Opinia, decembrie 1929 (Anul 25, nr. 6770-6792)

1929-12-01 / nr. 6770

ANUL XXVI V 1 6770 ABONAMENTE ~ 0 L­ei1 000 ... v uri an 9­ 5­00 .... „ 6 luni » 3­00 .... » 3 „ ATELIERELE TIPOGRAFICE: IAȘI.—STR. LĂPUȘNEANU 37 \) eV ..A\\V­­cAco \p,co pagini 3 lei DUMINICA I DECEMBRIE 1929 m la ZIAR POLITIC COTIDIAN A N U N C I U R I se primesc la toate agenţiile DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37­­ Redacţia 391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 361 S'au ridicat împotriva regimu­lui actual partidele de opoziţie, s’au ridicat oameni îndeajuns de apropiaţi de guvern, pentru că n’au obţinut satisfacţiile pe cari le visau înainte de a veni „la putere“. Toate aceste au fost şi sânt ridicări explicabile; în ele vei g­ăsi ca şi în legendă, adevăr, ar vei găsi uneori mult, foarte mult din ceia ce este imaginar... construcţii de indignări conven­ţionale. Se ridică însă acum o cate­gorie de muncitori, pentru a-şi revendica drepturile încălcate de autorităţile constituite: sânt în­văţătorii. Ei vin cei din urmă să-şi spu­nă năcazurile, fiindcă ei au fost printre cei dintăi la menţinerea neştirbită a „autorităţii“ in stat, la păstrarea spiritului de ordine şi dreptate. Dacă se ridică şi ei, înseamnă că nu mai pot răbda. Ridicarea lor ar putea fi pri­vită drept o ridicare nepatrio­tică. Ţara se găseşte într-o criză care-ţi dă senzaţia nesiguranţei pentru ziua de mâine. Mişcarea corpului didactic ar însemna încă o lovitură, dată fără de nici un scrupul, intereselor superioare ale statului nostru. Mişcarea corpului didactic este însă o demonstraţie, este o reac­­ţiune împotriva nesfârşitelor serii de nedreptăţi, ce par a înmuguri odată cu pregătirea bugetului „1930“.• Nu ştiu cum să-mi explic fap­­tul, dar mă obsedează continuu contractul inginerului de la servi­ciul apelor din Timişoara, actua­lul director general al G­F. R. Vidrighin ! Patru milioane şi mul­te altele pe an ! Iată de exem­plu un mobil al mişcărilor cor­pului didactic. Când statul oferă atâta, nu simte criza, pentru în­lăturarea căreia cu totul trebuie să abdicăm de la o părticică din ceea ce constituie comodul şi tihna noastră ? ! Când nu eşti celebritate, şi eşti român conştient, cum de ţi-a trecut prin minte, că fiind ai tăi la cârmă, vei putea cere o sumă atât de fabuloasă, drept contra-echivalent a problemati­cei d-tale capacităţi profesio­nale ?! Nu ţi-ai făcut de exem­plu acest calcul, pe care şi l-au făcut învăţătorii săteşti, cu patru milioane pe care le primeşti d-ta pe an, statul ar putea plăti tot pe an 115 învăţători ; sau, ar putea ridica salariile cu câte 1000 lei aproape la 400 de das­căli rurali Nu ţi-ai pus următoarele în­trebări, Domnule Vidrighin : „Ce s-ar întâmpla dacă eu aş refuza să semnez un contract cu statul român, în caz că el nu mi-ar o­­feri patru milioane ? Ce s'ar întâmpla, dacă pen­sionarilor maghiari cari au re­fuzat să recunoască autoritatea statului nostru, depunând jură­mântul cerut de legile noastre nu li s'ar da plăcinta neaștep­tată de aproape un miliard ? Ce s'ar întâmpla dacă statul ar re­fuza să dea agitatorului ucrai­­nian, Cracalia, 800.000 lei, sa­larul său de învăţător, pe tim­pul în care n’a funcţionat, fiind exclus din învăţământ încă de austriac! ?