Opinia, august 1927 (Anul 23, nr. 6057-6081)
1927-08-03 / nr. 6057
Ai\UL «BW Hg! ' ABONAMENTE Lei 1000 ^ pe un an „ 500 . . n 6 luni » 300 ... „3 luni ■ .v.; ^' ■» ANUiSCINEI! se pricesc la toate Agenţiile de Publicitate • şi la Administraţia ziarului aşi—Str. Gh. Mfârzescu 17 MW» Cooperaţia in agricultură Faţă de noua repartiţie a pământurilor agricole, efctuată după război in mai toate ţările un distins agronom german spunea : „Pământurile noi se găsesc in creerul agricultorilor'1. Prin aceasta se defineşte stăvilirea falselor făgădueli de expropiere, spre a şti cultivatorul că pământul nu se poate spori. Pentru săteanul nostru s'ar potrivi mai cu justeţă cum spune e d. Vintilă Brăianu : „pământurile noui se găsesc in destoinicia şi braţele sale, prin punerea in folosinţă mai bună şi mai intensivă a nouei sale proprietăţi". Transformările puternice care s'au operat în activitatea agricolă, cer condiţiuni nou, nu numai pentru sporirea producţiunei dar şi pentru punerea in valoare a roadelor culturii pământului nostru. „ Aici intervine rolul mare al Cooperaţiei, care trebue să fi pentru cultura mică, unul din factorii puternici ce pot să ajut această sporire a producţiei agricole şi punerea ei în valoare. Călăuziţi de acest principiu, se impune ca pentru viitor Cooperaţia să nu mai fie ca un fel de asociaţie a celor slabi şi incapabili, ci un factor real şi viu în economia naţională. O bună organizare şi conducere a Cooperaţiei va putea aduce încrederea creditului de care este nevoie în propăşirea Cooperaţiei. După cât ştim, guvernul are pregătit şi chiar depus pe biurourile Parlamentului, un proect de lege în care, print-un nou cod al Cooperaţiei caută să facă din această instituţie, o pâr°he puternică pentru ridicarea agriculturei. Prin acel proect se prevede şi înfiinţarea de magazii-silozuri pe lângă căile ferate, unde să se facă adunare produselor micei culturi şi unde să fie selecţionate şi clasate,magaziile fiind prevăzute şi cu toate aparatele şi maşinele necesare. Se face cu un cuvânt „standarisarea“ şi păstrarea crealelor cultivatorilor. Prin această standarizare, se dă putinţa ca, pe baza garanţiilor şi a recipiselor de magazii, cultivatorii să profite direct de creditul Băncii Naţionale. Un început al vânzărilor în comun şi penru care se depune muncă şi perseverenţă, îl efectuiază de câţiva ani încoace Centrala Cooperativelor şi Obştiilor agricole, cu ajutorul Băncilor populare. Cele de mai sus mi-au fost sugerate de o întrunire recentă a Asociaţiei Culturale Agricolă a Moldovei întregite, unde în faţa unui restrâns număr de partcipanţi — deşi au fost invitate toate instituţile din Moldova întregită — D. C. Ciulei Director General al Asociaţiei în chestie, şi-a expus un program „al său“ de vânzare în comun a cerealelor. ing. Agronom Vasile Nasarie Agricultor Din toată lumea Simţul vegetalelor şi mineralelor.—Conţinuându-şi ingenioasele experienţe savantul indian Jadis Rose a stabilit că toate vegetalele, de la arborii gigantici până la cea mai modestă legumă, simt ca şi animalele. Prin urmare, când mâncăm o salată de chiperi, bietul chipăruş se prăpădeşte de durere intre dinţii noştri.* Vegetarienii spuneau că-i barbar să mâncăm paseri şi anianimale. lată însă că-i tot aşa de barbar să mâncăm un cadavru... de varză, sau să rântânim de viu un castravete. Pentru a satisface sentimentul milei, ar fi să descoperim o alimentaţie minerală. Dar îndrăcitul de savant indian e pe cale de a dovedi că mineralele ca şi metalele au simţire, fiecare în legea lor. Adică, atunci când baţi fierul penicovală bietul metal ţipă,, de durere. * Un spirit... de culoare.