Opinia, februarie 1928 (Anul 24, nr. 6210-6234)
1928-02-01 / nr. 6210
V ANUL XXIV ...... 2/1 ABONAMENTE Lei 1000 » „ 500 pe un an . „6 luni „ 300 ... „3 luni Ceia ce nu s‘a spus nici în parlament şi nici la întrunirea de Duminică. Dar, ceia ce interesează cel puţin tot atât, cât şi ceia ce s’a spus. La 1895, partidul liberal fiind chemat la guvern, şeful său ad interim, D. A. Sturza, în loc de program Renunţa : „Domnia regilor. Conservatorii noştri au suspinat, democraţii s’auîndoit, scepticii au zâmbi, iar deasupra tuturor umoristul implacabil, care a fost P. P. Carp, a formulat o tristă dar lapidară ironie : „A, iată ceia ce ar însemna o formidabilă revoluţiune, în această ţară*. Şi în aceşti 33 ani, strecuraţi de atunci până astăzi, în cari liberalii au guvernat cel puţin 22 ani, s’au făcut şi desfăcut tot soiul de legi, pare că dinadins. spre a li se pierde, sau a nu li se deprinde rostul, şi a domni tot arbitrăriul şi bunul plac. N’a fost gunoiu, pe care furtunile schimbătoare, ale vreunei, să-l fi aruncat pe o treaptă ministrială, să nu creadă, cât şi va lega în mod neperietor numele de o reformă legislativă (aere perrenius...) şi în acest mod a’au îngrămădit unele peste altele, tot soiul de legi, pari-legi, contra legi şi mai ales fără de legi, cariau produs şi continuă a produce, cea mai distrugătoare dintre babiloniile leg slative din toate statele civilizate. Cum se va lecui aceasta boală, iată ceia ce nu s’a^spus. Şi zilnic se anunţă noi proiect? de legi, şi se complică In mod ,.-4 •Msjt.y ba chiar,,dâunătqr şi primejdios, o ft viaţă socială carie mult mai simplă şi cari îşi poate urma drumul in evolutiv, fără a fi încurcată de atâtea piedici, şi de atâtea naivtăţi şi copilării. Aplicaţi Domnii mei, în mod cinstit, legile admirabile pe cari ni le-au hărăzit marile generaţiuni, de la 1859-1895, complectaţi-le pe ici, pe colo, conform prefacerilor şi cerinţelor timpului, dar fiţi mai corecţi, fiţi mai buni, fiţi mai drepţi şi fiţi mai puţin cupizi de la avuţri şi de măriri, şi ţara va şterge bine, cum a mers şi altă dată, şi reali tăţile vieţii sociale, vor creia discipline mai durabile şi mai fecunde, decît efemerele voastre, legiferări.Şi veţi înceta de a fi sau siniştri, sau ridicoli, iată ceva ce nu s’a spus. Dar cînd amicul Micescu, ca un alt Cicero, contra Catillicanu a denunţat pe peripatecii opozanţi, că ar fi defăimând ţara în străinătate (poate ca intenţianea de a creta şi la noi un delict de defetism, sau o nouă specie de tradare), a uita că aceiaşi D-ni, ca şi oricine ar fi voit-o, dacă ar fi dorit să-şi ponegrească patria, puteau astă toamnă, cu prilejul congresului presei latine, cînd regretatul Ionel Brătianu, se fălea cu expropriarea moşilor, aşa zisă împroprietărire a ţăranilor şi votul universal, şi nu aveau decit să arate gazetarilor latinătăţii, că expropriarea a fost o vastă manoperă de spoliaţiune a unora şi de salvare a multor corifei liberali, că împroprietărirea a fost un mijloc de îmbogăţire a unei serii de partizani noi, iar votul aşa zis universal, o parodie sinistră, în care adevărata voinţă a mulţimilor, a fost înlocută cu manoperile şi silniciile, admistraţiei şi a jandarmilor rurali. Parodie, flecărie, vorbărie, dar, nici aceasta nu s’a opus. Şi la marea întrunire naţional-ţărănişti de Duminică, care mi-a amintit, măreţele întruniri ale opoziţiei unite de altă dată, (contra regimului cu Ion C. Bratianu, cel