Opinia, mai 1929 (Anul 25, nr. 6610)

1929-05-29 / nr. 6610

ANUL XXV No. 6610 ..rvA B­ONĂTMENTE . . pe uri an v. 6 luni, 4­ ,' Telefoane Când opoziţia apasa cu o greu- - tate de opt ani asupra partidului naţional-ţărănist, supremul atac pe care partidul îl dădea în intru-­ nirile publice nu era împotriva guvernelor a căror răsturnare o dorea: atacul mergea sus, peste guvern, şi se oprea la poarta Re­genţei, cunosc violentele diatribe •.le d iai Mihalache la Craiova şi ui Madgearu oriunde se în­­•■'•-uipla , sânt cunoscute şi frazele iar, cu cari d-1 Stere fixa atitudi­­fica Regenței nu tocmai grăbită t.,. 'Reine la putere partidul, toate aceste atacuri şi cris­tiia acerbe au dispărut, autorii îşi au făcut tot posibilul ca fie fie uitate în ziua când Re­ar îngăduitoare a concediat guvernul liberal şi a încredinţat la se­ctoarea putere partidului na­­ţionnl, ţărănist. Din ziua aceea Re­nn, a devenit ideală şi naţional­ei au devenit nu numai în n­o­ie Monitorului Oficial, cei prea plecaţi şi prea supuşi sc. iri“. Iria se repetă. Opoziţia nu­de câteva luni apasă asupra liberalilor şi de aceia î'un st­, ss agite; nevoile sunt cnzi se accentuiază din ce de ac-»ga se impune reac­­t şi acţiunea obicinuita in ene? ocazii. ,­­­tajul anti-regannt începe, de ast ată pornit de liberali. Decla­­racate de dl. Vin­ig. grg, la congresul din Timişoara, sânt reproducerea fidelă a decla­­raţiilor făcu­te de d-nii Mihala*ţie Madgearu, Stere: „Un rege mint şi o regenţă fără toată autoritatea, impun ca oameni conştienţi să în­­drumeze ţara. In lupta din parla­ment nu-mi mai pun speranţe ; am încredere numai în acţiunea masse- lor“. Iată repetarea aceluiaş sistem întrebuinţat de naţionali-ţărănişti pînă în preziua venirei­ lor la gu­vern ; iată revenit şantajul anti-re­­galist, acea „descoperire a Coroa­nei“ pe care liberalii, la guvern fiind, o condamnau cu vehemenţă cerind aplicarea textului referitor la delictul de lege-majestate pen­tru şefii naţional-ţărănismului. Dar „massele populare" nu se vor mai lăsa înşelate de fraze goale ale politicianilor, pentru că şi-au,dat seama că atitudinea cea mai înţeleaptă este pasivitatea, în partida de şah pe care liberalii o întreprind, cu speranţa că vor pu­tea spune „şah la rege“, pionii vor sta pe loc, cu îndârjire. G. SPINA raţiile tic».. LI ASPECTE LIBERALII CONTRA REGENŢEI Se pil, monumentele lașului Golia se nurue ! Iată adevărul teribil! Cunoscătorii care, de ani de zile, urmăresc cu o îngrijorare neputincioasă, lenta operă de de­zagregare a celui mai de preţ e­­dificiu din România — punct cul­minant al bizantinului moldove­nesc — au observat în acest an progrese atât de uimitoare în rău, că se opresc înmărmuriţi şi în­groziţi. Crăpătura de pe bolta de dea­supra altarului, cea mai gravă fiindcă interesează încă de la în­ceput pendantivul de bază a unuia din colţuri, s’a întins până aproa­pe de vârful cupolei. Acest lucru dovedeşte că pendantivul, organ esenţial, despicat în mijlocul său, cedează tot mai mult subt greu­tatea zidăriei superioare care se desface progresiv. Cât va mai putea rezista bolta în asemenea condiţii ? Specialiştii răspund: un an, poate doi ani, maximul trei. Catastrofa apare deci ca iminentă. Bolta, acoperită cu picturile de preţ pe care le cunoaştem, trebueşte consolidată de urgenţă ; bolta din pronaos, de asemeni compromisă, trebue con­solidată şi ea, fiindcă nu se poate crede că, răul întinzându-se, ea va­ avea norocul să rămâe în pi­cioare până în ultimul moment ca bolta altarului. Trebue lucrat repede. Nu mai este deci o minută de pierdut ? Ne grăbim, de altfel, să spunem : nimeni nu cere o restaurare com­plectă. Cu atât mai mult cu cât cele întâmplate bisericelor Trei-E­­rarhi, Cetăţuia, Sălei gotice de lângă Trei-Erarhi, etc., restaurate în chip barbar, după imaginaţia şi vfirvt — 1 1- - -.........