Opinia, august 1927 (Anul 23, nr. 6057-6081)

1927-08-03 / nr. 6057

Ai\UL «BW Hg! ' ABONAMENTE Lei 1000 ^ pe un an „ 500 . . n 6 luni » 300 ... „3 luni ■­­ .v.; ^' ■» ANUiSCINEI! se pricesc la toate Agenţiile de Publicitate • şi la Administraţia ziarului aşi—Str. Gh. Mfârzescu 17 MW» Cooperaţia in agricultură Faţă de noua repartiţie a pă­mânturilor agricole, efctuată după război in mai toate ţările un distins agronom german spunea : „Pământurile­­ noi se găsesc in creerul agricultori­lor'1. Prin aceasta se defineşte stă­vilirea falselor făgădueli de ex­­propiere, spre a­ şti cultivato­rul că pământul nu se poate spori. Pentru săteanul nostru s'ar potrivi mai cu justeţă cum spu­ne e d. Vintilă Bră­ianu : „pă­­mânt­urile noui se găsesc in des­toinicia şi braţele sale, prin pu­nerea in folosinţă mai bună şi mai intensivă a nouei sale pro­prietăţi". Transformările puternice care s'au operat în activitatea agri­colă, cer condiţiuni nou, nu numai pentru sporirea produc­­ţiunei dar şi pentru punerea in valoare a roadelor culturii pă­mântului nostru. „ Aici intervine rolul­­ mare al Cooperaţiei, care trebue să fi pentru cultura mică, unul din factorii puternici ce pot să a­ju­t această sporire a pro­ducţiei agricole şi punerea ei în valoare. Călăuziţi de acest principiu, se impune ca pentru viitor Coo­peraţia să nu mai fie ca un fel de asociaţie a celor slabi şi in­capabili, ci un factor real şi viu în economia naţională. O bună organizare şi condu­cere a Cooperaţiei va putea a­­duce încrederea creditului de care este nevoie în propăşirea Cooperaţiei. După cât ştim, guvernul are pregătit şi chiar depus pe biu­­rourile Parlamentului, un proect de lege în care, print-un nou cod al Cooperaţiei caută să facă din această instituţie, o pâr°h­e puternică pentru ridicarea agri­culturei. Prin acel proect se prevede şi înfiinţarea de magazii-silozuri pe lângă căile ferate, unde să se facă adunar­e produselor micei culturi şi unde să fie selecţio­nate şi clasate,­magaziile fiind prevăzute şi cu toate aparatele şi maşinele necesare. Se face cu un cuvânt „standarisarea“ şi păstrarea c­realelor cultivatori­lor. Prin această standarizare, se dă putinţa ca, pe baza garanţii­lor şi a recipiselor de magazii, cultivatorii să profite direct de creditul Băncii Naţionale. Un început al vânzărilor în comun şi penru care se depune muncă şi perseverenţă, îl efec­­tuiază de câţi­va ani încoace Centrala Cooperativelor şi Obş­tiilor agricole, cu ajutorul Băn­cilor populare. Cele de mai sus mi-au fost sugerate de o întrunire recentă a Asociaţiei Culturale Agricolă a Moldovei întregite, unde în faţa unui restrâns număr de par­­t­cipanţi — deşi au fost invitate toate instituţ­ile din Moldova în­tregită — D. C. Ciulei Director General al Asociaţiei în chestie, şi-a expus un program „al său“ de vânzare în comun a cerea­lelor. ing. Agronom Vasile Nas­arie Agricultor Din toată lumea Simţul vegetalelor şi mi­neralelor.—Conţinu­ând­u-şi in­genioasele experienţe savantul indian J­­adis Rose a stabilit că toate vegetalele, de la arbo­rii gigantici până la cea mai modestă legumă, simt ca şi a­­nimalele. Prin urmare, când mâncăm o salată de chiperi, bietul chipăruş se prăpădeşte de durere intre dinţii noştri.­­* Vegetarienii spuneau că-i bar­bar să mâncăm paseri şi ani­­animale. lată însă că-i tot aşa de barbar să mâncăm un ca­davru... de varză, sau să rân­­tânim de viu un castravete. Pentru a satisface sentimentul milei, ar fi să descoperim o a­­limentaţie minerală. Dar îndră­­citul de savant indian e pe cale de a dovedi că mineralele ca şi metalele au simţire, fiecare în legea lor. Adică, atunci când baţi fierul pe­­nicovală bietul metal ţipă,, de durere. * Un spirit... de culoare.