mare), nimeni n’a avut curajul, sâ-i spună partidului naţional-ţărănesc, că el reprezintă astăzi un curent de opoziţiune cu mult mai formidabil, de cit acel mărgenit la cadrul partidului său- s. Că toţi oamenii conştienţi din actastă ţară, revoltaţi de falşul, carta regimului raprezentativ, şi de acapararea temerară a intregei noastre activităţi publice, de cătră coteria, care ne guvernează prin teroarea laşităţii şi a fărădelegii, toată suflarea românească conştientă, ie în opoziţiune francă, cu un guvern, care trăieşte artificial, griţie complicităţii unor ambiţioşi vulgari, ca şi a forţei publice, deturnată dela adevărata sa vocaţiuna socială. Dar iarăşi, nimeni n’a avut curagiul să spună ieri, ca de îndată ce interesele permanente şi superioare ale statului vor f nesocotite, pentru a se satsface interese şi ambiţiuni personale, de îndată ce se va începe jocul catrarilelor, al combinaţiunilor de alcov, al intrigilor bizantine, şi al cancanurilor de toate speciile, inevitabil, se va produce cea mai formidabilă dintre prăbuşiri. Desigur că fondul partidului naţional şi ţărănesc, ie un fond democratic, însă nu demagogic. Departe de a fi revoluţionar, acest partid cată a fi conservator, cum ie prin denumire, prin defini una şi prin tending, şi ca atare dator a nu contrazice, ci a ajuta evoluţiunea, dar a şi veghea neadormit la purificarea tuturor moravurilor. Şi aşi mai avea de spus, dar, voi continua altă dată. Pentru momea, parafrazând pe Goethe, mă adresez numai celor mai corecţi, mai buni, masobri şi mai oameni, şi le zic: „umpleţi-vâ mintea şi sufletul „cu cele mai înalte idei, sentimente şi aspiraţiuni ale timpului vostru şi veţi produce operă pozitivă şi patriotică“. Nu urmăriţi decât a armoniza toate interesele şi tendinţele în conflict, spre a desăvârşi acea solidaritate socială, singură capabilă a chezăşui, cea mai rodnică activitate şi cea mai demnă viaţă înlăuntru, ca şi cea mai mare putere de rezistenţă la fiecare, şi neamul întreg vă va fi recunoscător. Altmintreri, puteţi zică ca împăratul Titus : „Diem perdicti“. OSVALD A. TEODOREANU 31 Januar 1928. Urât.... de vâzat In una din serile trecute Imi plimbam privirile pe rafturile de cărţi ale librăriei „Viaţa Românească“. Deodată un huet de mulţime destrăbălată, strică liniştea librăriei. Era un grup de elevi din cursul superior al unui liceu ieşan. Toţi, mi se pare, întovărăşeau pe unul ce voia să cumpere o mapă cu plicuri. Larma m’a atras să-i înţeleg. „Tinereţe stăpâiată“, mi’am zis la inceput... Dar după câteva clipe am înţeles că sunt.. beţi, şi că vin la librărie de la crâşmă! Dăduse unul o mapă pe jos, iar ceilalţi o călcase In picioare ,terfelindu-o cu mâzga de afară. Încremenise toţi vânzătorii în faţa şcolarilor îmbrăcaţi într’o uniformă, care altă dată napila stimă desevărşită. Unul din băeţii de prăvălie imi face semn să mă apropii, ca s’-mi dau seamă de mirosul specific, numai beţivilor, şi nu şi elevilor de şcoală. N’au mai luat nici o mapă cu plicuri. Au ieşit în strada şi-au pornit-o pe Lăpuşneanu cu acelaş sgomot de oameni ce vin în puterea nopţii de la o crâşmă de mahala. I-au urmărit şi alte priviri; ei au făcut să se mire unii, să râdă alţii; mai mulţi însă să-i privească cu dispreţ, ducându-se cu gândurile acolo, la şcoala unde ei se formează. Erau în uniformă reglementară, o repet şi cu ei pe stradă,—mi-a făcut impresia—că merge liceul jalnic de altă