•*-1. . 73 • U-iiljJiCct . Uci inl­dignare pe arheologi, şi Dl. Ta­­fra îi exclamă cu prea mare drep­tate : „să ne păzească Dumnezeu de o restaurare a Goliei“. Golia are nevoe de o reparaţie, atâta tot, de o reparaţie însă se­rioasă care s’o redee cultului şi, astfel să asigure întreţinerea, ei ulterioară. Trebuesc asigurate bol­ţile, complectate tablele pe acope­riş înlocuite cercevele şi puse gea­murile sparte. * Este aceasta o exigenţă dispro­porţionată cu puterele bugetului­­românesc ? Ori ce ar fi însă, banii trebuesc găsiţi : Golia nu mai aş­teaptă până la... vremuri mai bune. Cine sunt interesaţi în conser­varea Goliei? In primul rând, ori şi ce român, Golia fiind o fală a trecutului nostru. In al doilea rînd, biserica noastră ortodoxă căreia îi aparţine să păstreze un locaş ce-i ridică prestigiul. In al treilea rând „monumentele isto­rice“ a cărui oficiu este întreţi­nerea (şi nu numai clasarea) po­doabelor noastre­ naţionale şi a cărei răspundere va fi grav ab­nn­­ajată în ziua în care monumen­tul cel mai de preţ pe care îl ar­e subt ocrotire va fi transformat Ii­­­tr’un morman de ruine. In al pa­­­trulea rând, bizantinologii noş­­i profesionişti sau amatori care gre­sesc în Golia un material de fituin diu de o valoare fără seamăn. In fine trebue să mai spunem că dispariţia Goliei ar fi pentru Iaşi un obiect de doliu ? Comerţul, în special, al târgului nostru, ar pierde o clientelă de turişti care se formează încetul cu încetul şi care astăzi este atrasă de edificiul în pericol mai mult decât de ori­care altul. Intre toate instituţiile şi organizaţiile ieşene, Camera de Comerţ trebue deci să aducă o asistenţă hotărâtoare. De unde va porni prima iniţia­tivă ? întrebare fără de răspuns. Este de neînţeles, iată tot ce pu­tem spune, ca atâtea interese gru­pate să nu fi dus, până astăzi, la o sforţare comună pentru a salva Golia. Piesa şi-a făcut piutea­­ei de oficiu: nu se va pretinde că ea nu a dat alarma. Va scoate ea din letargie pe cei interesaţi ? Ziua de mâne ne o va spune. Mizeria Goliei este o ruşine a întreg românismului. Se fac cheie şi se acordă fonduri pentru con­strucţii de biserici, ridicări de statui, întemeieri de instituţii. Un popor nu are însă dreptul să edi­fice atât timp cât nu știe să păs­treze. Neculai Dala MONASTIREA GOLIA IN SITUAŢIE DESPERATĂ O FEMEE... TATA! complicaţia senzaţională a unei travestiri Anglia ţine recordul travestirilor din femee în barbat, — travestiri ele dau loc la situaţii cu totul ciudate. Cel m­ai remarcabil caz de acest fel este, desigur, acel petre­cut la Evesham. Un anume William Sidney Hol­ton s-a căsătorit cu miss Mabel Lincoln. După câţiva ani dela că­sătorie, d-na Mabel a dat naştere unui baeţel. Dar iată acum dovedindu-se că William S. Holton e o femee. Partea nostimă este că d-na Ma­bel a intrat într’o neaşteptată în­curcătură. Sa susţine că timp de aproape cinci ani, de când e că­sătorită, n’a constatat că soţul ei e femee. Dimpotrivă, a dus cu el o viaţă normală şi... a avut co­pilul, în mod cinstit. Medicii şi juriştii râd în nas d-nei Mabel, declarându-i că două femei nu pot concepe un copil. D-na Mabel protestează, apă”A”d” fe­delitatea conjugală. Autorităţile şi specii .pro­., tează nemaipomenita îr LEI EXEMPLARUL: ZIAR POLITIC COTIDIAN RĂZBOI IN TIMP DE PACE a­mnes (lângă Paris) au avut loc zilele acestea interesante manevre ale flotei aeriene ~ fran - _ cezgi.­Avioane de război au bombăn­­at oraşul, aruncând bombe oarbe în grădini, locuri pustii şi printre case. Tară a­­pt'lb nui vreo pagubă, aşa precum se vede în clişeu. Aceste manevre au avut rezultatul trist , că au dovedit di­n nou forţa aviaţiei, care într’un eventual război, ar putea distruge in câteva ceasuri DIN TOATA LUMEA Peştera nimfei.