Opinia, mai 1930 (Anul 26, nr. 6893-6915)
1930-05-01 / nr. 6893
ANUL XXVI No. ' » \m, ONuMENTE pe un an w 6 luni * 3 , P i i UUo ATELIERELE TIPOGRAFICE: [AȘI.—STR. LĂPUȘNEANU 37 500 „ &)0 Se pare că ne-am afla într-un moment de acalmie politică şi că guvernul—stăpân pe situaţie—îşi vede liniştit de ocupaţiile, proectele şi încurcăturile sale. Va mai veni sau nu o dificultate, o piedică neprevăzută, o greşeală de guvernământ; se va face sau nu, remanierea, — guvernul va închide sesiunea parlamentară şi va dăinui liniştit, cel puţin până la toamnă. In realitate lasă, nu suntem în acalmie politică. Dimpotrivă Congresul partidului liberal va însemna un asalt deciziv pentru răsturnarea regimului Maniu, iar luna Mai va fi hotărâtoare. Pentru ajungerea scopului, conducătorii liberali întrebuinţează arma supremă: ameninţarea şi intimidarea Regenţei ! Aceiaş atitudine de intimidare a factorului constituţional, au adoptat-o şi averescanii. Şi chiar ultima declaraţie a d-lui general Averescu („numai d. Maniu ştie data când va părăsi puterea*) e o aluzie la Regenţă,... că ea n’ar fi stăpână pe actele sale, ci ar depinde de voinţa d-lui Maniu . Dacă asaltul din cursul furtei Mai nu va reuşi, atunci abia vom intra în acalmie, iar guvernul va trece vara în linişte. Autorizaţii— De câteva zile se tot anunţă că guvernul permite cutare congres, dar că nu autorizează cutare manifestaţiune, că guvernul îngădue cutăruia să serbeze 1 Mai, dar că nu admite celuilalt... Şi de asemenea, guvernul permite să se scrie cutare lucru în ziare, dar nu aprobă alt lucru, şi ameninţă cu confiscarea... Ştim că biata Constituţie dă voe oamenilor să scrie, să se întrunească, să serbeze şi să demonstreze paşnic, fără a fi necesară vreo autorizaţie a guvernului. Nerespectarea legilor e apanajul regimurilor de dictatură. Aceste principii ni le-au confirmat mereu naţional ţărăniştii, când erau in opoziţie. In numele democraţiei, dorim... sâ-i vedem iaraşi în opoziţie! X. ACTUALITĂŢI POLITICĂ £ut»îa hiîddr|M pentru rUsîwrmarea t$uv&rsiulMii în cursul lunei Mai 2 DIN TOATĂ Cauciuc din buruieni — Celebrul fizician Edison, deși în vrîstă de 82 ani, lucrează neîntrerupt întrebat asupra planurilor sale de activitate, savantul american a răspuns următoarele unui ziar din New-York : — „Singurul lucru care nu mă obosește este munca. Deaceia muncesc cu rivnă, indiferent unde, indiferent la ce. Dacă fac experienţe în laborator, sau plantez ,fiori în grădina, sau îmi repar automobilul, îmi este absolut egal. Totul ce caut, este să lucrez, să nu stau degeaba, să nu fiu inutil. „ Proectele mele ? Sunt multe şi interesante. In momentul de faţă lucrez la un procedeu chimic original şi ieftin, pentru a obţine cauciuc din tot felul de ierburi. Şi sper să reuşesc deplin în timpul cel mai scurt“. Dar în acelaş interview, Edison declară în altă ordine de idei, că este adversarul filmului sonor, şi nu frecventează cinematografele care reprezintă asemenea filme. Poate deaceia lucrează cu anta poftă!..# Bolșevicii contra jucăriilor— In lupta lor contra manifestărilor burgheze, Sovietele au interzis fabricarea jucăriilor, socotind că ele constituesc pentru copii o plăcere prea aristocrată. Dar n’au fost prohibite toate jucăriile, ci numai acelea care nu convin bolşevicilor. De pildă, au rămas şi se vind in toată Rusia, păpuşile care reprezintă caraghioz de caricatural pe regi, pe capitalişti, pe preoţi. In genere sunt permise jucăriile şi distracţiile care-şi bat joc de burgheji. In modul acesta bolşevicii doresc să infiltreze copiilor, chiar din cea mai fragedă vrîstă, antipatie şi dispreţ pentru lumea capitalistă.