Opinia, februarie 1928 (Anul 24, nr. 6210-6234)

1928-02-01 / nr. 6210

V­ ANUL XXIV ...... 2­/1 ABONAMENTE Lei 1000 » „ 500 pe un an . „6 luni „ 300 ... „3 luni Ceia ce nu s‘a spus nici în par­lament şi nici la întrunirea de Duminică. Dar, ceia ce interesează cel puţin tot atât, cât şi ceia ce s’a spus. La 1895, partidul liberal fiind chemat la guvern, şeful său ad interim, D. A. Sturza, în loc de program Renunţa : „Domnia regilor. Conservatorii noştri au sus­pinat, democraţii s’au­­îndoit, scepticii au zâmbi, iar de­asu­­pra tuturor umoristul implaca­bil, care a fost P. P. Carp, a formulat o tristă dar lapidară ironie : „A, iată ceia ce ar în­­semna o formidabilă revolu­­­ţiune, în această ţară*. Şi în aceşti 33 ani, strecuraţi de atunci până astăzi, în cari liberalii au guvernat cel puţin 22 ani, s’au făcut şi desfăcut tot soiul de legi, pare că dina­dins. spre a li se pierde, sau a nu li se deprinde rostul, şi a domni tot arbitrăriul şi bunul plac. N’a fost gunoiu, pe care fur­tunile schimbătoare, ale vreunei, să-l fi aruncat pe o treaptă ministrială, să nu creadă, cât şi va lega în mod neperietor nu­mele de o reformă legislativă (aere perrenius...) şi în acest mod a’au îngrămădit unele pes­te altele, tot soiul de legi, pari-legi, contra legi şi mai a­­les fără de legi, cari­­au pro­­dus şi continuă a produce, cea mai distrugătoare dintre babi­loniile leg slative din toate sta­tele civilizate. Cum se va lecui aceasta boa­lă, iată ceia ce nu s’a^spus. Şi zilnic se anunţă noi proiect? de legi, şi se complică In mod ,.-4 •Msjt.y ba chiar,,dâunătqr şi primejdios, o ft viaţă socială car­­ie mult mai simplă şi cari îşi poate urma drumul in­ evo­lutiv, fără a fi încurcată de a­­tâtea piedici, şi de atâtea nai­­vtăţi şi copilării. Aplicaţi Domnii mei, în m­od cinstit, legile admirabile pe cari ni le-au hărăzit marile genera­­ţiuni, de la 1859-1895, complec­­taţi-le pe ici, pe colo, conform prefacerilor şi cerinţelor timpu­lui, dar fiţi mai corecţi, fiţi mai buni, fiţi mai drepţi şi fiţi mai puţin cupizi de la avuţ­ri şi de măriri, şi ţara va şterge bine, cum a mers şi altă dată, şi real­i tăţile vie­ţii sociale, vor creia discipline mai durabile şi mai fecunde, de­cît efemerele voas­tre, legiferări.Şi veţi înceta de a fi sau siniştri, sau ridicoli, iată ceva ce nu s’a spus.­­ Dar cînd amicul Mice­scu, ca un alt Cicero, contr­a Catilli­­canu a denunţat pe peripatecii opozanţi, că ar fi defăimând ţara în străinătate (poate ca in­­tenţianea de a creta şi la noi un delict de defetism, sau o nouă specie de tradare), a uita că aceiaşi D-ni, ca şi ori­cine ar fi voit-o, dacă ar fi dorit să-şi ponegrească patria, puteau astă toamnă, cu prilejul congre­­sului presei latine, cînd regreta­tul Ionel Brătianu, se fălea cu expropriarea moşilor, aşa zisă împroprietărire a ţăranilor şi votul universal, şi nu aveau de­cit să arate gazetarilor latină­­tăţii, că expropriarea a fost o vastă manoperă de spoliaţiune a unora şi de salvare a multor corifei liberali, că împroprie­tărirea a fost un mijloc de îm­bogăţire a unei serii de parti­zani noi, iar votul aşa zis u­­niversal, o parodie sinistră, în care adevărata voinţă a mulţi­milor, a fost înlocută cu ma­­noperile şi silniciile, adm­­is­­traţiei şi a jandarmilor rurali. Parodie, flecărie, vorbărie, dar, nici aceasta nu s’a opus. Şi la marea întrunire naţio­­nal-ţărănişti de Duminică, care mi-a amintit, măreţele întruniri ale opoziţiei­ unite de altă dată, (contra regimului