—Se ştie că în „Iliada“, marele poet antic Homer vorbeşte despre insula nimfei Ca­lypso. Senatorul francez Victor Berard a început din anul 1888 să cerceteze care ar fi această in­sulă. După călătorii îndelungi şi anchete obositoare, Berard crede astăzi că a descoperit locul indi­cat de Homer. Este vorba de o insulă de lângă ţărmul african, în apropiere de Gibraltar. Senatorul francez afirmă că a găsit chiar în această insulă şi peştera unde se adăpostea zeiţa Cal­iso. O­... în definitiv, cine-1 poi. * Părul colorat.- f ricane, în dorinţa celebritate ieftină, au recurs la sistemul de a-şi văpsi părul în tot felul de culori. Astfel au apărut la New-York, femei cu părul verde, albastru, violet, etc... Şi moda a prins repede ; femeile îşi­ lipesc părul tot mai mult. Pe când părul tricolor? * Casa papagalilor.—La Berlin există o aşa numită „casă a pa­pagalilor“. Această casă posedă 35 papagali, foarte frumoşi şi in­teligenţi. Toţi sânt aşezaţi într-o sală spaţioasă şi trăesc în cea mai bună prietenie. Ceiace este însă deosebit de interesant, e faptul că fiecare papagal ştie să spuie „ bună­­ziua“ în altă limbă. In, modul acesta la „congresul" papagalilor din Berlin, sunt repre­­zintate 35 ţări diferite. Şi toţi a­­ceşti „delegaţi“ nu fac altceva de­cit să se salute reciproc, mereu­­.: * Mirajul ecranului— Tînărul Jean Marienne din Paris a vrut cu tot dinadinsul să devie actor de cinematograf. Dar cum casele de filme îl refuzau mereu, el a în­cercat un mijloc fatal de a-și face reclamă. In plină stradă, a sărit deasupra unui automobil ce venea în viteză. Dar surprins de un alt vehicul, nefericitul a fost ucis pe loc. încă o victimă a ecranului!... * Femeia cu şarpele—La Lo­carno (Elveţia) a apărut de curînd o femeie foarte frumoasă. Ea pare a fi grecoaică. Şi ştiindu-se de o frumuseţe răpitoare, pentru a evita aventuri neplăcute, vizitatoarea a recurs la un sistem original. In­­tr’un mic buzunar al toaletei, po­sedă ui­ şarpe veninos, admirabil dresat. Dacă vreun bărbat s’ar a­­propia de ea, frumoasa femeie or­donă şarpelui să-l atace. Şi îndrăzneţul ar plăti cu viaţa încercarea unei aventuri. Original sistem, care aminteşte poate că astăzi încă Eva preţueşte prietenia şarpelui... Un deputat guvernamental apără pe Bujor In şedinţa de ieri a Camerei, cu prilejul discutării proectului de amnistie, când d. Pistiner a cerut eliberarea lui Bujor, depu­tatul guvernamental Ion Codreanu dela Soroca a declarat că pe timpul când erau la Odessa, s’a organizat o mişcare a ba­­ tans plin f­ölj ni a ținut opt ■IZiftST' . * vítimv­ ACTUALITĂŢI POLITICE Liberalii şi Regenţa Dacă este exactă transmisiunea pe care am primit-o ieri, asupra declaraţiilor făcute de d. Vintilă ‘iratianu la Temişoara,—atunci fără îndoială că sântem într’un moment politic hotărâtor. In jurul agitaţiilor carliste se pretinde că s’ar pregăti o modifi­care în alcătuirea consiliului de re­genţă. E vorba de introducerea re­ginei Maria, sau chiar a ex-prinţu­­lui Carol. Evident, e vorba deocamdată de zvonuri pe care le primim sub re­zervă. Dar aceste zvonuri ar putea explica declaraţia gravă a d-lui V­­rada nu că avem: „O REGENŢĂ UT* TOATĂ AUTORITATEA“, a­­ci, o reg&titd­­ are nu ponte -ta presiune lor pentru modifica­*. compoziţiei sale. In consecinţă, d. V. Bratianu cere făţiş şi imediat puterea. * întrebarea este : regenţa va reuşi să se menţie în forma de azi, cu un guvern Bratianu? Sau vor izbândi alte foruri, cu grave dificultăţi politice pentru par­tidul liberal ? Momentul este foarte serios şi plin de îngrijorare. Liga agrară Liga d-lui Garoflid s-a mani­festat la Iaşi, cu colaborări emi­namente rurale. De pildă d. A­­vintp, părintele Niculea şi alţi idealişti A ieşit insă d. O mer po via, tiu /' s*ct maniesim in sc ni­mb d. Costică Cerchez...