* La 70 ani, iubeşte şi se sinucide — Un caz interesant care pasionează tot Beriiul,*& produs în plin centrul acestui oraş. Rentierul Bruno Hoffmeister, în vrîstă de 70 ani, bine cunoscut în cercurile comerciale şi financiare din Germania, s'a sinucis în împrejurări cu totul impresionante. Rutierul a iubit o fată de 20 ani şi fiindcă aceasta n’a vrut să se căsătorească cu el, a atras-o în camera lui şi în cele din urmă a convins-o să se culce împreună. Dar bătrânul lăsase deschis robinetul de gaz aerian. Şi a doua zi, ambii au fost găsiţi morţi. S’ar părea că dragostea nu cunoaşte vrâstă!... Americanii au auzul cel mai slab.— Dintre toţi locuitorii de pe pământ, s-a stabilit că americanii au cel mai slab auz. Faptul atoreşte zgomotului enorm eşte în oraşele de peste medie din Washington acest defect se poate ereditar, aşa fel încât năi de ani, locuitorii să aibe auzul foarte puţin dezvoltat Dealtfel, chiar şi în prezent America prezintă faţă de celelalte ţări din lume cel mai mare procent de oameni surzi. Iată deci un important dezavantaj al tehnicei moderne ! IDEI ŞI FAPTE Basarabia şi cazul Stere O dovadă destul de elocventă a impasului in care se află viaţa obştească a Basarabiei, o constituie fără îndoială „urmările“ lipsite de efect ale demisiei d-lui Stere din partidul naţional-ţătrănesc. Am admirat şi apreciem în mod constant pe d. Stere. Ultimele evenimente care au determinat ruptura în sânul ţărăniştilor basarabeni, ne-au smuls pentru totdeauna din rândurile celor puţini care mai au prostia de a crede în posibilităţile de reabilitare a d-lor Maniu şi Mihalache. Fireşte, simpatiile noastre se îndreaptă astăzi către solitarul de la Bucova şi noi, asemenea altor cetăţeni conştienţi, aşteptăm să se puie bazele unui partid de stingă subt conducerea efectivă a d-lui Stere. Acestea toate nu ne opresc însă de a reda impresiile aşa cum le-am căpătat Dacă partidul ţărănesc basarabean ar fi existat ca o forţă reală, adică cu ramifacţii în toate colţurile provinciei; iar pe de altă parte, dacă opinia publică manifesta măcar a zecea parte din interesul pe care î l purta vieţii politice în urmă cu doi ani, demisia d-lui Stere ar fi dus nu numai la scindare în sânul organizaţiilor guvernamentale, dar şi la complecta aderare a tuturor acestor organizaţiuni—fără nici o rezervă —la mişcarea steristă, ca una care apăra o cauză dreaptă. Faptul acesta însă nu s'a produs, cum se ştie. Ceia ce denotă că viaţa publică lâncezeşte , că organizaţiile acestea nu sunt reprezintate decât (cu excepţia a câ- torva persoane destoinice dar fără ’ putere de talia lui Moş Ion Codreanu) prin cete de şnapani şi traficanţi de la centrele mai mari , şi că grosul poporului se află cu totul înafară de luptele politice. Ar fi aceasta şi o bună indicaţie chiar pentru d. Stere. Partidul—de care se spune că e l va înfiinţa—nu trebuie să se compună numai din câteva zi politician de meserie, ci trebuie să aibă drept reazăm solid, voinţa nedenaturată a poporului întreg, manifestată prin atâtea organizaţiuni puternice câte oraşe, comune, sate şi cătune numără Basarabia. Altfel—cu toată popularitatea d-lui Stere—partidul său va împărtăşi trista soartă a comicelor înjghebări : „Liga Vlad Ţepeş“ şi „Liga Agrară“ a d-lui Garofii”. I. L. BASARABEANU 3 LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN JOI 1 MAI 1930 ANUNCIURI se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la : ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Telefoane•1 Redacţia 391 Administraţia 391 Serviciul de noapte 361 GROAZNICA TRAGEDIE DIN AMERICA N1Am anunţat că în închisoarea din Columbus (statul american Ohio) 317 deţinuţi au fost carbonizaţi în timpul unui incendiu. Clişeul