— In republica Liberia (Africa) tră­iesc oameni de rasă neagră şi de rasă albă. D. King, preşe­dintele republicei, e de rasă neagră. Aflându-se io vizită la Lon­dra, pre­şedintele a fost întrebat de pre ceiace astăzi interesează io deosebi pe engleji, adică da­că în Liberia există partid revo­luţionar. D. K­ng a răspuns surâzând : — La noi nu există „roşii“ ci numai negri şi albi. ♦ Omagii.—La Blois (Franţa) s’a deschis un congres al me­dicilor alienişti, cu delegaţi din Europa­ şi America. Folosin­du-se de prezenţa d-lui prof. O­rt , d legat român, prefectul districtului i-a prezen­tat condoleanţe pentru moartea regelui Ferdinand şi a făcut e­­logiul ilustrului defunct. Dele­gaţii numeroaselor state Euro­pene şi americane s-au asociat la cuvintele prefectului francez.­ ­ „ Populaţia Rusiei.—Am a­­nuinţat că ultimul recensământ mocmit de autorităţile sovietice a stabilit că in toată Rusia tră­­esc aproximativ 147 milioane oameni. Iată repartizara cifrelor pe ­ - ? regiuni : Rusia propriu zisă peste 100 milioane oameni ; U­­kraina 29 milioane; Transcau­­cazia aproape 6 milioane ; Rusia Albă 5 milioane; Uzbekistan peste 5 milioane ; Turkmenistan 1 milion. O BOALĂ NECUNOSCUTA La Jaroslav în Rusia, s’au înregistrat de cit­va zile, 25 cazuri de boală intestinală, din care 18 mortale. Boala foarte violentă şi necu­noscută până acum, începe cu greaţă temperatură uşoară şi dureri intestinale. Apoi starea bolnavului se înrăutăţeşte brusc in 24 ceasuri, urmeză o slăbire a inimei şi apoi moartea. La autopsie, s’au găsit mari inflamaţii in regiunea intestina­ă, hemoragii meningiene şi­ alte al­terări ale organelor. Unii medici cred că ar fi vorba de o formă intestinală a antraxului, datorită consumului de carne provenită de la ani­male atinsă de această boală. Este însă numai o presupunere. '«umilii ii N­HB1M—ii— J '£1 EUBajFIIAMO ZJAR POLITIC COTIDIAN IN JURUL UNEI DEMNITĂŢI ...apără şi astăzi prietinii! Primim: Una dintre calităţile manor oameni de Stat este aceia de a şti să alaagă, din numeroşii ambiţioşi şi interesaţi ce-i î­n­­conjoară, elemente care, prin munca, cinstea, int­ligenţa şi puterea lor constructivă, să fie utile vieţei publice. Acestea, prin munca comună de fiecare zi, prin comunita­ea de vederi, prin dragostea ce pun în aducerea la îndeplinire a u­­nui program de partid, uitân­­du-se cu totul pe ele înşile, îl ajută ş­­ii urmează in ori­ce împrejurări ale vieţei sale par­ticulare sau publice, formează un singur tot cu cel ce i-a ales mai cu seamă când au norocul ca aceasta să aibă inteligenţa, cunoştinţa de oameni, iubirea de neam şi sufletul cald al lui Georgel Mârzescu. Şi nu era împrejurare în care C. Tom­a să nu fi fost gata să se pună cu trup şi suflet la d­epoziţia regretatului dispărut. Legat sufle ește prin una din a­­cele prietenii ce nu ezită nici o clipă să îndeplinească imediat și nediscutat ori ce i se cerea In interesul persoanei sau al partidului; devenise unul dintre cei mai de aproape, nu pentru că voia, ci pentru că n.u putea să se lipsească de pri tenia lui. Sfaturilor cuminţi, desinteresă­­rei absolute, munc­i fără cruţa­re, neşovăitoarei adjudini, hotă­­rârei cu care II apăra şi ajuta arhiepiscop de Estergom, pri­mat al Ungariei, a încetat din viaţă în etate de 75 ani. Născut din ţărani slovaci, s-a ridicat prin merite proprii, a­­jungând profesor de universita­te, cardinal şi om politic. A avut legături cu străinătatea unde era mult apreciat. In ultimul timp el declarase că nu va unge ca rege al Un­gariei pe nimeni altul decât pe tânărul arhiduce Otto de Habs­burg, fiul ex. reginei Zitta. Cardinalul Dr. Jean Czernoch LOGODNA princiară Se anunță apropiata logodnă a prințesei Maria José a Belgiei, cu prințul italian Aimone, fiul ducelui D’Aosta. Impunerile fiscale Alte scene de la comisia de apel. — Reprezin­­tantul sever al fiscului. — Situaţii injuste