­­ 1 Fiori de milioane La Londra s-a deschis zilele a acestea o splendidă expoziţie de flori. Sunt expuse acolo toate spe­ciile de flori, în exemplare rare, de o mărime neobişnuită şi de o frumuseţe admirabilă. Pentru a­­ceastă expoziţie au fost aduse cu avionul panere cu flori tocmai din Africa de Sud și India. Dea­­semenea sau importat flori din California (America). S’a socotit î­n general că florile expuse pre­zintă o valoare de 50 mii lire sterling, adecă 40 milioane lei. BIOGRAFIA REGELUI ANGLIEI A FOST INTERZISĂ De curînd au apărut în Anglia numeroase biografii despre regele George. In toate însă s’au stre­curat numeroase erori și fapte inexacte. Pentru evitarea unor confuziuni neplăcute, s‘a interzis publicarea biografiilor privind pe membrii familiei regale. Autorii biografi au fost rugaţi, dacă vor scrie ceva despre viaţa regelui, să prezinte manuscrisul la Curtea regală, spre a fi controlat. X. „Ziua tatălui“ Clubul „Justiţia“ din Viena, o asociaţiune esolutiv formată din bărbaţi, a hotărât să înceapă o propagandă intensă în toate ţările din lume pentru organizarea unei „zile a tatălui“. De ce în defini­tiv numai mama ar avea acest drept la serbătorire ?—se întreabă clubul vienez. Oare tatăl n’are merite destule, pentru a i se face o festivitate pioasă ?—mai ales că mulţi părinţi au murit în război şi iar foarte mulţi, în viaţă, îşi jertfesc sănătatea şi muncesc din greu pentru familia lor. Aşa­dar, să se organizeze şi „ziua tatălui“. MISSEUROPA LA UN NOU CONCURS DE FRUMUSEŢĂ Se ştie că d-ra Elisabeta Simon, regina europeană a frumuseţii, a refuzat să participe la concursul internaţional de frumuseţă din Gal­­veston-America. In schimb, Miss Europa a anunţat că se va pre­zintă la concursul de frumuseţe care va avea loc în August la Deauville (Franța). Rămâne de văzut dacă d-ra Si­mon își va păstra titlul câștigat la Paris. JUSTIŢIA, AVOCATUL ŞI CODUL C. Hamangiu: „Noul cod de şedinţă“ ’ de DEMOSTF.NF BOTEZ Pentru foarte multă lume Ha­mangiu este o carte, sau ■­ mai multe cărţi, sau o lege, în fine un obiect în legătură cu procese, cu avocaţi, cu Tribunal. Dl. Hamangiu, ca persoană, a fost depăşit şi oarecum înlocuit de opera sa. Atât de mult este legat numele D-sale de legile acestei ţări, că s’ar putea crede că D-sa înlocu­­eşte sau inspiră Parlamentul, că­­este în materie de legiferare ceia ce a fost odinioară Napoleon. Se spune azi în alt sens codul Ha­mangiu, așa cum se spune codul Napoleon. * Prin această substituire de no­ţiuni se poate spune astăzi: dă-mi un Hamangiu, împrumută-mi pe Hamangi'.’. i’njyt d-t la !— Tau.uninu etc. ,ceiace desigur nu ii ,-r pv­s& spune : cu acelaş f f­orm­at despre Însuşi Domn r­a­li: '-g’u.—­cel puţ»r* în c­h­esia fi­nală din exemplificarea verbală de mai sus. Numai operile foarte solide se desprind astfel de autorul lor, pur­­tându-i numele ca un certificat de bună origină, pe care-l duc mai departe de viaţa celui ce le-au creiat,­­ aşa precum numai copiii mai în stare de a se susţine sin­guri, se detaşează de părinţi. Pentru un practician al ştiinţei dreptului, munca şi opera D-lui Hamangiu este o mântuire. Un avocat sau un magistrat nu pot practica meseria fără să se folosească cel puţin de codul d-lui Hamangiu, exceptând pe car® o practică numai „după ureche ca lăutarii. ... Aceasta e atât de adevărat în­cât­­■' coduri, alte colecţii, au revenit u­mecie şi inspiră neîn­credere. Parcă legile toate ar fi fost făcute de Dl. Hamangiu şi deci numai el ar fi în măsura să MERCURI 29 MAI 1929 --—————————- ' • - , *■ tkft-ANUNCIURI se primesc la toate I AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi.— Strada Lăpuşneanu 3? (Cotranare.» îr, pag, n-ai rrOPINIA" LITERARA §1 ARTISTIC*, Supărarea femeilor. La congresul Ligii Agrare care a avut loc Duminecă în localitate, a vorbit şi d-n* general Cotescu, în calitate de reprezin­­tantă a asociaţiunii gospodinelor din ţari. Printre altele, vorbitoarea a declarat că femeile noastre de astăzi, în genere nu ştiu să facă gospodărie şi să-şi crească copiii. Faptul a provocat revolta câtorva spectatoare din sală,­ care au ripostat întrerupând pe oratoare. Logica situaţiei ne pare cam defectuoasă. Au protestat câteva femei, la orele de dimineaţă, când cel mai eleveent protest ar fi trebuit să le găsească cu coşniţa la piaţă, sau la bucătărie, în faţa plitei. De nu sântem chiar aşa de pretenţioşi. E bine ca femeile să asiste şi la întruniri, fie şi în ceasurile tradiţional consacrate gospo­dăriei. Dar în acest caz femeile să nu protesteze. De ce ar confirma experienţa care ne spune că adevărul supără întot­deauna­­..­ ­. b. FAPTE Situaţia actorilor dela Teatrul Naţional şi dela alte multe teatre din Capitală, este cu totul critică. Din lipsă de fon­duri, ei n’au primit lefurile pe câteva luni. Toate intervenţiile făcute la autorităţile necesare, n’au dat nici un rezultat. Salariile nu pot fi achitate. Ceva mai mult, in toţi anii li se acorda de obiceiu actorilor leafa globală pe vacanţă, pentru a putea pleca la băi. Anul acesta, sistemul avansurilor a fost complect suprimat, încă un efect al crizei generale. Reclama de astăzi... Se ştie că în special actorii de cinematograf recurg la tot felul de procedee pentru a-şi face reclamă. Un ziar străin, ironizând acest sistem, publică un anunţ original al unui regizor de filme către o vedetă , ,Iubită actriţă, perlele care v‘au .1 furate Lieie' aCesicd, vi ie crt- ' v înapoi prin colet postal. Reo­la a avut efectul dorit d­­iferite ştiri . Lângă Londra, la Malvern, s’a înfiinţat un teatru care va juca numai piesele marelui scriitor en­glez Bernard Shaw. Un teatru a­­nalog există la Roma, și reprezintă numai lucrările lui Luigi Pirandello. — A fost desvelit în satul său natal Priboeni, lângă Câmpulung (Muscel), bustul folcloristului C. Rădulescu-Codin, publicist premiat de trei ori de Academia Română. — Marea cântăreață Kawetzka, care pe vremuri a fost soprana favorită a ţarului Rusiei, a încetat din viaţă. Durerea soţului La Constanţa, un bărbat plân­gea pe ţărmul mării. Cineva îl în­treabă : — De ce plângi ? — Vai, aici s'a înecat prima mea nevastă. — Bine, omule, dar te-ai căsă­torit a doua oarâ.ţi Da, dar soţia mea acum nu mai vrea să facă băi de mare. Bibliografie — A apărut ..Roman perpetuu un volum t­e nuvele al cunoscu­tului poet Demostene Botez. II recomandăm cu căldură tuturor cititorilor, asigurându-i de o lec­tură interesantă. — „Prada gândului “ (Nr. 3), tânăra revistă ieșană, a apărut cu proză și versuri de­m-nii Gh. Matei, N. Olaniuc, dr. P. Romaniţă, maior C. Mărgărit, dr. P. Răsurău şi alţii. In rest, cronici artistice, drama­tice şi recenzii, cunoască textul lor exact şi inte­gral. Pentru acei care-l consultă mai des, între articolele de lege conţi­nutul şi locul lor în text a înce­put să joace rol şi memoria vi­zuală. Ştii că art 610 procedură civilă este Pe Pasta din dreapta, coloana întâi...­­ Astfel afirmaţiunea că unii a­­v­ocaţi nu ştiu să caute decât în codul Hamangiu, nu este numai o simplă glumă. Aici cunoşti lo­cul textelor. In alte coduri textele se ames­tecă de parcă n’ar mai 6 aşezato la rând, ci, la întâmplare­, Și­­ știe ce greu gus:­­ ar­­ticol atunci cana îi cauți, can­d ai.

Next