cu Ion C. Bra­­tianu­, cel mare), nimeni n’a a­­vut curajul, sâ-i spună partidu­lui naţional-ţărănesc, că el re­prezintă astăzi un curent de o­poziţiune cu mult mai formida­bil, de cit acel m­ărgenit la cadrul partidului său- s. Că toţi oamenii conştienţi din act­astă ţară, revoltaţi de falşu­l, carta regimului raprezentativ, şi de acapararea temerară a in­­tregei noastre activităţi publice, de cătră coteria, care ne guver­nează prin teroarea laşităţii şi a fără­de­legii, toată suflarea românească conştientă, ie în o­­poziţiune francă, cu un guvern, care trăieşte artificial, gri­ţie complicităţii unor ambiţioşi vul­gari, ca şi a forţei publice, de­turnată dela adevărata sa voca­ţiuna socială. Dar iarăşi, nimeni n’a avut curagiul­ să spună ieri, ca de îndată ce interesele permanente şi superioare ale statului vor f nesocotite, pentru a se sat­sface interese şi ambiţiuni personale, de îndată ce se va începe jocul catrarilelor, al combinaţiunilor de alcov, al intrigilor bizantine, şi al cancanurilor de toate spe­ciile, inevitabil, se va produce cea mai formidabilă dintre pră­buşiri. Desigur că fondul partidului naţional şi ţărănesc, ie un fond democratic, însă nu demagogic. Departe de a fi revoluţionar, a­­cest partid cată a fi conserva­tor, cum ie prin denumire, prin defin­i una şi prin tending, şi ca atare dator a nu contrazice, ci a ajuta evoluţiunea, dar a şi veghea neadormit la purificarea tuturor moravurilor. Şi­ aşi mai avea de spus, dar, voi­ continua altă dată. Pentru momea, parafrazând pe Goethe, mă adresez numai celor mai corecţi, mai buni, ma­sobri şi mai oameni, şi le zic: „umpleţi-vâ mintea şi sufletul „cu cele mai înalte idei, senti­­­mente şi aspiraţiuni ale timpu­­­lui vostru şi veţi produce ope­­ră pozitivă şi patriotică“. Nu urmăriţi de­cât a armoniza toate interesele şi tendinţele în conflict, spre a desăvârşi acea solidaritate socială, singură ca­pabilă a chezăşui, cea mai rod­nică activitate şi cea mai demnă viaţă înlăuntru, ca şi cea mai mare putere de rezistenţă la fie­care, şi neamul întreg vă va fi recunoscător. Altmintreri, puteţi zică ca îm­păratul Titus : „Diem perdicti“. OSVALD A. TEODOREANU 31 Januar 1928. Urât.... de vâzat In una din serile trecute Imi plimbam privirile pe rafturile de cărţi ale librăriei „Viaţa Ro­mânească“. Deodată un huet de mulţime destrăbălată, strică li­niştea librăriei. Era un grup de elevi din cursul superior al u­­nui liceu ieşan. Toţi, mi se pare, întovărăşeau pe unul ce voia să cumpere o mapă cu plicuri. Larma m’a atras să-i înţeleg. „Tinereţe stăpâiată“, mi’am zis la inceput... Dar după câteva clipe am înţeles că sunt.. beţi, şi că vin la librărie de la crâşmă! Dăduse unul o mapă pe jos, iar ceilalţi o călcase In picioare ,terfelindu-o cu mâzga de a­­fară. Încremenise toţi vânză­torii în faţa şcolarilor îmbrăcaţi într’o uniformă, care altă dată napila stimă desevărşită. Unul din băeţii de prăvălie imi face semn să mă apropii, ca s’-mi dau seamă de mirosul specific, numai beţivilor, şi nu şi elevilor de şcoală. N’au mai luat nici o mapă cu plicuri. Au ieşit în strada şi-au pornit-o pe Lăpuşneanu cu acelaş sgomot de oameni ce vin în puterea nopţii de la o crâşmă de mahala. I-au ur­mărit şi alte priviri; ei au fă­cut să se mire unii, să râdă alţii; m­ai mulţi însă să-i pri­vească cu dispreţ, ducându-se cu gândurile acolo, la şcoala unde ei se formează. Erau în uniformă reglementară, o repet şi cu ei pe stradă,—mi-a făcut impresia—că merge liceul