“ Şi n'ai obţinut la toate aceste întrebări răspunsul timid, al u­­nui rudimentar spirit de obiec­­­­tivi­tate : „De n'aş fi eu, s'ar găsi foarte mulţi ca mine, cari ar presta a­­cest serviciu, cu un salar de multe ori mai mic. De nu s'ar plăti pensiile func­ţionarilor maghiari cari au re­fuzat jurământul, ar însemna că „Suveranitatea statului“ ştie a se impune cu demnitate. De nu s-ar plăti lui Kracalia, 300.000 lei, ar însemna că la preşedinţia Partidului naţional­­ţărănist, din capitala Bucovinei, ar putea veni un român, care ar reacţiona cât de slab măcar, îm­potriva procesului de ucrainizare a Bucovinei. Dar dacă 115 Învăţători şi-ar părăsi şcoalele ? Ar însemna să rămână fără carte în mijlociu 4.600 de copii­­ sau dacă s’ar retrage cei 400 de învăţători că­rora li s'ar putea ameliora si­tuaţia materială din fantasticul meu salar ar însemna să rămână fără învăţători circa 16.000 de copii!“ Iată o parte din substratul mişcărilor învăţătoreşti, nedrep­tatea, împotriva ei se ridică cor­pul didactic. Ei au ştiut în vre­mea războiului să meargă până la supremă jertfă ; ştiu să mear­gă în timp de pace până la ori­cât de grele sacrificii Intru »În­deplinirea datoriei lor, dar se ridică acum ca unul împotriva desmăţului de la casieria statului, strigând cu demnitate dar şi cu energie: înaintea vidrighinilor, cracaliilor, maghearilor şi atâtor mari sinecurişti, se cuvine repa­raţia nedreptăţii făcută acelor cari îmbătrânesc mai degrabă decât alţii, muncind în aerul vi­ciat al sălilor de clas cu atâtea rânduri de copii ai tuturor. Ch. Chiriţescu Discuţii şi păreri Agitaţia învăţătorilor şi un exemplu explicativ —­in preajma congresului corpului didactic — DIN TOATA LUMEA Republica ţiganilor.— In ul­timul timp s'a înmulţit conside­rabil numărul ţiganilor în toată Grecia. Şi printr o bizară coin­cidenţă (!), au sporit şi furturile şi dispariţiile de copii Peste tot, autorităţile greceşti au observat că ţiganii se află încă in cea mai rudimentară fază de civilizaţie. Se ocupă cu tâlhării, se omoară între ei şi practică incestul pe scară întinsă. Pentru a evita a­­ceste spectacole de barbarie, gu­vernul grec a dorit la inceput să-i expulzeze pe toţi ţiganii. Dar la sfârşit şi-a schimbat ideia, in­­locuind-o cu alta mai omenoasă. Guvernul de acolo le-a acordat ţiganilor un întreg ţinut in Pelo­­pones, instituind un şef şi un a­­parat administrativ. Toţi ţiganii s-au concentrat in acea regiune, formând o republică sui-generis. Şi rezultatele se dovedesc mul­ţumitoare. Ei devin oameni cin­stiţi şi harnici, au înfiinţat şcoli, magazine şi chiar industrii mici. Faptul dovedeşte odată mai mult puterea civilizaţiei , întrunire politică în avion.­Aţi ghicit! Faptul s-a întâmplat în America şi anume, la New- York- Un grup de politiciani, in frunte cu senatorul Marlow, do­reau să fie o şedinţă secretă. In acest scop ei şi-au închiriat un aeroplan cu 100 locuri pentru pasageri. Şi au pornit în zbor. întrunirea a avut astfel loc în văzduh. Dar totuşi ea n’a rămas o taină, fiindcă un reporter de la ziarul „New-York Herald" s-a strecurat clandestin în avion şi a auzit toate discuţiile. Noi am propune politicianilor americani să organizeze o nouă întrunire... într’un submarin. Şi poate tot nu vor scăpa de ochiul şi urechea gazetarului !«.