nostru reprezintă faţada penitenciarului unde s-a produs cumplita catastrofă. însemnări Vornicul de codru... Nu-i vorba de Hăbuc, nici de Copolăuanu, nici de Mărunţelu şi nici de Chifor. E vorba pur şi simplu, de de Tiberiu Vornic şi de codrii din Ardeal. Chestia dumnealui, dacă i-o ajuta Dumnezeu să se facă muşama până la urmă, are să rămîie în domeniul legendelor populare, păstrate cu sfinţenie, la ţară. Ca şi mina Haiduceasa, Corbulan, sau Duluţă-păunaşul-codrilor, Dl. Tiberiu, căpătând aureolă de basm, în trepae nemurire brat la fonnţcu Terente, Cocoş, şi alţi voinici de aceiaşi zeamă... I se vor atribui vorbe de duh, şi răspunsuri în doi peri, dârze şi semeţe , imaginaţia populară, îi va lua măsură de statuie, şi, priponit de-un soclu de baladă, dl. Tiberiu va lua proporţii uriaşe de erou legendar, a la Iancu Jianu, pentru omenirea care va să vie... Dezavantagiul acestui erou, îl prezintă, insă, două amănunte: întâi, că dl. Aurel Dobrescu s’a lepădat de el, precum pruncul, la botez, de Satana. (In toată istoria haiduciei, e primul act de desolidarizare... Asta scade mult din prestigiul eroului) şi, al doilea, că: transacţiunile negustoreşti, împărţeala prăzii, între dl. Tiberiu şi dl. Aurel, aveau loc... într’un closet ministerial... Aşa, cel puţin, afirmă dl. Vornic Tiberiu, „Haiducia, dacă n’are ceva poezie uitr’msa, apoi nu face doi bani... Toţi înaintaşii d-lui Tiberiu, şi-au împărţit averile găsite la drumul mare, subt umbra vr'unui stejar bătrân, sau în vr’o văgăună tăinuită, de codru, la lumina feerică a unui foc de vreascuri.« Vornicul Tiberiu, însă, n'a avut noroc, cu toate că produsul haiduciilor lui, făcute în de unul singur şi cu mâinile goale întrec, cu mult bănetul adunat, cu trudă, de o haită întreagă de haiduci, prevăzuţi cu topoare şi sineţe... Cu toate că teatrul operaţiilor lui a fost tot codrul, şi, cu toate că4 şi cheamă frumos : Vornic !, dl. Tiberiu are să aibă oarecare dificultăţi în trecerea la nemurire ; şi principala, are să fie nenorocita ceia de chestie, cu closetul. ...Un haiduc la closet ! ...Să nu găseşti dumneata, la îndemână, nici un loc mai propice, mai poetic... Haiducul-Closet însă, mai are o şansă : se poate să i se schimbe porecla în renume, ca haiducului Tunsu... Acesta, se purta tuns pe cap, spre diferenţă de toţi colegii lui cari purtau plete.. Fiind însă meşter la văruiala drumului mare, Tunsu, devenit celebru, lansă moda tunsorii cu breton, între talavi.. ...S’ar putea ca haiducul Closet să facă școală... Mai știi... Are partea lui de originalitate... Alexandru Pogonat Demonstraţiuni la Paris şi la Londra împotriva Zeppelinului german Cu prilejul ultimului raid în Anglia, dirijabilul german „Graf Zeppelin“ a trecut printrio scenă penibilă. In timp ce se cobora la Londra, aeronava a ajuns la o înălţime aşa de mică, încât era să se ciocnească de tribuna unui stadion de foot-ball. Tocmai atunci se juca un match şi publicul indignat, a început să ţipe: „Afară cu namita asta nemţească. Să nu ne deranjeze jocul". • Alte demonstraţiuni protivnice Zeppelinului s'au produs la Paris. Precum se ştie, atât la dus cât şi la întoarcere, dirijabilul a zburat deasupra teritoriului francez. Ziarele „L. Intransigent* și „Journal des Débats" protestează contra acestui fapt și spun c& francezii au pot vedea fără ură chipul ZeppelimiloL Iar ziarul „Liberté* scrie textual: „Pranta nu poate tolera ca pe cerul ei să apară Zeppelinul, acest monstru german care a organizat cele mai crâncene bombardamente în anul 1915“. LUPTA PENTRU ÎNDEPĂRTAREA CONFUZIUNEI SUFLETEŞTI OPERA ATENEULUI POPULAR TATARAŞI DIN IAŞI de Ali. £osc€irov~M&lu&vaMku La comemorarea unui