Opinia, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 6770-6792)
1929-12-01 / nr. 6770
ANUL XXVI V 1 6770 ABONAMENTE ~ 0 Lei1 000 ... v uri an 9 500 .... „ 6 luni » 300 .... » 3 „ ATELIERELE TIPOGRAFICE: IAȘI.—STR. LĂPUȘNEANU 37 \) eV ..A\\VcAco \p,co pagini 3 lei DUMINICA I DECEMBRIE 1929 m la ZIAR POLITIC COTIDIAN A N U N C I U R I se primesc la toate agenţiile DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Redacţia 391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 361 S'au ridicat împotriva regimului actual partidele de opoziţie, s’au ridicat oameni îndeajuns de apropiaţi de guvern, pentru că n’au obţinut satisfacţiile pe cari le visau înainte de a veni „la putere“. Toate aceste au fost şi sânt ridicări explicabile; în ele vei găsi ca şi în legendă, adevăr, ar vei găsi uneori mult, foarte mult din ceia ce este imaginar... construcţii de indignări convenţionale. Se ridică însă acum o categorie de muncitori, pentru a-şi revendica drepturile încălcate de autorităţile constituite: sânt învăţătorii. Ei vin cei din urmă să-şi spună năcazurile, fiindcă ei au fost printre cei dintăi la menţinerea neştirbită a „autorităţii“ in stat, la păstrarea spiritului de ordine şi dreptate. Dacă se ridică şi ei, înseamnă că nu mai pot răbda. Ridicarea lor ar putea fi privită drept o ridicare nepatriotică. Ţara se găseşte într-o criză care-ţi dă senzaţia nesiguranţei pentru ziua de mâine. Mişcarea corpului didactic ar însemna încă o lovitură, dată fără de nici un scrupul, intereselor superioare ale statului nostru. Mişcarea corpului didactic este însă o demonstraţie, este o reacţiune împotriva nesfârşitelor serii de nedreptăţi, ce par a înmuguri odată cu pregătirea bugetului „1930“.• Nu ştiu cum să-mi explic faptul, dar mă obsedează continuu contractul inginerului de la serviciul apelor din Timişoara, actualul director general al GF. R. Vidrighin ! Patru milioane şi multe altele pe an ! Iată de exemplu un mobil al mişcărilor corpului didactic. Când statul oferă atâta, nu simte criza, pentru înlăturarea căreia cu totul trebuie să abdicăm de la o părticică din ceea ce constituie comodul şi tihna noastră ? ! Când nu eşti celebritate, şi eşti român conştient, cum de ţi-a trecut prin minte, că fiind ai tăi la cârmă, vei putea cere o sumă atât de fabuloasă, drept contra-echivalent a problematicei d-tale capacităţi profesionale ?! Nu ţi-ai făcut de exemplu acest calcul, pe care şi l-au făcut învăţătorii săteşti, cu patru milioane pe care le primeşti d-ta pe an, statul ar putea plăti tot pe an 115 învăţători ; sau, ar putea ridica salariile cu câte 1000 lei aproape la 400 de dascăli rurali Nu ţi-ai pus următoarele întrebări, Domnule Vidrighin : „Ce s-ar întâmpla dacă eu aş refuza să semnez un contract cu statul român, în caz că el nu mi-ar oferi patru milioane ? Ce s'ar întâmpla, dacă pensionarilor maghiari cari au refuzat să recunoască autoritatea statului nostru, depunând jurământul cerut de legile noastre nu li s'ar da plăcinta neașteptată de aproape un miliard ? Ce s'ar întâmpla dacă statul ar refuza să dea agitatorului ucrainian, Cracalia, 800.000 lei, salarul său de învăţător, pe timpul în care n’a funcţionat, fiind exclus din învăţământ încă de austriac! ?