* Inelul celibatarilor. — La Roma (Italia) există de cîţiva ani un vast club al celibatarilor. Numărul membrilor acestui club, atit bărbaţii cit şi femei, spo­reşte zilnic, ceiace dovedeşte că sînt mulţi aceia care nu se prea grăbesc să se căsătorească. Ic. ultima şedinţă a ligii din Roma s'a luat o hotărîre într'adevăr originală. S'a decis ca toţi celi­batarii să poarte pe degetul a­­rătător de la mina stingă o veri­ghetă de argint, spre a obţine un contrast faţă de inelul de aur care marchează căsnicia. Dacă moda va prinde, probabil că şi căsătoriţii îşi vor confecţiona asemenea verighete, pentru dife­rite împrejurări !„ TRATATIVELE FRANCO-GERMANE — PENTRU ELIBERAREA REGIUNII SAAR . La ministerul de externe din Paris (în clişeu) continua tratativele franco-germane pentru retragerea administrației franceze din regiunea Saar. In fruntea delegației franceze se află ministrul Pernot (în medalion, în dreapta)­­ iar Germania este reprezintată prin ministrul von Simson (în stânga). Actualităţi politice Interpelările în chestia Lupe­­nilor Avem impresia că, în afacerea Lupeni, guvernul desfăşură un joc dibaci. Se anunţase mai demult că so­cialiştii vor interpela în Cameră, aducând grave acuzaţii guvernu­lui. Asemenea acuzaţii se şi formu­laseră in întrunirile socialiste, pre­cum şi în unele ziare democrate. Singura încercare de apărare a guvernului a fost de a învinui Societăţile miniere, iar consiliul de miniştri a opiniat pentru nu­mirea unui „comisar al guvernu­lui“ (un nou sinecurist) pentru Valea Jiului. Furtuna trecuse. Dar se aştepta interpelarea socialistă, cu răsune­tul inerent locului de unde trebuia să se producă: tribuna parlamen­tară. Şi iată că se ia înainte socia­liştilor, prin interpelări anunţate de membri ai majorităţii. O persoană competentă şi seri­oasă, d. prof. N. Ghiulea, a for­mulat interpelarea pe baza unor juste şi cumpănite critice, şi cu o remarcabilă dibăcie. Dar a lăsat a se înţelege că vina profundă revine Societăţilor miniere şi spri­jinitorilor lor (probabil liberalii). Bănuim că acesta-i scopul gu­vernului: să deturneze răspunde­rile şi să paralizeze atacurile so­cialiste. E de văzut dacă va reuși. .. MISS EUROPA Din Budapesta se anunţă că d-ra Elisabeth Simon, care pre­cum se ştie, a fost aleasă anul trecut „Miss Europa“, s‘a căsăto­rit. Cea mai frumoasă fată de pe continentul nostru s‘a măritat cu marele industriaş Paul Brummer din Budapesta. Acesta e un ora foarte bogat. Dar domnişoara Si­mon declară că nu s'a căsătorit cu el pentru averea lui, ci fiindcă s'a convins că posedă un caracter nobiL Miss Europa devine astfel una din cele mai bogate femei din Capitala Ungariei. Așa dar, fru­moasă este, avută este, să vedem acum dacă va fi şi fericită !... s’ă căsătorit ICaiserwühehir nu se recunoaşte vinovat al războiului mondial Am relatat acum cîtva timp afirmaţia vestitului general ger­man Von Groener, prin care îl acuza pe ex-Kaiserul Wilhelm ca vinovat al războiului mon­dial. Aflînd despre acest fapt, fostul împărat al Germaniei a declarat unui ziarist olandez că nu-şi poate recunoaşte această culpabilitate. — „Dacă Germania ar fi în­vins, eu aş fi fost marele erou. Aş­a însă sunt marele vinovat. Iar în realitate am fost şi am rămas un mare patriot. Şi ace­sta e singura vină ce mi-o pot recunoaşte". ASPECTE „Zodia Cancerului“ Tu ai observat desigur ca şi mine, dragul meu, că trei sferturi din eroii literaturii cari inundă librăriile sunt anormali, sunt ex­emplare de clinică pentru boli nervoase, că viaţa lor se petrece între aberaţii sexuale şi stări de psihoză strâns legate între ele, că —în afară de foarte rare excep­­ţie*­literaţi moderni oferă foi de observaţii