dată, terfelit acum de expresia mocirlei din viaţa noastră socială. Că şcoala sau societatea ii vinovată, într’un astfel de proces, s’o judece acei ce gândesc just şi să ia măsuri după gravitate. Gh. Chiriţescu ZIAR POLITIC COTIDIAN MERCURI 1 FEBRUARIE 19. a rungiurii ■a primase la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Gh. Mârzeacu 17 Din toată lumea se trezesc vulcanii. Vulcanul de pe insula Ometepe In , Nicaragua (America centrală), a intrat în activiate. Cenuşa este aruncată până la 16 kmn, depărtare. Populaţia fuge înspăimântată. Vulcanul Crakatoa (Oceania) îşi continuă activitatea. Odată cu erupţia lui, a ieşit din apa mării o nouă insulă, între Java şi Sumatra. Vulcanul Santorin din arhipelagul grecesc, se află în plină erupţie. In fine, vulcanul Severintoh din Camciatka (extremul orient siberian) care era socotit ca stins, a reintrat în activitate, în regiunea Oaxaca din Mexic, violente cutremure de pământ au provocat multe stricăciuni.* Zbor peste Pacific. — Mica prinţesă japoneză Kan-ni Kaso, în vrâstă numai de 18 ani, este o dibace aviatoare şi o îndrăzneaţă feroce. Ea face pregătiri pentru a zbura peste Pacific, din Japonia în Statele Unite. Zborul va fi Întreprins la primăvară, iar prinţesa va fi însoţită de soţul ei.* In exil. — Furia dictatorului Stalin e cumplită. Din răzbunare contra lui Trotzki, dictatorul Stalin a făcut ca fiul proscrisului să fie gonit din universitate. Neobţinând autorizaţia de a-şi continua studiile în străinătate, fiul lui Trotzki a hotărât să urmeze pe tatăl său în exil. In schimb, sora lui Trotzki (măritată cu Kamenev) a dat divorţ de bărbatu-său, nevrând să-l urmeze în exil, ci preferând să rămâe la Moscova. * O femee fenomen.—Într’un focal public din Berlin provoacă senzaţie reprezentaţiile d-nei Thea Alba. Miraculoasa femee scrie cinci fraze deosebite, în acelaş timp, câte două fraze de fiecare mână, iar a cincea frază o scrie ţinând creionul în gură. Thea Alba scrie cu cea mai mare uşurinţă, două scrisori deosebite, în acelaş timp (câte o scrisoare de fiecare mână). Monument de artă distrus de incendiu. — Biserica Sf. Matei din Barnley (Anglia) a fost distrusă de incendiu. Această biserică era unul din cele mai frumoase monumente de artă din nordul Angliei. Printre obiectele de valoare care au căzut pradă flăcărilor se găsesc tablouri, vitralii şi sculpturile în lemn care împodobeau altarul. Pagubele sunt evaluate la 66 milioane lei. Expoziţia luminii. — In curând se va deschide la Paris o expoziţie a luminii. Va fi una din cele mai frumoase exhibiţii din ultimul timp. Avântul pe care l-au luat firmele luminoase, utilizarea electricităţii pentru efecte feerice pe scena, la cinema, pe străzile marilor oraşe, va face din această expoziţie un adevărat palat din poveşti * 1)". EGON CONTE CORTI: Ridicarea Casei ROTSCHILDI) Cunoscutul istoric german Egon Conte-Corti, cercetând în diverse biblioteci şi arhivedocumente cu privire la lucrările sale* istorice, a fost frapat de disproporţia inimaginabilă a nenumăratelor acte şi scrisori existente, toate în legătură cu vestita familie de financiari a Fraţilor Rotschild şi puţina Însemnătate acordată de istorici no tarea acestor factori importanţi In marea politică asecoului al XlX-lea. Culegind toate aceste date — cu timpul ajunsese numărul lor I) Editura: /«^/Leipzig, la multe mii, Conte Corii s’a apucat să sistematizeze materialul, din care a eşit