— In republica Liberia (Africa) trăiesc oameni de rasă neagră şi de rasă albă. D. King, preşedintele republicei, e de rasă neagră. Aflându-se io vizită la Londra, preşedintele a fost întrebat de pre ceiace astăzi interesează io deosebi pe engleji, adică dacă în Liberia există partid revoluţionar. D. Kng a răspuns surâzând : — La noi nu există „roşii“ ci numai negri şi albi. ♦ Omagii.—La Blois (Franţa) s’a deschis un congres al medicilor alienişti, cu delegaţi din Europa şi America. Folosindu-se de prezenţa d-lui prof. Ort , d legat român, prefectul districtului i-a prezentat condoleanţe pentru moartea regelui Ferdinand şi a făcut elogiul ilustrului defunct. Delegaţii numeroaselor state Europene şi americane s-au asociat la cuvintele prefectului francez. „ Populaţia Rusiei.—Am anuinţat că ultimul recensământ mocmit de autorităţile sovietice a stabilit că in toată Rusia trăesc aproximativ 147 milioane oameni. Iată repartizara cifrelor pe - ? regiuni : Rusia propriu zisă peste 100 milioane oameni ; Ukraina 29 milioane; Transcaucazia aproape 6 milioane ; Rusia Albă 5 milioane; Uzbekistan peste 5 milioane ; Turkmenistan 1 milion. O BOALĂ NECUNOSCUTA La Jaroslav în Rusia, s’au înregistrat de citva zile, 25 cazuri de boală intestinală, din care 18 mortale. Boala foarte violentă şi necunoscută până acum, începe cu greaţă temperatură uşoară şi dureri intestinale. Apoi starea bolnavului se înrăutăţeşte brusc in 24 ceasuri, urmeză o slăbire a inimei şi apoi moartea. La autopsie, s’au găsit mari inflamaţii in regiunea intestinaă, hemoragii meningiene şi alte alterări ale organelor. Unii medici cred că ar fi vorba de o formă intestinală a antraxului, datorită consumului de carne provenită de la animale atinsă de această boală. Este însă numai o presupunere. '«umilii ii NHB1M—ii— J '£1 EUBajFIIAMO ZJAR POLITIC COTIDIAN IN JURUL UNEI DEMNITĂŢI ...apără şi astăzi prietinii! Primim: Una dintre calităţile manor oameni de Stat este aceia de a şti să alaagă, din numeroşii ambiţioşi şi interesaţi ce-i înconjoară, elemente care, prin munca, cinstea, intligenţa şi puterea lor constructivă, să fie utile vieţei publice. Acestea, prin munca comună de fiecare zi, prin comunitaea de vederi, prin dragostea ce pun în aducerea la îndeplinire a unui program de partid, uitându-se cu totul pe ele înşile, îl ajută şii urmează in orice împrejurări ale vieţei sale particulare sau publice, formează un singur tot cu cel ce i-a ales mai cu seamă când au norocul ca aceasta să aibă inteligenţa, cunoştinţa de oameni, iubirea de neam şi sufletul cald al lui Georgel Mârzescu. Şi nu era împrejurare în care C. Toma să nu fi fost gata să se pună cu trup şi suflet la depoziţia regretatului dispărut. Legat sufle ește prin una din acele prietenii ce nu ezită nici o clipă să îndeplinească imediat și nediscutat ori ce i se cerea In interesul persoanei sau al partidului; devenise unul dintre cei mai de aproape, nu pentru că voia, ci pentru că n.u putea să se lipsească de pri tenia lui. Sfaturilor cuminţi, desinteresărei absolute, munci fără cruţare, neşovăitoarei adjudini, hotărârei cu care II apăra şi ajuta arhiepiscop de Estergom, primat al Ungariei, a încetat din viaţă în etate de 75 ani. Născut din ţărani slovaci, s-a ridicat prin merite proprii, ajungând profesor de universitate, cardinal şi om politic. A avut legături cu străinătatea unde era mult apreciat. In ultimul timp el declarase că nu va unge ca rege al Ungariei pe nimeni altul decât pe tânărul arhiduce Otto de Habsburg, fiul ex. reginei Zitta. Cardinalul Dr. Jean Czernoch LOGODNA princiară Se anunță apropiata logodnă a prințesei Maria José a Belgiei, cu prințul italian Aimone, fiul ducelui D’Aosta. Impunerile fiscale Alte scene de la comisia de apel. — Reprezintantul sever al fiscului. — Situaţii injuste şi metode anormale. Ca o