şi metode anormale. Ca o fantomă prevestitoare de nie, apare instituţia fiscului in faţa cetăţenilor îngrijoraţi de starea precară în cari se află. Dar ca cetăţeni loiali şi cre­dincioşi, îşi dau seama că nu se poate intr’un stat organizat, să nu-şi facă completamente datoriile de cetăţean,—datorii in rândul cărora desigur intră şi plata impozitelorInsă o plată raportată la câştigul sau venitul real, şi nu la unul imaginar. N’aş dori să polemizezi de loc cu iubitul şi blândul cetă­ţean, colaboratut asidu al „O­­piniei“, d. V. I. Radu. Dar aşa, cum prezintă D-sa lucrurile în articolul „Fiscul şi Contribuabi­­l", ne îndeamnă la oare­care obiecţiuni. Merită desigur elogii d. Iancu Chirila, Administratorul nostru financiar, care-i dotat cu mult humor şi are un fel d­j) a fi ce ţi-l apropie de suflet, dar ca membru al Comisiunei fiscale de Apel, e sever şi Indîrjit în apărarea intereselor fiscului, aşa că Statul ar trebui să-i facă ca­dou vre-un castel, ca Generalu­lui Averescu sau macar o căsuţă cum se propunea pentru fostul Director al P. T. T. Papacostea. Singurul care mai ţine­­parte contribuabilului este doar Pre­şedintele comisiunei, care vede lucrurile cu îngăduinţă şi ca ju­decător imparţial, se apropie de realitate. Şi dacă uneori exage­rează şi face impuneri excesive, asta se datoreşte faptului că de multe ori, contribuabilul este în neputinţă de a se apăra, căci unele măsuri luate de Ad-ţia fi­nanciar fac imposibilă această apărare. Un contribuabil, necăjit, se prezintă la apelul său fiscal. Pe scările Ad-ţiei este întâm­pinat de un avocat, căruia îi a­­rată cum stă cazul. Avocatul îl ascultă, îl încasea­ză de onorar. După ce mai în­tâi ii încredinţează de dreptatea lui. E strigat! Intră, făcând o mare plecă­ciune. Avocatul se scoală şi a­­daugă : „Asistat de mine !“. De­odată, un om, înalt uscă­ţiv, cu ochelari, spune : „Tardiv“ E cerberul Fiscului, D-l contra lor Popa! Prezidentul: „Auzi. „Apelul e tardiv“. Omul se uită în dreapta, în stânga, nu pricepe nimic. Avo­catul ridică din umeri, face un gest cu mâna cătră contribuabil să plece. „Comisiunea respinge apelul ca tardiv", sună melancolic gla­sul prezidentului. Contribuabilul se întreabă și acum : „Ce e asta tardiv?. Bietul om a făcut apelul după prim­rea Procesului Verbal de impunere conform legei, terme­­nul de apel curge de la data impunerei, când contribuabilul a fost prezent la impunere , sau de la data comunicărei Pro­cesului Verbal. Ori, prima comisiune de im­punere fără a pronunţa hotărârea cere contribuabilor să semneze, rămânând ca procesul verbal să i se comunice ulterior. Contribuab­­ul, de bună cre­dinţă, semnează şi aşteaptă co­municarea Procesului Verbal ; faptul se îndeplineşte după 2o zile, astfel că apelul devine tar­div. Cu sistemul acesta, pe de o parte comisiunile au lucrat după bunul plac pe de altă parte con­tribuabilul nu mai­ are cale de atac S’a văzut Intr‘o şedinţă 35 (treizeci şi cinci) apeluri din vre­o 45, respinse astfel ca tar­dive. Acest sistem desigur că nu este normal. Actele nu au trecere la Fisc Contribuabilul vine la stabi­lirea impozitului pe venitul i­­mobiliar şi cum e natural. Îşi aduce contractele vizate de Adiţie. Fiscul le respinge ca „nesin­(Continuarea In pag. XV-a) Tardiv ?