in loc de file de li-E poate acesta sfîrşitul vremii. Poate sîntem detrecaţi cu toţii şi, poate, literatura aceasta de întunecoase patimi, complicate şi greu de analizat, răspunde unei nevoi: am scris de trei ori „poate", pentru că eu mă îndo­­esc că lumea aceasta e formată numai din femei perverse, din vampiri, din homosexuali şi din asasini gen Düsseldorf. Mai există oameni normali cari cugetă natural, cari iubesc sănătos, pentru cari viaţa nu e o alternativă de conflicte şi sce­ne pirandeliane ; şi pentru că mai există oamenii de aceştia, am înţelege de ce Sadoveanu a pu­tut studia calm ani doa rândul ■documentele istorice din vremea lui Duca-Vodă şi de ce a scris romanul acelei vremi: el avea convingerea că mai este loc pen­tru romanul istoric chiar în tim­pul acesta peste care pluteşte duhul lui Carco şi al lui De­­kobra. Eu nu sânt critic literar, ca să analizez metodic o carte; eu pot spune atât; e frumoasă sau nu. (Continuarea în pag. II-a) „OPINIA" LITERARA SI ARTISTICA Vorbe... Criză de bărbaţi Aproape în toate ţările, statisticieni se­rioşi semnalează faptul că numărul fe­meilor depăşeşte simţitor pe cel al bărba­ţilor. Desigur, in această realitate se re­simte efectul războiului, care a nimicit atâtea milioane de vieţi masculine. Dar cazul rezumă şi un capriciu al naturii, căci pretutindeni s’a observat că se nasc mai multe fete decât băeţi. Adevărul a­­cesta ar rămânea o simplă constatare, dacă în existenţa noastră n’ar interveni evenimentul matrimonial. Astfel s'a de­clarat pe diferite meridiane acută criză de bărbaţi. Un impozant număr de femei este sortit din această cauză să nu cu­noască mariajul. Şi faptul este într’adevăr dezolant, căci fără căsătorie, este impo­sibil şi farmecul primejdios al adulterului. Pentru rezolvirea acestei crude situaţiuni, bieţii bărbaţi sânt nevoiţi să se sacri­fice !.. Spr­e a satisface surplusul sexului frumos, un bărbat trebuie să trăească cu mai multe femei. Ce vreţi, nu poate fi omul prea egoist!..­­. b. ...■şi fapte Regina Maria în limba spaniolă In cel mai mare ziar spaniol „A. B. C.“ din Madrid, a înce­put să apară o serie de articole semnate de M. S. Regina Maria a României Aceste articole poartă titlul general de „Tablouri spaniole" şi conţin impresiile augustei scriitoare din ultimul ei voiaj in Spania. Descrierile su­veranei noastre sânt primite în ţara iberică cu o deosebită ad­mirație. Ziarul „A. B. C.", (Continuarea în pag. II-a) FILE DE CARNET Paza, noaptea Ca orice oraş civilizat din lume, Iaşul posedă corpul său de ser­genţi bine organizat, flancat în ul­tima vreme, de poliţiştii societă­ţilor particulare, de ordine. Şi de cum noaptea îşi închide aripele grele deasupra pravoslav­nicei noastre cetăţi, corpul acesta de sergenţi, reîmprospătat cu noi elemente, se postează în străzile laterale şi în pieţile principale­, pândind manevrele spărgătorilor, ale borfaşilor, ale dezertorilor şi „stâlpilor de cafenele“. Curiozitatea m’a împins într’o noapte, să cercetez mai îndea­­­proape felul de funcţionare al ma­­relui mecanism, botezat „ordinea publică". Constatările sunt demne de o mai aprofundată gândire, de aceia am găsit necesar sa te rezum, în această rubrică. Sergentul de noapte este un personagiu serios, înfricoşător şi marţial. El pune „la rezon“ re­calcitranţii, care-şi postează birjele pe trotuarul stâng, sau coboară de pe capră prin dreapta. O scenă în fața