“ Şi n'ai obţinut la toate aceste întrebări răspunsul timid, al unui rudimentar spirit de obiectivitate : „De n'aş fi eu, s'ar găsi foarte mulţi ca mine, cari ar presta acest serviciu, cu un salar de multe ori mai mic. De nu s'ar plăti pensiile funcţionarilor maghiari cari au refuzat jurământul, ar însemna că „Suveranitatea statului“ ştie a se impune cu demnitate. De nu s-ar plăti lui Kracalia, 300.000 lei, ar însemna că la preşedinţia Partidului naţionalţărănist, din capitala Bucovinei, ar putea veni un român, care ar reacţiona cât de slab măcar, împotriva procesului de ucrainizare a Bucovinei. Dar dacă 115 Învăţători şi-ar părăsi şcoalele ? Ar însemna să rămână fără carte în mijlociu 4.600 de copii sau dacă s’ar retrage cei 400 de învăţători cărora li s'ar putea ameliora situaţia materială din fantasticul meu salar ar însemna să rămână fără învăţători circa 16.000 de copii!“ Iată o parte din substratul mişcărilor învăţătoreşti, nedreptatea, împotriva ei se ridică corpul didactic. Ei au ştiut în vremea războiului să meargă până la supremă jertfă ; ştiu să meargă în timp de pace până la oricât de grele sacrificii Intru »Îndeplinirea datoriei lor, dar se ridică acum ca unul împotriva desmăţului de la casieria statului, strigând cu demnitate dar şi cu energie: înaintea vidrighinilor, cracaliilor, maghearilor şi atâtor mari sinecurişti, se cuvine reparaţia nedreptăţii făcută acelor cari îmbătrânesc mai degrabă decât alţii, muncind în aerul viciat al sălilor de clas cu atâtea rânduri de copii ai tuturor. Ch. Chiriţescu Discuţii şi păreri Agitaţia învăţătorilor şi un exemplu explicativ —in preajma congresului corpului didactic — DIN TOATA LUMEA Republica ţiganilor.— In ultimul timp s'a înmulţit considerabil numărul ţiganilor în toată Grecia. Şi printr o bizară coincidenţă (!), au sporit şi furturile şi dispariţiile de copii Peste tot, autorităţile greceşti au observat că ţiganii se află încă in cea mai rudimentară fază de civilizaţie. Se ocupă cu tâlhării, se omoară între ei şi practică incestul pe scară întinsă. Pentru a evita aceste spectacole de barbarie, guvernul grec a dorit la inceput să-i expulzeze pe toţi ţiganii. Dar la sfârşit şi-a schimbat ideia, inlocuind-o cu alta mai omenoasă. Guvernul de acolo le-a acordat ţiganilor un întreg ţinut in Pelopones, instituind un şef şi un aparat administrativ. Toţi ţiganii s-au concentrat in acea regiune, formând o republică sui-generis. Şi rezultatele se dovedesc mulţumitoare. Ei devin oameni cinstiţi şi harnici, au înfiinţat şcoli, magazine şi chiar industrii mici. Faptul dovedeşte odată mai mult puterea civilizaţiei , întrunire politică în avion.Aţi ghicit! Faptul s-a întâmplat în America şi anume, la New- York- Un grup de politiciani, in frunte cu senatorul Marlow, doreau să fie o şedinţă secretă. In acest scop ei şi-au închiriat un aeroplan cu 100 locuri pentru pasageri. Şi au pornit în zbor. întrunirea a avut astfel loc în văzduh. Dar totuşi ea n’a rămas o taină, fiindcă un reporter de la ziarul „New-York Herald" s-a strecurat clandestin în avion şi a auzit toate discuţiile. Noi am propune politicianilor americani să organizeze o nouă întrunire... într’un submarin. Şi poate tot nu vor scăpa de ochiul şi urechea gazetarului !«.