşele ne strică credincioşii ; oraşele ne bolşevizeaz şi ne dezorientează poporul. Ai un copil şi voieşti să-l dai la şcoală mai departe. Dacă nuai dat la vre o şcoală cu internat, nu mai eşti sigur pe el, şi pe viaţa lui; în scurt timp cunoaşte lumea cu distracţiile ei; în scurt timp ii vezi cu 2—3 colegi, copii ca şi el, dând târcoale domnişoarelor eleve prin Copou sau Cişmigiu, învaţă in scurt timp toată şcoala lumei afară de carte. Ca dovadă, observaţi desişurile grădinilor pubice, observaţi cinmatografele, observaţi ca lectură fac elvii sau elevele în timpul liber, sau la timpul absenţelor ce la şcoallă. Săptămâna trecută fără să vrem am găsit In grădina publici un elev al unui liceu cu internat, din cl.IV-a care cita o broşură din Scheloch Holmes, dint’un teanc ce-l avea la subsoară, iar pe la dosuri cei de şepcari cu ţigările în gură, vodind lucruri ce nu ţi-ar putea trece prin minte. Da dă cineva un copil la meseri, trebue să-şi ia zia bună de la el, de cum l-a dus; căci acolo va Învăţa el meseria, dar ma presus de dânsa ucenicul va deprinde a nu se supune şi a îijura autorităţile ţărei sale, va dispreţui religia strămoşilor săi şi în scurt timp mom de cei puşi pe atâta, va frequenta casele de rugăciune ale sectanţilor antinaţionali. Ţine vremea să-şi trimită cinem tânărul la armată, porneşte din casa părinţilor săi voinic puternic şi frumos ca un brad, dar după serviciul militar se inbarce acasă (putred) ca un. DIN FARNAS ÎN VARIETEU Jane de Balzac, o nepoată a marelui romancier francez Balzac, a apărut ca dansatoare pe scena varieteului „Folies Bergere“ din Paris. Mai înainte, Jana s-a distins ca artistă de cinematograf, devenind celebră in rolul „Salambo“ Indignare.—Prin indiscreţia unui poliţist, s’a aflat acum convorbirea scurtă dar celebră, dintre fraţii Sânte şi Ricciotti Garibaldi, când cu afacerea spionajului din Franţa. — E posibil, Ricciotti, să fi trădat numele familiei ? — Nu, Sânte, nu-i adevărat. — Dar bani ai luat ? — Da, Sânte. — Cât ? — 700,000 lire. — Atunci de ce mi-ai răspuns că n’ai parale, când i -am cerut luna trecută ? Şi convorbirea a luat sfârşit. Populaţie rară.—Cea mai rară populaţie este în Australia. Acolo trăesc 6 milioane locuitori la o suprafaţă de 8 milioane km. parlaţi, adică luai puţin de un om pe km. patrat (în timp ce Franţa are 75, Germania 125 şi Italia 130 locuitori pe un km. patrat). Guvernul acestei insule mari câte cincimi din Europa, nu îngădue decât cu mare greutate venirea emigranţilor din alta continente. Chinejii şi japoneji nu-s primiţi de loc. Pe de altă parte, natalitatea e foarte redusă, astfel că australienii rămân puţini, muncesc puţin şi trăesc foarte bine, dar fără nici un avânt intelectual. Societatea lor se menţine în mediocritate.* Noul cod penal german.