fantomă prevestitoare de nie, apare instituţia fiscului in faţa cetăţenilor îngrijoraţi de starea precară în cari se află. Dar ca cetăţeni loiali şi credincioşi, îşi dau seama că nu se poate intr’un stat organizat, să nu-şi facă completamente datoriile de cetăţean,—datorii in rândul cărora desigur intră şi plata impozitelorInsă o plată raportată la câştigul sau venitul real, şi nu la unul imaginar. N’aş dori să polemizezi de loc cu iubitul şi blândul cetăţean, colaboratut asidu al „Opiniei“, d. V. I. Radu. Dar aşa, cum prezintă D-sa lucrurile în articolul „Fiscul şi Contribuabil", ne îndeamnă la oarecare obiecţiuni. Merită desigur elogii d. Iancu Chirila, Administratorul nostru financiar, care-i dotat cu mult humor şi are un fel dj) a fi ce ţi-l apropie de suflet, dar ca membru al Comisiunei fiscale de Apel, e sever şi Indîrjit în apărarea intereselor fiscului, aşa că Statul ar trebui să-i facă cadou vre-un castel, ca Generalului Averescu sau macar o căsuţă cum se propunea pentru fostul Director al P. T. T. Papacostea. Singurul care mai ţineparte contribuabilului este doar Preşedintele comisiunei, care vede lucrurile cu îngăduinţă şi ca judecător imparţial, se apropie de realitate. Şi dacă uneori exagerează şi face impuneri excesive, asta se datoreşte faptului că de multe ori, contribuabilul este în neputinţă de a se apăra, căci unele măsuri luate de Ad-ţia financiar fac imposibilă această apărare. Un contribuabil, necăjit, se prezintă la apelul său fiscal. Pe scările Ad-ţiei este întâmpinat de un avocat, căruia îi arată cum stă cazul. Avocatul îl ascultă, îl încasează de onorar. După ce mai întâi ii încredinţează de dreptatea lui. E strigat! Intră, făcând o mare plecăciune. Avocatul se scoală şi adaugă : „Asistat de mine !“. Deodată, un om, înalt uscăţiv, cu ochelari, spune : „Tardiv“ E cerberul Fiscului, D-l contra lor Popa! Prezidentul: „Auzi. „Apelul e tardiv“. Omul se uită în dreapta, în stânga, nu pricepe nimic. Avocatul ridică din umeri, face un gest cu mâna cătră contribuabil să plece. „Comisiunea respinge apelul ca tardiv", sună melancolic glasul prezidentului. Contribuabilul se întreabă și acum : „Ce e asta tardiv?. Bietul om a făcut apelul după primrea Procesului Verbal de impunere conform legei, termenul de apel curge de la data impunerei, când contribuabilul a fost prezent la impunere , sau de la data comunicărei Procesului Verbal. Ori, prima comisiune de impunere fără a pronunţa hotărârea cere contribuabilor să semneze, rămânând ca procesul verbal să i se comunice ulterior. Contribuabul, de bună credinţă, semnează şi aşteaptă comunicarea Procesului Verbal ; faptul se îndeplineşte după 2o zile, astfel că apelul devine tardiv. Cu sistemul acesta, pe de o parte comisiunile au lucrat după bunul plac pe de altă parte contribuabilul nu mai are cale de atac S’a văzut Intr‘o şedinţă 35 (treizeci şi cinci) apeluri din vreo 45, respinse astfel ca tardive. Acest sistem desigur că nu este normal. Actele nu au trecere la Fisc Contribuabilul vine la stabilirea impozitului pe venitul imobiliar şi cum e natural. Îşi aduce contractele vizate de Adiţie. Fiscul le respinge ca „nesin(Continuarea In pag. XV-a) Tardiv ? timn în orice ocaziuni, —• acestora se datoresc prietenia ce legau pe Georgel Mârzescu de C. Toma. E deajuns a reaminti anumite încordări politice din guvernarea liberală trecută, pentru a se vedea cum ațelege C. Toma să Nemângâiata D-na Nungeser, nemângâita mamă a aviatorului francez care a fost înghiţit de Atlantic. Ea a fost vizitată ieri la Paris de d. general Rudeanu, ataşatul francez colonel Therry şi ataşatul român colonel Niculescu, Spre sfârşitul sesiunii parlamentare Camera a terminat lunga discuţie a validărilor, respingând toate