* Inelul celibatarilor. — La Roma (Italia) există de cîţiva ani un vast club al celibatarilor. Numărul membrilor acestui club, atit bărbaţii cit şi femei, sporeşte zilnic, ceiace dovedeşte că sînt mulţi aceia care nu se prea grăbesc să se căsătorească. Ic. ultima şedinţă a ligii din Roma s'a luat o hotărîre într'adevăr originală. S'a decis ca toţi celibatarii să poarte pe degetul arătător de la mina stingă o verighetă de argint, spre a obţine un contrast faţă de inelul de aur care marchează căsnicia. Dacă moda va prinde, probabil că şi căsătoriţii îşi vor confecţiona asemenea verighete, pentru diferite împrejurări !„ TRATATIVELE FRANCO-GERMANE — PENTRU ELIBERAREA REGIUNII SAAR . La ministerul de externe din Paris (în clişeu) continua tratativele franco-germane pentru retragerea administrației franceze din regiunea Saar. In fruntea delegației franceze se află ministrul Pernot (în medalion, în dreapta) iar Germania este reprezintată prin ministrul von Simson (în stânga). Actualităţi politice Interpelările în chestia Lupenilor Avem impresia că, în afacerea Lupeni, guvernul desfăşură un joc dibaci. Se anunţase mai demult că socialiştii vor interpela în Cameră, aducând grave acuzaţii guvernului. Asemenea acuzaţii se şi formulaseră in întrunirile socialiste, precum şi în unele ziare democrate. Singura încercare de apărare a guvernului a fost de a învinui Societăţile miniere, iar consiliul de miniştri a opiniat pentru numirea unui „comisar al guvernului“ (un nou sinecurist) pentru Valea Jiului. Furtuna trecuse. Dar se aştepta interpelarea socialistă, cu răsunetul inerent locului de unde trebuia să se producă: tribuna parlamentară. Şi iată că se ia înainte socialiştilor, prin interpelări anunţate de membri ai majorităţii. O persoană competentă şi serioasă, d. prof. N. Ghiulea, a formulat interpelarea pe baza unor juste şi cumpănite critice, şi cu o remarcabilă dibăcie. Dar a lăsat a se înţelege că vina profundă revine Societăţilor miniere şi sprijinitorilor lor (probabil liberalii). Bănuim că acesta-i scopul guvernului: să deturneze răspunderile şi să paralizeze atacurile socialiste. E de văzut dacă va reuși. .. MISS EUROPA Din Budapesta se anunţă că d-ra Elisabeth Simon, care precum se ştie, a fost aleasă anul trecut „Miss Europa“, s‘a căsătorit. Cea mai frumoasă fată de pe continentul nostru s‘a măritat cu marele industriaş Paul Brummer din Budapesta. Acesta e un ora foarte bogat. Dar domnişoara Simon declară că nu s'a căsătorit cu el pentru averea lui, ci fiindcă s'a convins că posedă un caracter nobiL Miss Europa devine astfel una din cele mai bogate femei din Capitala Ungariei. Așa dar, frumoasă este, avută este, să vedem acum dacă va fi şi fericită !... s’ă căsătorit ICaiserwühehir nu se recunoaşte vinovat al războiului mondial Am relatat acum cîtva timp afirmaţia vestitului general german Von Groener, prin care îl acuza pe ex-Kaiserul Wilhelm ca vinovat al războiului mondial. Aflînd despre acest fapt, fostul împărat al Germaniei a declarat unui ziarist olandez că nu-şi poate recunoaşte această culpabilitate. — „Dacă Germania ar fi învins, eu aş fi fost marele erou. Aşa însă sunt marele vinovat. Iar în realitate am fost şi am rămas un mare patriot. Şi acesta e singura vină ce mi-o pot recunoaşte". ASPECTE „Zodia Cancerului“ Tu ai observat desigur ca şi mine, dragul meu, că trei sferturi din eroii literaturii cari inundă librăriile sunt anormali, sunt exemplare de clinică pentru boli nervoase, că viaţa lor se petrece între aberaţii sexuale şi stări de psihoză strâns legate între ele, că —în afară de foarte rare excepţie*literaţi moderni oferă foi