­­ timn în orice ocaziuni, —• acestora se datoresc prietenia ce legau pe Georgel Mârzescu de C. Toma. E deajuns a reaminti anumite încordări politice din guverna­rea liberală trecută, pentru a se vedea cum ațelege C. Toma să Nemângâiata D-na Nunge­­ser, ne­­mângâ­ita mamă a aviatorului francez care a fost înghiţit de Atlantic. Ea a fost vizitată ieri la Paris de d. general Rudea­­nu, ataşatul francez colonel Therry şi a­­taşatul român colo­nel Niculescu, Spre sfârşitul sesiunii parlamentare Camera a terminat lunga dis­cuţie a validărilor, respingând toate contestaţiile şi proclamind că alegerile s'au făcut... din cea mai dulce armonie! Discuţia la mesaj va fi foarte scurtă, ea limitându-se aproape numai la cetirea unor declara­­ţiuni. Se va îndeplini repede formalitatea înregistrării unor proecte de legi, şi sesiunea par­lamentară se va închide săptă­mâna aceasta. Odată cu vacanţa politică, vor înceta probabi şi luptele şi pertractările intre partide. Chiar şi procesul de lichidare a partidului averescan se va trăgăna până in toamnă. Aşteptările acelor care cre­deau că intrăm în faza unor neobişnuite agitaţii şi transfor­mări, au fost înşelate. Totul s’a desfăşurat conform programului. Oare la toamnă, viaţa politi­că va căpăta aspecte şi impul­suri noul? Cam îndoelnic...­­. Nu se mai numesc funcţionari în posturile vacante Ministerul de finanţe a trimis o adresă circulară tuturor celor­lalte departamente, prin care le pune în vedere să nu mai com­pleteze nici o vacanţă declarată în serviciile statului, întrucât s-au început lucrările pentru în­tocmirea noului buget, precum şi pentru alcătuirea proectului de lege referitor la organizarea cor­pului funcţionăresc. In acelaş timp în vederea întocmirii bu­getelor, ministerul de finanţe a cerut celorlalte departamente să alcătuiască situaţii comparative asupra bugetelor din trecut, care să le servească drept călăuză pentru stabilirea nouilor bugete. „OPINIA“ LITERARĂ ŞI AR­TISTICĂ Fabricanţii de versuri In epoca noastră, cea mai u­­şoară meserie e aceia de a fi poet, chiar atunci când eşti sfă­­ci­t cu talentul, Inchizându-te în ritmul de fildeş, oricând vei pu­tea rumega acolo cu importan­ţă visul unei nopţi cu firmamen­te în st­­ate şi lună dalbă. Da­că totuş inspiraţia se încăpăţi­­nează şi nu vrea să-şi ofere concursul, nu e prea mare pier­dere ; în definitiv, ce legătură este între poezie şi inspira­ţie ?... Dar iată pe hârtie, din prima strofă, răsare primul rând, lung şi palid. Imediat te avânţi în captarea unei rime pentru cu­vântul ultim al acestui rând. Muza însă te persecută cu o răutate fatală, p rima întârzie şi vrând-nevrând confecţionezi atunci versuri albe. Ei şi, în de­finitiv, ce legătură este între poe­zie şi rimă?... Aşa, azi puţin, mâne, puţin, se naşte primul volum de ver­suri, elegant editat, cu coperta policromă, cu pagini veline. Dar, invidioşi, criticii ţipă că n’ai talent şi, incompetenţi, ce­titorii se socot dezamăgiţi. De­sigur, la mijloc e o simplă chestie de subiectivism. Şi apoi, în definitiv, ce legătură este în­tre poezie şi gustul cabotin al publicului ?... 1. 0. (Continuarea In pag. XV-a*' FAPTE Moralitatea prusacâ In ultimul timp, în Germania, decenta şi buna cuviinţă ajun­seseră două vorbe goale, mai a­­les în domen­ul teatrului. Re­vistele şi vodevilurile aduceau pe scenă femei şi bărbaţi In costume complet sumare ca a­­celea ale strămoşilor noştri bi­blici. Autorităţile, îngrijorate de această scădere a moralităţii, au interzis spectacolele excitante,­nstituind cenzura pentru toate piesele prea libertine. Formula dragostei Majoritatea scriitorilor, in o­­perele lor, au căutat să deie o definiţie precisă şi condensată celui mai sacru dintre senti­­mentele omeneşti, iubirii. Reproducem dintr’o revistă franceză citeva din aceste defi­niţii : Amorul este: Lumina ini­mii (Balzac), O bunătate sub­limă (Alfred de Vigny), Nevoia de­ a ieşi din sine (Baudelaire), Apetitul unităţii (St. Thomas d’Aquin), Schimbul dintre două fantazii (Chamfort), Soarele su­fletului (Victor Hugo), Dorinţa de a poseda şi de a fi posedat (E. Faguet), etc­. Criticii noştri D. prof. Mihai Ralea prepară în prezent un volum de studii literare şi d. Octav Botez lu­crează la o serie de „conside­raţii asupra literaturii franceze contemporane“. Distracţii . Jocurile de cuvinte sunt astăzi

Next