jalnic de altă dată, terfelit acum de expresia mocirlei din viaţa noa­stră socială. Că şcoala sau societatea ii vinovată, într’un ast­fel de pro­ces, s’o judece acei ce gân­desc just şi să ia măsuri după gravitate. Gh. Chiriţescu ZIAR POLITIC COTIDIAN ME­RCURI 1 FEBRUARIE 19­. a rungiurii ■a primase la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Gh. Mârzeacu 17 Din toată lumea se trezesc vulcanii. Vul­canul de pe insula Ometepe In , Nicaragua (America centrală), a intrat în activ­ia­te. Cenuşa este aruncată până la 16 kmn, depăr­tare. Populaţia fuge înspăimân­tată. Vulcanul Crakatoa (Oceania) îşi continuă activitatea. Odată cu erupţia lui, a ieşit din apa mării o nouă insulă, între Java şi Sumatra. Vulcanul Santorin din arhipe­lagul grecesc, se află în plină erupţie. In fine, vulcanul Severintoh din Camciatka (extremul orient siberian) care era socotit ca stins, a reintrat în activitate, în regiunea Oaxaca din Me­xic, violente cutremure de pă­mânt au provocat multe strică­ciuni.* Zbor peste Pacific. — Mi­ca prinţesă japoneză Kan-ni Kaso, în vrâstă numai de 18 ani, este o dibace aviatoare şi o îndrăzneaţă feroce. Ea face pregătiri pentru a zbura peste Pacific, din Japonia în Statele­ Unite. Zborul va fi Întreprins la pri­măvară, iar prinţesa va fi înso­ţită de soţul ei.* In exil. — Furia dictatorului Stalin e cumplită. Din răzbunare contra lui Trotzki, dictatorul Stalin a făcut ca fiul proscrisului să fie gonit din universitate. Neobţinând au­torizaţia de a-şi continua stu­diile în străinătate, fiul lui Trotz­ki a hotărât să urmeze pe tatăl său în exil. In schimb, sora lui Trotzki (măritată cu Kamenev) a dat divorţ de bărbatu-său, nevrând să-l urmeze în exil, ci preferând să rămâe la Moscova. * O femee fenomen.—Într’un focal public din Berlin provoa­că senzaţie reprezentaţiile d-nei Thea Alba. Miraculoasa femee scrie cinci fraze deosebite, în acelaş timp, câte două fraze de fiecare mână, iar a cincea frază o scrie ţinând creionul în gură. Thea Alba scrie cu cea mai mare uşurinţă, două scrisori deo­sebite, în acelaş timp (câte o scrisoare de fi­ecare mână). Monument de artă dis­trus de incendiu. — Biserica Sf. Matei din Barnley (Anglia) a fost distrusă de incendiu. A­­ceastă biserică era unul din cele mai frumoase monumente de artă din nordul Angliei. Printre obiectele de valoare care au căzut pradă flăcărilor se gă­sesc tablouri, vitralii şi sculp­turile în lemn care împodobeau altarul. Pagubele sunt evaluate la 66 milioane lei. Expoziţia luminii. — In cu­rând se va deschide la Paris o expoziţie a luminii. Va fi una din cele mai frumoase exhibiţii din ultimul timp. Avântul pe care l-au luat firmele luminoa­se, utilizarea electricităţii pentru efecte feerice pe scena, la ci­­nema, pe străzile marilor oraşe, va face din această expoziţie un adevărat palat din poveşti * 1)". EGON CONTE CORTI: Ridicarea Casei ROTSCHILDI) Cunoscutul istoric german Egon Conte-Corti, cercetând în diverse biblioteci şi arhive­­do­cumente cu privire la lucrările sale* istorice, a fost frapat de disproporţia inimaginabilă a ne­număratelor acte şi scrisori e­­xistente, toate în legătură cu vestita familie de financiari a Fraţilor Rotschild şi puţina În­semnătate acordată de istorici n­o tarea acestor factori impor­tanţi In marea politică a­­seco­­ului al XlX-lea. Culegind toate aceste date — cu timpul ajunsese numărul lor I) Editura: /«^/­Leipzig, la multe mii, Conte Corii s’a apucat să sistematizeze materi­alul, din care