cinematografului „ Sidoli “, me­rită rememorată : —Șterge-o îţi zic, că o împli­neşti cu mine. — Dom’le sergent, cred am voe să stau aici, măcar un minut. Mi-a spus clientul să-l aștept. (Continuare în pag. II-a) Un nou avion-rach­etă pentru un zbor spre lună Din Praga vine ştirea că in­ventatorul cehoslovac Ocenasek construeşte în prezent un nou tip de aeroplan-rachetă, care va în­trece în viteză pe acela al germa­nului Oberth, despre care am vor­bit în repetate rînduri. Inginerul din Praga anunţă că avionul său, prin soliditatea şi iuţeala lui, ar putea întreprinde un zbor spre lună. Şi Ocenasek a şi calculat că aparatului, spre a efectua raidul de la pămînt la lună, nu i-ar tre­bui mai mult de o săptămînă. Teoria e frumoasă. Dar de cele mai multe ori socotelile savanţilor, puse în aplicare, se cam potic­nesc. Regele gunoiului Vi se pare desigur imposibil „un rege al gunoiului". Şi totuş el exis­tă real în Statele­ Unite. Este vor­ba de Harry Mandwell din Spring­­fild, care a făcut avere colosali din vînzarea gunoaielor. Se ştie că în America pământul nu prea este fierţii. Şi de aceia locuitorii îl îngraşă cu gunoaie, Harry Mangwell şi-a deschis depozite mari de asemenea îngrăşăminte. El trimite transporturi enorme de lăzi cu gunoi în toate colţu­rile Americii. In depozitele lui lucrează peste 2.000 persoane. Şi aşa, în patria dolarilor, chiar cînd te ocupi cu gunoi, poţi a­­junge milionar! T'rmrrTTS nirrrrj^v-'rxrxTijrTrx­ 2X03332] Aproape subit şi în plină vigoare fiind (abia trecuse de 50 de ani) a plecat din viaţă actorul Deme­­trescu Radu, olteanul voinic, înce­tăţenit de mulţi ani în târgul nos­tru şi în care ştiuse să devină drag tuturor. Mai acum câte­va zile, asistând la reluarea „ Vechiului Heidelberg“ ni se strânsese inima, când a ve­nit actorul Handoca să anunţe , înainte de ridicarea cortinei, că ro­lul d-rului In­ttner, admirabila crea­ţie a lui Demetrescu va fi jucat de dl. Chiţescu, de­oare­ce „dl. D. s’a îmbolnăvit azi dimineaţă“... Parcă presimţeam catastrofa, deşi nu ştiam că Demetrescu era grav bolnav. Dar ştiam bine, că el nu era din oamenii care se dau bă­tuţi cu una, cu două. Mai ales când era vorba de cea mai stră­lucită a lui încarnare d-rul In­ttner. Şi i-a fost scris ca tocmai rolul acesta, al dascălului credincios ca­re î şi însoţeşte şcolarul princiar până la ultima suflare, să fie şi ultimul rol în care l-au văzut ie­şenii veniţi Duminica trecută la reluarea „Vechiului Heidelberg“. Poate că este şi o nuanţă de frumos în această mişcătoare coin­cidenţă. Să-ţi închei cariera de actor odată cu ultima suflare, ju­când în seara precedentă rolul cel mai impresionant din întregul r©­­pertor de decenii. Dar a fost cu mult prea timpurie această înche­iere şi de aceia ne-a îndurerat atât de mult plecarea subită dintre noi şi pentru totdeauna a mult talen­tatului actor, a cărui Papă Le­­bonnard, alături de dr. In­iinei ne-au înduioşat până la lacrimi. Nu văd între colegii săi, un urmaş vrednic să întruchipeze (Continuarea în pag. II-a) CRONICA DRAMATICĂ DE VRATISLAVIUS I DEMETRESCU RADU TEATRUL NAŢIONAL: PROMETEU I (tragedie de VICTOR EFTIMIU) Retragerea din teatru a d-lui PETRONE­ L BON No. 14 Detaşând Seria complec­tă de 30 bonuri, cetitorii ziarului ,,0 p i ti i a“ pri­mesc gratuit o poliţă de asigurare a Soc. Steaua României, cu amortizare imediată a unei sume de 20.000 lei .fTrmTrmrmrCTYTmTrr!fT­zm^

Next