deceniu de activitate a Ateneului popular din Tataraşi, cunoscutul literat de Al. Lascarov-Moldovanu, a vorbit în numele Direcţiei „Educaţia Pol.omV .porului“ din Ministerul Instrucţiei, 1 ne ‘■.ri exprimând următoarele: Vremile de criză sufletească, dacă sunt reale prin înfăţişările lor directe şi imediate, totuşi conţin în ele puterile unor mari înbucurări; căci numai o vreme din aceasta poate da cele mai bune prilejuri pentru pornirea la sfintele cruciade ale spiritului uman. Inbucurare deplină şi creatoare isbucneşte ca vie flacără de viaţă, mai cu osebire din vremi de acestea,—după cum din gunoiul putregiunei pâlpâe fosforescenţă Şi ideal de curată limbă de foc şi de lumină a reînoirei... Trăim azi, sufleteşte, o epocă destul de grea. Dislocarea răsboiului, nu şi-a consumat încă toate miasmele. In toate manifestările vieţii noastre individuale şi obşteşti, răsbate un duh de amărăciune,—ne simţim stânjeniţi în respirarea sufletelor noastre. O impresiune copleşitoare de rece şi , neînţeles provizorat, ţine tovărăşie tuturor înfăptuirilor noastre,— de parcă am fi nişte călători grăbiţi, într-o gară de nu ştiu unde, pentru un drum către nişte locuri necunoscute. Ţinta vieţei noastre nu e decât în rare cazuri,—prezentă, plină şi luminoasă. N’avem o orientare sigură în viaţă,—ne lipseşte orizontul chemător, dibuim în încercări sterile părem rătăciţi, ne lipseşte idealul. Căci dacă am încerca să dăm o caracterizare vremei de faţă, cred că n’am greşi mult, dacă am spune că azi suportăm neajunsurile unei crize de idealism. Acestei crize se datoresc toate relele de care suferim în ceasurile de acum ale truditei noastre vieţi,—fiindcă e elementar — o viaţă lipsită de zarea mântuitoare a unui ideal, este lăsată la voianestăpânită a tuturor valurilor ideilor arbitrare—şi deci lesne înşelătoare. Navigăm în plină tempestă socială, fără să ştim către care ţărm şi spre care parte ne ducem năzuinţa... In asemenea stare grea de confuziune, cu atât mai meritoase „OPINIA" LITERARA Sl ARTISTICA Verige... Crime pentru femei In marginea oraşului nostru, un om de treabă a fost într'o clipă transformat in asasin. Neputînd obţine dragostea unei femei, el a ucis pe soţul acesteia. Ce a realizat prin acest act de furie absurdă? Cel mult a oferit încă un exemplu din marele adevăr că viaţa nu se conduce după ordine şi judecată. Căci dacă omul în cauză ar fi raţionat puţin, nu numai că n‘ar fi comis crima, dar ar fi renunţat şi la dragostea femeii!... Aşa însă rezultatul este cu desăvîrşire dezolant Un moment de pasiune oarbă a făcut dintr*odată trei victima: un om ucis, un altul în temniţă, o văduvă fără sprijin. Şi cazuri de asemenea natură nu sunt prea rare. Ele se întîmplă frecvent în împrejurări identice şi în formă care adesea înspăimântă prin sălbătăcie. S-ar părea astffel că femeile au un rol destul de sinistru; ele îndeamnă spre crimă. In realitate însă nu femeia este cauza asasinatelor de acest gen, ci lipsa de judecată a bărbaţilor, care se lasă amăgiţi de dorinţi banale. Omul ce comite crima pasională înţelege această realitate. Dar o înţelege prea tîrziu , cînd se află în temniţă. Şi atunci nu mai poate avea decît o singură consolare —şi să recunoaştem, nu de mică importanţă—consolarea că a scăpat de dragostea femeii !... i. b. ...