a eşit deosebit de interesanta lucrare şi despre a cărei parte primă ne ocupăm în aceste rînduri. Abstracţie făcînd de calitatea superioară literară a lucrării, dar spiritul ce exală opera, este de o impresionantă rigurositate şti­inţifică. Capitole importante ale politicei europene sunt puse în plină lumină, fără nici­ o urmă de părtinire. Ci cu cea mai a­­leasă obiectivitate se face operă de istorie de prim rang, care fixează definitiv evenimentele la care au participat ca factori importanţi fraţii Rotschild, cei cinci fii ai lui Mayer Amschel Rotschild din Frankfurt a.­­ M. Un amănunt important: Auto­rului nu i-a fost îngăduită cer­cetarea arhivelor secrete ale ca­sei Rotschild, ele conţinând taine comerciale ce nu trebuesc cunoscute de către marele pu­blic. Dar, cum foarte bine ob­servă autorul, „e mai bine aşa“. Altfel ar fi fost poate influenţat în stricta obiectivitate ce şi-a impus-o şi dus-o până la capăt. Origina lui Mayer Amschl Rotschild a fost foarte modestă. S'a născut la 1744 în ghetto-ul din Frankfurt, în care casele nu erau numerotate, ci aveau fecare un semn distinctiv. A­­ceia în care locuia Rotschild avea o tablă roşie în faţă. (Continuarea în pag­. 4-a) SPICU­RI Şl RECENZII de Wratislavias TRATATIVELE ITALO-ROMÂNE D. Nicolae Titulescu la Roma, Înconjurat de ziariști ASPECTE Cetăţenii Iaşului şi „Mişcarea“ Participarea cu atita entu­ziasm a concetăţenilor mei la Întrunirile de Duminică, este desigur un succes pentru opo­ziţia naţional-ţăranistă, în ace­laş timp în­să, ea dovedeşte c ieşenii nu se tem de presiunile şi ameninţările guvernului. Dovada cea mai bună că aşa este, ne-oă oferă gazeta liberală de aseară . In toate cele cinci coloane ale anemicei „Mişcării“, cetăţenii ieşeni cari au manifes­tat Duminică pentru întronarea legalităţii sunt insultaţi, batjo­coriţi, tei­diţi. Pentru foaia liberală, miile de cetamnişti sunt decit „gu cască", „Vâeţi de prâvâiîe*, „cu­rioşi“, „minori“, cari ne avînd altă distracţie s’a dus la me­etingul ţărănist ca să*şi piardă o dimineaţă. In schimb „cetăţenii conşti­enţi“ au luat parte la întrunirile din sectoarele liberale ; acolo, în şcolile primare transformate prin îngăduinţa inspectoratului soriar, în săli de întrunire, a răsunat glasul adevăraţilor re­prezentanţi ai naţiunii, acolo a fost entuziasmul sincer al laşu­lui conştient, acolo s-au pronun­ţat cuvintele calde şi patriotice non plus ultra. Pe când la „Sidoli“ şi „Eli­­sabeta“ vorbeau d­n­i Maniu, Mihalache, Vaida-Voevod, Ciceo Pop, la întrunirile liberale cu­vântau iluştrii oratori Cuptor, David Herzenberg şi nu ştim care Moscovici, marile probleme erau rezolvate de oameni de stat cu răspundere ca Gheor­­ghian, Popovici şi Grigoraş, pe când indivizi fără pregătire ca Stere, Madgearu şi Iunian în­drăzneau să-şi dea şi ei cu­ pă­rerea asupra aceloraşi proble­me. „Cetăţenii conştienţi“ i-au a­­plaudat pe d-nii Herzenberg, Moscovici et Compania; pe a­­ceştia i-au aclamat intelectualii Iaşului, ei au fost Duminică ex­ponenţii năzuinţelor populare! La meetingul ţărănist a fost ca­racuda curioşilor şi oameni fără căpătâi ! Neruşinarea trebue să aibă şi ea limite. Dar e inutil să dai lecţii de demnitate acelora cari sânt capabili de orice Îndrăz­neaţă , ieşenii vor releva insulta ce le-o aduce foaia guvernului și li vor răspunde—la prima o­cazie—aşa cum au răspuns Du­minică la presiunile lor, mani­festând cu toată ardoarea îm­potriva regimului liberal. G. SPINA. Mari pregătiri pentru