contestaţiile şi proclamind că alegerile s'au făcut... din cea mai dulce armonie! Discuţia la mesaj va fi foarte scurtă, ea limitându-se aproape numai la cetirea unor declaraţiuni. Se va îndeplini repede formalitatea înregistrării unor proecte de legi, şi sesiunea parlamentară se va închide săptămâna aceasta. Odată cu vacanţa politică, vor înceta probabi şi luptele şi pertractările intre partide. Chiar şi procesul de lichidare a partidului averescan se va trăgăna până in toamnă. Aşteptările acelor care credeau că intrăm în faza unor neobişnuite agitaţii şi transformări, au fost înşelate. Totul s’a desfăşurat conform programului. Oare la toamnă, viaţa politică va căpăta aspecte şi impulsuri noul? Cam îndoelnic.... Nu se mai numesc funcţionari în posturile vacante Ministerul de finanţe a trimis o adresă circulară tuturor celorlalte departamente, prin care le pune în vedere să nu mai completeze nici o vacanţă declarată în serviciile statului, întrucât s-au început lucrările pentru întocmirea noului buget, precum şi pentru alcătuirea proectului de lege referitor la organizarea corpului funcţionăresc. In acelaş timp în vederea întocmirii bugetelor, ministerul de finanţe a cerut celorlalte departamente să alcătuiască situaţii comparative asupra bugetelor din trecut, care să le servească drept călăuză pentru stabilirea nouilor bugete. „OPINIA“ LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ Fabricanţii de versuri In epoca noastră, cea mai uşoară meserie e aceia de a fi poet, chiar atunci când eşti sfăcit cu talentul, Inchizându-te în ritmul de fildeş, oricând vei putea rumega acolo cu importanţă visul unei nopţi cu firmamente în state şi lună dalbă. Dacă totuş inspiraţia se încăpăţinează şi nu vrea să-şi ofere concursul, nu e prea mare pierdere ; în definitiv, ce legătură este între poezie şi inspiraţie ?... Dar iată pe hârtie, din prima strofă, răsare primul rând, lung şi palid. Imediat te avânţi în captarea unei rime pentru cuvântul ultim al acestui rând. Muza însă te persecută cu o răutate fatală, p rima întârzie şi vrând-nevrând confecţionezi atunci versuri albe. Ei şi, în definitiv, ce legătură este între poezie şi rimă?... Aşa, azi puţin, mâne, puţin, se naşte primul volum de versuri, elegant editat, cu coperta policromă, cu pagini veline. Dar, invidioşi, criticii ţipă că n’ai talent şi, incompetenţi, cetitorii se socot dezamăgiţi. Desigur, la mijloc e o simplă chestie de subiectivism. Şi apoi, în definitiv, ce legătură este între poezie şi gustul cabotin al publicului ?... 1. 0. (Continuarea In pag. XV-a*' FAPTE Moralitatea prusacâ In ultimul timp, în Germania, decenta şi buna cuviinţă ajunseseră două vorbe goale, mai ales în domenul teatrului. Revistele şi vodevilurile aduceau pe scenă femei şi bărbaţi In costume complet sumare ca acelea ale strămoşilor noştri biblici. Autorităţile, îngrijorate de această scădere a moralităţii, au interzis spectacolele excitante,nstituind cenzura pentru toate piesele prea libertine. Formula dragostei Majoritatea scriitorilor, in operele lor, au căutat să deie o definiţie precisă şi condensată celui mai sacru dintre sentimentele omeneşti, iubirii. Reproducem dintr’o revistă franceză citeva din aceste definiţii : Amorul este: Lumina inimii (Balzac), O bunătate sublimă (Alfred de Vigny), Nevoia de a ieşi din sine (Baudelaire), Apetitul unităţii (St. Thomas d’Aquin), Schimbul dintre două fantazii (Chamfort), Soarele sufletului (Victor Hugo), Dorinţa de a poseda şi de a fi posedat (E. Faguet), etc. Criticii noştri D. prof. Mihai Ralea prepară în prezent un volum de studii literare şi d. Octav Botez lucrează la o serie de „consideraţii asupra literaturii franceze contemporane“. Distracţii . Jocurile de cuvinte sunt astăzi