şi fapte Vin, cintec, femei Zilele acestea Şaliapin a dat un concert la Belgrad. Cu acest prilej un ziar iugoslav i-a luat un interview marelui cîntăreţ rus. Şi printre altele, Şaliapin a declarat — îmi place societatea femeilor frumoase ; îmi place cîntecul , îmi face vinul, îmi place să mă îmi bine. De ce trăeşte omul, dacă nu spre a-şi satisface toate gusturile ? Iată de ce nu vreau să mă duc în Rusia, unde toate acestea sunt interzise... Cînd piesa nu place ...spune Tristan Bernard, se întâmplă ceia ce am văzut personal la un teatru din Lyon. Spectacolul era imposibil (înțelegeţi cred, se reprezintă o piesă clasică). Publi(Continuare în pag. II-a) (Continuarea în pag. 11-a) Femeile din Ungaria pentru reîntronarea monarhiei La Budapesta a avut loc o mare demonstraţie a femeilor dinsocietatea „Coroana“ Sfântă“, de subt preşidenţia contesei Apponyi. Manifestaţia a avut un vădit caracter monarhist. Femeile au arătat că Ungaria ar progresa mul mai bine şi mai repede, dacă ar avea un rege. Neînţelegerile şi luptele politice ar dispărea la mare măsură şi populaţia ar recăpăta încredere în conducătorii ţării, aşa cum a fost în trecut. Femeile maghiare s'au declaret pentru rechemarea regelui Otto. Şi în acest scop s-au arătat dispuse să ceară concursul Italiei, ■ 'wrrfii MBM Baiffian CTagarrmMif.ii. ----- 1 MAI, sărbătoarea muncii Un scurt istoric Da patruzeci şi doi de ani, ziua de 1 Mai este socotită ca sărbătoare a muncii de către muncitorimea din toate ţării*. A fost sorocită astfel la un congres internaţional, la 1889, şi de atunci în fiecare an la 1 Mai proletariatul a manifestat pentru pace şi înfrăţirea între popoare. Originile acestei sărbători sunt însă şi mai îndepărtate. In anul 1885 muncitorii din Statele Unite ale Americei dădeau o mare bătălie pentru cucerirea zilei de lucru de 8 ore. Agitaţia continuă până în primăvara următoare când, la 1 Mai 1886, de la un capăt la altul al Statelor Unite muncitorii din imensele uzine, fabrici, ateliere, transporturi etc., părăsiră lucrul şi organizară impunătoarea manifestaţie pe străzi şi în pieţele publice, cu un singur cuvânt de ordin: 8 ore de muncă, 8 ore da odihnă, 8 ore de educaţie. Rezultatele fură imediate. In câteva zile, graţia spiritului de solidaritate prin încetarea muncă în ziua de 1 Mai, 125,ooo muncitori obţinuseră ziua de 8 ora. Manifestaţia avu însă martirii ei. Nu toţi câştigară greva. Parte din ei la Chigago, vreo câteva zeci de mii, erau strânşi înaintea fabricei de maşini agricole Mac-Cornick. S-a produs o sângeroasă încăerare cu poliţia, înfrângerea muncitorilor ca inevitabilă. Câţi au căzut, nu s'a ştiut niciodată. Trei ani după această dureroasă întâmplare, se ţinea la Paris congresul internaţional socialist La sfârşitul desbaterilor fu adoptată o propunere a lui Lavigne, delegatul federaţiei naţionale a sindicatelor franceze, care cerea organizarea unei manifestaţiuni internaţionale simultane în favoarea zilei de 8 ore. Ca şi în America însă, cel dintaiu 1 Mai în Europa s'a botezat în sânge. La Fourmice, centrul industriei ţesutului din Franţa — unde lucrau aproape 4o.ooo de muncitori — in April 1891 isbucni o grevă. La 1 Mai această grevă continuă. In această zî armata pătrunse în oraş, manifestaţia muncitorilor fu împiedicată şi chiar arestaţi mulţi grevişti. In primele rânduri se afla o tânără fată Maria Blondeau, având în mână o ramură de spini, şi un tânăr Giloteau care ţinea un drapel. După succesive şarje, cu baioneta, s'a las o salvă. Căzură 19 muncitori, printre care Mana Blondeau şi Giloteau, un copil de 11 ani şi alţi tineri de 17—18 ani. In România, ziua de 1 Mai se serbează din anul 1892, din timpul vechilor socialişti. înţelesul sărbătoarei muncii nu a rămas la revendicarea zilei de 8 ore. El are are un caracter general de luptă. Dacă totuşi după atâţia ani de jertfe, muncitorimea din toate ţările este chemată la 1 Mai 1930 să manifesteze ca şi acum patruzeci de ani, pentru ziua de 8 ore, aceasta este datorită ofensivei tronilor care vor să smulcitoriior acest punct?