de observaţii in loc de file de li-E poate acesta sfîrşitul vremii. Poate sîntem detrecaţi cu toţii şi, poate, literatura aceasta de întunecoase patimi, complicate şi greu de analizat, răspunde unei nevoi: am scris de trei ori „poate", pentru că eu mă îndoesc că lumea aceasta e formată numai din femei perverse, din vampiri, din homosexuali şi din asasini gen Düsseldorf. Mai există oameni normali cari cugetă natural, cari iubesc sănătos, pentru cari viaţa nu e o alternativă de conflicte şi scene pirandeliane ; şi pentru că mai există oamenii de aceştia, am înţelege de ce Sadoveanu a putut studia calm ani doa rândul ■documentele istorice din vremea lui Duca-Vodă şi de ce a scris romanul acelei vremi: el avea convingerea că mai este loc pentru romanul istoric chiar în timpul acesta peste care pluteşte duhul lui Carco şi al lui Dekobra. Eu nu sânt critic literar, ca să analizez metodic o carte; eu pot spune atât; e frumoasă sau nu. (Continuarea în pag. II-a) „OPINIA" LITERARA SI ARTISTICA Vorbe... Criză de bărbaţi Aproape în toate ţările, statisticieni serioşi semnalează faptul că numărul femeilor depăşeşte simţitor pe cel al bărbaţilor. Desigur, in această realitate se resimte efectul războiului, care a nimicit atâtea milioane de vieţi masculine. Dar cazul rezumă şi un capriciu al naturii, căci pretutindeni s’a observat că se nasc mai multe fete decât băeţi. Adevărul acesta ar rămânea o simplă constatare, dacă în existenţa noastră n’ar interveni evenimentul matrimonial. Astfel s'a declarat pe diferite meridiane acută criză de bărbaţi. Un impozant număr de femei este sortit din această cauză să nu cunoască mariajul. Şi faptul este într’adevăr dezolant, căci fără căsătorie, este imposibil şi farmecul primejdios al adulterului. Pentru rezolvirea acestei crude situaţiuni, bieţii bărbaţi sânt nevoiţi să se sacrifice !.. Spre a satisface surplusul sexului frumos, un bărbat trebuie să trăească cu mai multe femei. Ce vreţi, nu poate fi omul prea egoist!... b. ...■şi fapte Regina Maria în limba spaniolă In cel mai mare ziar spaniol „A. B. C.“ din Madrid, a început să apară o serie de articole semnate de M. S. Regina Maria a României Aceste articole poartă titlul general de „Tablouri spaniole" şi conţin impresiile augustei scriitoare din ultimul ei voiaj in Spania. Descrierile suveranei noastre sânt primite în ţara iberică cu o deosebită admirație. Ziarul „A. B. C.", (Continuarea în pag. II-a) FILE DE CARNET Paza, noaptea Ca orice oraş civilizat din lume, Iaşul posedă corpul său de sergenţi bine organizat, flancat în ultima vreme, de poliţiştii societăţilor particulare, de ordine. Şi de cum noaptea îşi închide aripele grele deasupra pravoslavnicei noastre cetăţi, corpul acesta de sergenţi, reîmprospătat cu noi elemente, se postează în străzile laterale şi în pieţile principale, pândind manevrele spărgătorilor, ale borfaşilor, ale dezertorilor şi „stâlpilor de cafenele“. Curiozitatea m’a împins într’o noapte, să cercetez mai îndeaproape felul de funcţionare al marelui mecanism, botezat „ordinea publică". Constatările sunt demne de o mai aprofundată gândire, de aceia am găsit necesar sa te rezum, în această rubrică. Sergentul de noapte este un personagiu serios, înfricoşător şi marţial. El pune „la rezon“ recalcitranţii, care-şi postează birjele pe trotuarul stâng, sau coboară de pe capră prin dreapta. O