comemorarea lui Schubert In iulie viitor va avea loc la Vlena£comemorarea centenarul i­ marelui compozitor muzical Schubert. Cu această ocazie, vor avea loc mari serbări. Vor sosi la Viena şi societă­ţile de cântăreţi din Germania şi ţările germanice. Se crede că vor participa 120.000 persoane dintre care 92.000 vor veni din Reichul German, 15.000 din Austria şi 8000 germani din Bohemia. De asemeni vor veni grupuri de cântăreţi din Statele Unite. Capitala austriacă nu a mai văzut o asemenea afluenţă de lume de la congresul euharistic din 1913, şi face pregătiri gi­gantice pentru a primi aceste armate de muzicanţi. Concursurile şi audiţiile vor avea loc in Prater, într’un edi­ficiu de lemn care va putea să cuprindă 40.000 executanţi şi tot atâţia auditori. Marea sală va fi lungă de 182 metri, lată de 110 metri şi înaltă de 25 metri. Mare parte dintre oaspeţii a­­şteptaţi va fi găzduită de lo­calnici. Oraşul ne­fiind suficient, atlii din oaspeţi vor locui In Bader, Stockeran, Tulin şi alte orăşele din împrejurimi. In pag. 3-a Ultima Oră, telegrafică și telefonică nourii se clatină Americanii nu ştiu sa construiască . Părerile unui arhitect englez Vestitul arhitect englez Sir Edwn Lutyens şi-a exprimat în ziarele din Londra, neîncre­derea faţă de enormele clădiri americane. După el, vestiţii „spi­­rie nouri“ sunt o­meniţi unei a­­propiate pieiri. Cele mai ferm­i, da­bite dintra aceste case nu vor dura mai mult decit 40 de ani Americanii nu sunt buni constructori,—declară Sir Ed­win Lutyens. Ei clădesc pentru ziua de azi, fără să se gîn­­dească la viitor. Această pre­vedere pe care o găsesc bună in diferite iuuusmi,­­ la construcţii. Când au inaugurat Turnul Ma­dison, au găsit lucrările de fier mîncate de rugină. Aceiaşi stare de lucruri va fi descoperită în mai toţi sal­ie­nourii americane. E foarte greu de înţeles pen­tru specialiştii străini obişnuiţi cu metodele solide de construc­ţie, de ce constructorii ameri­cani nu protejează de loc sau insuficient lucrările în fier de penetrație atmosferică. Cons­tructorii englezi acopăr schele­tul de fier cu un strat protec­tor de cinci palme. In America, cea mai importantă protecție a a­(Continuarea In pag. 4-a Judiciară Este titlul unei lucrări de mare valoare juridică în materie pe­nală, datorită d-lui N. Stan E­­manuel Sub-Director General al Siguranţei generale a Statului şi Profesor la şcoala de Poliţie ştiinţifică. Această lucrare este un rezu­mat al cursului de poliţie prac­tică şi technică predat de d-l N. Stan Emanuel la şcoala de po­liţie ştiinţifică. Citită cu atenţie lucrarea, se vede că este tot ce poate fi mai clar ca expunere şi ca autori­tate în această materie, mai a­­les că autorul a avut în vedere la aranjarea materiei, nu numai cunoştinţele sale personale care sunt de notorietate publică în cea ce priveşte chestiunile de in­­vestigaţie judiciară, dar pe lingă practica îndelungată a autorului şi observaţiile proprii făcută în lunga şi laborioasa sa carieră­ a consultat şi autori cu reputaţia mondială în această materie.­­ Reproducerile din autorii con­sultaţi sunt făcute cu mare a­­tenţie şi conţin părţile absolut de strictă folosinţă pentru ceti­torul care cu atenţie încordată nu perde o clipă şirul ideilor, ncepând chiar de la prima pa­gina aşa de interceatia şi aşa de folositoare tuturor ofiţerilor de poliţie judiciară. ^ * Autorul a împărţit lucrarea sa în patru părţi din care 2 părţi fac obiectul primului vo­ i confirmarea în pag. 4. a)

Next