deosebit de interesanta lucrare şi despre a cărei parte primă ne ocupăm în aceste rînduri. Abstracţie făcînd de calitatea superioară literară a lucrării, dar spiritul ce exală opera, este de o impresionantă rigurositate ştiinţifică. Capitole importante ale politicei europene sunt puse în plină lumină, fără nici o urmă de părtinire. Ci cu cea mai aleasă obiectivitate se face operă de istorie de prim rang, care fixează definitiv evenimentele la care au participat ca factori importanţi fraţii Rotschild, cei cinci fii ai lui Mayer Amschel Rotschild din Frankfurt a. M. Un amănunt important: Autorului nu i-a fost îngăduită cercetarea arhivelor secrete ale casei Rotschild, ele conţinând taine comerciale ce nu trebuesc cunoscute de către marele public. Dar, cum foarte bine observă autorul, „e mai bine aşa“. Altfel ar fi fost poate influenţat în stricta obiectivitate ce şi-a impus-o şi dus-o până la capăt. Origina lui Mayer Amschl Rotschild a fost foarte modestă. S'a născut la 1744 în ghetto-ul din Frankfurt, în care casele nu erau numerotate, ci aveau fecare un semn distinctiv. Aceia în care locuia Rotschild avea o tablă roşie în faţă. (Continuarea în pag. 4-a) SPICURI Şl RECENZII de Wratislavias TRATATIVELE ITALO-ROMÂNE D. Nicolae Titulescu la Roma, Înconjurat de ziariști ASPECTE Cetăţenii Iaşului şi „Mişcarea“ Participarea cu atita entuziasm a concetăţenilor mei la Întrunirile de Duminică, este desigur un succes pentru opoziţia naţional-ţăranistă, în acelaş timp însă, ea dovedeşte c ieşenii nu se tem de presiunile şi ameninţările guvernului. Dovada cea mai bună că aşa este, ne-oă oferă gazeta liberală de aseară . In toate cele cinci coloane ale anemicei „Mişcării“, cetăţenii ieşeni cari au manifestat Duminică pentru întronarea legalităţii sunt insultaţi, batjocoriţi, teidiţi. Pentru foaia liberală, miile de cetamnişti sunt decit „gu cască", „Vâeţi de prâvâiîe*, „curioşi“, „minori“, cari ne avînd altă distracţie s’a dus la meetingul ţărănist ca să*şi piardă o dimineaţă. In schimb „cetăţenii conştienţi“ au luat parte la întrunirile din sectoarele liberale ; acolo, în şcolile primare transformate prin îngăduinţa inspectoratului soriar, în săli de întrunire, a răsunat glasul adevăraţilor reprezentanţi ai naţiunii, acolo a fost entuziasmul sincer al laşului conştient, acolo s-au pronunţat cuvintele calde şi patriotice non plus ultra. Pe când la „Sidoli“ şi „Elisabeta“ vorbeau dni Maniu, Mihalache, Vaida-Voevod, Ciceo Pop, la întrunirile liberale cuvântau iluştrii oratori Cuptor, David Herzenberg şi nu ştim care Moscovici, marile probleme erau rezolvate de oameni de stat cu răspundere ca Gheorghian, Popovici şi Grigoraş, pe când indivizi fără pregătire ca Stere, Madgearu şi Iunian îndrăzneau să-şi dea şi ei cu părerea asupra aceloraşi probleme. „Cetăţenii conştienţi“ i-au aplaudat pe d-nii Herzenberg, Moscovici et Compania; pe aceştia i-au aclamat intelectualii Iaşului, ei au fost Duminică exponenţii năzuinţelor populare! La meetingul ţărănist a fost caracuda curioşilor şi oameni fără căpătâi ! Neruşinarea trebue să aibă şi ea limite. Dar e inutil să dai lecţii de demnitate acelora cari sânt capabili de orice Îndrăzneaţă , ieşenii vor releva insulta ce le-o aduce foaia guvernului și li vor răspunde—la prima ocazie—aşa cum au răspuns Duminică la presiunile lor, manifestând cu toată ardoarea împotriva regimului liberal. G. SPINA. Mari pregătiri pentru