scenă în fața cinematografului „ Sidoli “, merită rememorată : —Șterge-o îţi zic, că o împlineşti cu mine. — Dom’le sergent, cred am voe să stau aici, măcar un minut. Mi-a spus clientul să-l aștept. (Continuare în pag. II-a) Un nou avion-rachetă pentru un zbor spre lună Din Praga vine ştirea că inventatorul cehoslovac Ocenasek construeşte în prezent un nou tip de aeroplan-rachetă, care va întrece în viteză pe acela al germanului Oberth, despre care am vorbit în repetate rînduri. Inginerul din Praga anunţă că avionul său, prin soliditatea şi iuţeala lui, ar putea întreprinde un zbor spre lună. Şi Ocenasek a şi calculat că aparatului, spre a efectua raidul de la pămînt la lună, nu i-ar trebui mai mult de o săptămînă. Teoria e frumoasă. Dar de cele mai multe ori socotelile savanţilor, puse în aplicare, se cam poticnesc. Regele gunoiului Vi se pare desigur imposibil „un rege al gunoiului". Şi totuş el există real în Statele Unite. Este vorba de Harry Mandwell din Springfild, care a făcut avere colosali din vînzarea gunoaielor. Se ştie că în America pământul nu prea este fierţii. Şi de aceia locuitorii îl îngraşă cu gunoaie, Harry Mangwell şi-a deschis depozite mari de asemenea îngrăşăminte. El trimite transporturi enorme de lăzi cu gunoi în toate colţurile Americii. In depozitele lui lucrează peste 2.000 persoane. Şi aşa, în patria dolarilor, chiar cînd te ocupi cu gunoi, poţi ajunge milionar! T'rmrrTTS nirrrrj^v-'rxrxTijrTrx 2X03332] Aproape subit şi în plină vigoare fiind (abia trecuse de 50 de ani) a plecat din viaţă actorul Demetrescu Radu, olteanul voinic, încetăţenit de mulţi ani în târgul nostru şi în care ştiuse să devină drag tuturor. Mai acum câteva zile, asistând la reluarea „ Vechiului Heidelberg“ ni se strânsese inima, când a venit actorul Handoca să anunţe , înainte de ridicarea cortinei, că rolul d-rului Inttner, admirabila creaţie a lui Demetrescu va fi jucat de dl. Chiţescu, deoarece „dl. D. s’a îmbolnăvit azi dimineaţă“... Parcă presimţeam catastrofa, deşi nu ştiam că Demetrescu era grav bolnav. Dar ştiam bine, că el nu era din oamenii care se dau bătuţi cu una, cu două. Mai ales când era vorba de cea mai strălucită a lui încarnare d-rul Inttner. Şi i-a fost scris ca tocmai rolul acesta, al dascălului credincios care î şi însoţeşte şcolarul princiar până la ultima suflare, să fie şi ultimul rol în care l-au văzut ieşenii veniţi Duminica trecută la reluarea „Vechiului Heidelberg“. Poate că este şi o nuanţă de frumos în această mişcătoare coincidenţă. Să-ţi închei cariera de actor odată cu ultima suflare, jucând în seara precedentă rolul cel mai impresionant din întregul r©pertor de decenii. Dar a fost cu mult prea timpurie această încheiere şi de aceia ne-a îndurerat atât de mult plecarea subită dintre noi şi pentru totdeauna a mult talentatului actor, a cărui Papă Lebonnard, alături de dr. Iniinei ne-au înduioşat până la lacrimi. Nu văd între colegii săi, un urmaş vrednic să întruchipeze (Continuarea în pag. II-a) CRONICA DRAMATICĂ DE VRATISLAVIUS I DEMETRESCU RADU TEATRUL NAŢIONAL: PROMETEU I (tragedie de VICTOR EFTIMIU) Retragerea din teatru a d-lui PETRONE L BON No. 14 Detaşând Seria complectă de 30 bonuri, cetitorii ziarului ,,0 p i ti i a“ primesc gratuit o poliţă de asigurare a Soc. Steaua României, cu amortizare imediată a unei sume de 20.000 lei .fTrmTrmrmrCTYTmTrr!fTzm^