— Reichstagul a început discuţia proectului de cod penal destinat să înlocuiască codul actual, în vigoare de la 1871. După acest proect, vigoarea pedepselor va fi micşorată şi mai ales, judecătorii vor obţine o libertate mai mare având facultatea de a acorda totdeauna circumstanţe uşurătoare. Este de notat că textul a fost fixat în acord cu ministerul de justiţie al Austriei. Astfel, Germania şi Austria vor avea acelaşi cod penal, cu 1. rezerva că pedeapsă cu moartea va fi menţinută numai în Richul german, deoarece constituţia austriacă a suprimat această pedeapsă. k MM»»? » ■ 5 Scrisoare deschisă D-lui Teodor A. Bădăreu Din articolul D-stră „Cărţile pe masă“ apărut în „Opinia“ din 26 iunie c. am reţinut două mari adevăruri şi cărora ar trebui, cred să le daţi o şi mai complectă desvoltare. Primul adevăr este că dacă naţional-ţărăniştii rămâneau în guvernul Brătianu, fatal partidul întreg ar fi dispărut fărămiţindu-se după căteva luni de guvernare (după cum de altfel s’a întâmplat şi căderea guvernului averescan). Din punctul de vedere practic al politicei, jumătate dintre naţional-ţărănişti trebuiau să fie la putere şi jumătate în opoziţie. Cei din opoziţie, evident că trebuiau sâ se ataşeze altui grup de opoziţie, cu speranţa venirei la putere. ţ M'am mirat când am văzut că şi Dl. Stere pentru care am o desăvârşită admiraţie, convenise să ocupe un loc intr un astfel de parlament. Al doilea mare adevăr este că opozţia neunindu-se nu face decât să întărească partidul liberal. Mi se pare lucru elementar ca opoziţia acuma ar trebui să aibă în vedere nu să reuşească naţional-ţârăniştii ori averescanii—ceia ce este absolut imposibil; nici să se mulţumească avea câţiva representanţi în parlament, ci să nu reuşească liberalii şi cum s’ar putea face aceastata. Foarte simplu : Dacă nu fuzionează, toţi naţional-ţărăniştii să dea votul averescanilor, său toţi averescanii să dea votul averescanilor, sau toţi averescăniştilor. Pe urmă se va vedea ce e de făcut. Mie ca cetăţean puţin îmi pasă dacă viitoarea şefie o va avea D-l Maniu ori D. Averescu ori altul, să văd odată un guvern ales de Ţară. Dar ce să facem dacă nimeni nu doreşte şi nu vrea aceasta ? Şi oare de ce ?! Cred că îmi veţi da răspunsul tot pe această cale C. GH. VASILIU avocat . R. I. c • Fasiliu găsește un răspuns la maieparte d-sale, în articolul de fond de tzi, al d-lui Teodor Badaren. (Continuare), in pag. IST-a măr frumos pe dinafară. Armata este puterea, sufletul unei ţări, dar cercetând in armata noastră soldat cu soldat şi chiar mai departe, vei găsi un procent ce te va pune pe gânduri, de sifilitici şi blenoragiei etc. Ei bine, aceştia, întorcându-se in sate e lesne de închipuit ce dezastru fac: 1. familiile şi urmişi lor sunt neoameni şi 11. molipsesc satul întreg. E exasperant ce nepăsători sunt conducăorii asupra lucrurilor acestora!.. gem, domnilor, satele de boli venerice !! Veniţi şi vedeţi ! Am spus mai sus că oraşele ne strică credincioşii Biericei noastre strămoşti şi este, după cum se poate constata aşo , foarte adevărat. Atâţia agenţi de ai sectanţilor foşgfitescprin ora nesupăraţi de nimeni ; vin sărbii pentru diferite treburi şi cad în mâinile lor imburândule mintea, mai ales acută de când cu îndreptarea calendarului. Oricine este lăsat în voe să batjocureascâ Biserica irr frunte cu erarhia şi Patriarhul ei fără să păţeasec mare it :::• Dacă se găseşte in preş.in ce-şi dă seama de pri. ’jdia in care s’ar găsi Biserica sara intr’o bună zi şi-i reclam, » ■ mân nesupăraţi sub motiv d-nii şefi ai ordinai publice, c Cultu-i libert? In ţara noastră românească ne-am format şi ne-am deprins cu ideea că nu mai este ade miiinin— »■■■■i——■—■■mi wmii