comemorarea lui Schubert In iulie viitor va avea loc la Vlena£comemorarea centenarul i marelui compozitor muzical Schubert. Cu această ocazie, vor avea loc mari serbări. Vor sosi la Viena şi societăţile de cântăreţi din Germania şi ţările germanice. Se crede că vor participa 120.000 persoane dintre care 92.000 vor veni din Reichul German, 15.000 din Austria şi 8000 germani din Bohemia. De asemeni vor veni grupuri de cântăreţi din Statele Unite. Capitala austriacă nu a mai văzut o asemenea afluenţă de lume de la congresul euharistic din 1913, şi face pregătiri gigantice pentru a primi aceste armate de muzicanţi. Concursurile şi audiţiile vor avea loc in Prater, într’un edificiu de lemn care va putea să cuprindă 40.000 executanţi şi tot atâţia auditori. Marea sală va fi lungă de 182 metri, lată de 110 metri şi înaltă de 25 metri. Mare parte dintre oaspeţii aşteptaţi va fi găzduită de localnici. Oraşul nefiind suficient, atlii din oaspeţi vor locui In Bader, Stockeran, Tulin şi alte orăşele din împrejurimi. In pag. 3-a Ultima Oră, telegrafică și telefonică nourii se clatină Americanii nu ştiu sa construiască . Părerile unui arhitect englez Vestitul arhitect englez Sir Edwn Lutyens şi-a exprimat în ziarele din Londra, neîncrederea faţă de enormele clădiri americane. După el, vestiţii „spirie nouri“ sunt omeniţi unei apropiate pieiri. Cele mai fermi, dabite dintra aceste case nu vor dura mai mult decit 40 de ani Americanii nu sunt buni constructori,—declară Sir Edwin Lutyens. Ei clădesc pentru ziua de azi, fără să se gîndească la viitor. Această prevedere pe care o găsesc bună in diferite iuuusmi, la construcţii. Când au inaugurat Turnul Madison, au găsit lucrările de fier mîncate de rugină. Aceiaşi stare de lucruri va fi descoperită în mai toţi salienourii americane. E foarte greu de înţeles pentru specialiştii străini obişnuiţi cu metodele solide de construcţie, de ce constructorii americani nu protejează de loc sau insuficient lucrările în fier de penetrație atmosferică. Constructorii englezi acopăr scheletul de fier cu un strat protector de cinci palme. In America, cea mai importantă protecție a a(Continuarea In pag. 4-a Judiciară Este titlul unei lucrări de mare valoare juridică în materie penală, datorită d-lui N. Stan Emanuel Sub-Director General al Siguranţei generale a Statului şi Profesor la şcoala de Poliţie ştiinţifică. Această lucrare este un rezumat al cursului de poliţie practică şi technică predat de d-l N. Stan Emanuel la şcoala de poliţie ştiinţifică. Citită cu atenţie lucrarea, se vede că este tot ce poate fi mai clar ca expunere şi ca autoritate în această materie, mai ales că autorul a avut în vedere la aranjarea materiei, nu numai cunoştinţele sale personale care sunt de notorietate publică în cea ce priveşte chestiunile de investigaţie judiciară, dar pe lingă practica îndelungată a autorului şi observaţiile proprii făcută în lunga şi laborioasa sa carieră a consultat şi autori cu reputaţia mondială în această materie. Reproducerile din autorii consultaţi sunt făcute cu mare atenţie şi conţin părţile absolut de strictă folosinţă pentru cetitorul care cu atenţie încordată nu perde o clipă şirul ideilor, ncepând chiar de la prima pagina aşa de interceatia şi aşa de folositoare tuturor ofiţerilor de poliţie judiciară. ^ * Autorul a împărţit lucrarea sa în patru părţi din care 2 părţi fac obiectul primului vo i confirmarea în pag. 4. a)