Opinia, aprilie 1931 (Anul 27, nr. 7172-7195)
1931-04-01 / nr. 7172
"■ România Corpul Portăreilor Trib Iaşi PUBLICAŢIUNE No. 126 Anul 1931 luna Mart 20 Se publică spre cunoştinţa generală că conform adresei judec. Ocol II Mixt Iaşi No. 30280 1930 se va vinde prin licitaţie publică In ziua de 7 Aprilie 1931 ora 9 dim averea mobilă sequastrată cu procesul verbal No 3385 1830 de la Constantin Moroşan la pretenţia d-lui Naibert Schwartz, avere compusă din : Un covor de perete din lână colorată, alt covor de perete imitaţia persan, una oglindă de perete cu ramă bronzată, altă oglindă de perete, două scaune din lemn curbat şi un dulapaş de lemn vopsit roş. Vânzarea se va face în Iaşi str. Moşi No. 10 domiciliul debitorului pe bani gata şi in asistenţa comisarului respectiv. Şef Portărel, V. Pamfil Secretar, Munteanu Ali, cât de neplăcut este acest om, care tuşeşte fără Întrerupere. Ar trebui să ia regulat KRESIVA1! renumitul sirop contra tusei, pentru a nu-și deranja vecinii la teatru sau cine- jimatograf. Şi Dv. vă puteţi îmbogăţi ! ! HugoHorovitz&Cie luând un loz de la Banca Wien, I, Franz Iosefs Kai 65 Cu un singur roz, puteţi câştiga enoria sumă de 800.000 sl ngi (20 milioane lei). Loteria pe clase, austriacă, este cea mai bună în toată lumea. 84.000 lozuri. nu adică 42.000 câştiguri şi un premiu. Orice kg 2 este câştigător. Câştigurile principale sunt : 1 Premiu de 500.000 şiingi=12.500.000 lei. 1 câştig mare „ 300.000 „ = 7.500.000 „ 2 câştiguri „ 100.000 , = 6.000.000 „ 2 „ , 80.000 , *= 4.000.000 „ Apoi două de 60.000, unul de 50.000, două de 40.000 şilingi şi altele. Prima tragere la 19 şi 21 Mai 1931: " Toate câştigurile se plătesc de noi imediat şi fără nici tragere trimitem gratuit clienţilor noştri lista câştigătorilor. Preţul lozurilor : un loz 48 şilingi, Vi 24 şilingi, Vi 12 S. (Lei 1200) (Lei 600) (Lei 300) Comandaţi lozul Dv. încă astăzi, un seăzfimânt. După T. şi D. Băclăreu La Băcănia Pincu Rahane Str Cuza-Vodă (vis-a-vis de Librăria Socec) TARIF Alb 1930 litruiiei 12 Negru vârtos 1930» 16 Ermitage Blanc 1930n r18 Riesling 1928» » 32 Viţă de Cotnari 1927» n 45 Bordeaux 1927 tin 60 Riesling 1922n »100 Cotnari 1922n ti130 Bordeaux 1925» n130 (medicinal Tămăios 19219180 Pentru sărbătorile evreești se vor cere sticle înfundate după ritual, cu etichetă specială. INSTITUTUL DE Radiologie și Electrototerapie DR. N. DABIJA Medic radiolog al Clinicei Medicale Boli interne și Radiologie Diagnostic și tratament cu RAZE X Radioscopie, radiografie, radiotherapie superficială și profundă Electrotherapie : diathermie, ultraviolete, băi de lumină, galvanizare etc. Consult 8—10 și 5—8 Iaşi—Strada Sat Atenase 4 . b. SOLO CLECNER AVOCAT str. Lăpuşneanu No. 25 _____ OPINIA »■ .. —— I ■...............— T. ■« fill 1^ I .......I III.......... "'' 1 .... 1 ' 'I........... — ........ I Doctor A. DASC AL BOLI DE COPII ŞI INTERNE VENERICE ŞI SIFILIS Tratament radical al glenoragiei acute şi cronice , al sifilisului în toate perioadele boalei. Băi de lumină, Raze Ultraviolete Consult. 8 10 a. m. şi 28 seara Iaşi, str. Cuza Vodă No. 42 vis-a-vis de Camera de Comerţ , frumuseţea e una din cele mai puternice arme ale femeei. Crema de zi Khasya vă face şi vă menţine frumoase! Depozit: Farmacia Polak, str. Ştefan cel Mare. NOUL ANTINEVRALGIC ^va^âmato!! NOVAL înlătură imediat durerile de cap, de mxn. MIGRENE, NEVRALGII, DURERI MENSTRUALE. COMBATE GRIPA, REUMATISMUL, LOMBACO, SCIATICA, JUNGHIURI, ARTRITE ETC ! IÎS vXnZARS tu FARMACI! ! RĂSPUNS AUTORILOR .Scandalului de la Teatrul Naţional“ (Continuarea din pagina I-a) Ca să aplici cuiva sancţiuni trebue, în primul rând, să ai vocaţiunea legală de-a i le aplica, altminteri eşti abuziv, eşti ban; iar în al doilea rând, ca să aplici cuiva sancţiuni, trebue să ai dovada axiomatică a vinovăţiei side. Ori Legea Teatrelor îmi dă puterea să aplic sancţiuni disciplinare numai personalui artistic, tehnic şi administrativ, categorii subalterne din punct de vedere ierarhic funcţiuni mele, nu şi membrilor Consiliului de Administraţie, care sunt egalii mei funcţionari, nu subordonaţii mei. Nici în calitate de Director, nici in calitate de Preşedinte al Consiliului de Administraţie, nu am acest control, acest drept de jurisdicţie disciplinară asupra membrilor acestui consiliu. In mod derogativ, aparent numai, pot aplica sancţiuni unei singure categorii a membrilor consiliului de Administraţie, anume delegaţilor artiştilor in acest consiliu, dar şi acestora nu le pot aplica sancţiuni decât pentru abaterile săvârşite ca actori, ipostază în care cad subt jurisdicţia mea disciplinară. Iată dar, demonstrată ca pentru şcoală de adulţi, incompetenţa mea de-a aplica sancţiuni colegilor mei din Consiliul de Administraţie. Tot ce pot face în ipoteza că un membru al Consiliului de Administraţie s’ar fi făcut vinovat de o abatere, e să ceresfez şi să ofer Direcţiei Educaţiei Poporului, instituţia direct tutelară a teatrelor. Dar nici aşa concluziile anchetei mele nu pot avea o eficienţă legală, eu, ca director, neavând vocaţiunea de a ancheta în astfel de cazuri, atari anchete fiind de atributul Direcţiei Educaţiei Poporului prin inspectorii săi artistici. Iată dar că rezoluţiunea mea pusă pe petiţia d-lui Muruzan care confunda pe Directorul Teatrului cu Judecătorul de Ocol sau cu Directorul Educaţiei Poporului,o rezoluţiune prin care-mi declinam net competinţa, este juridică şi oportună. Dar mi se mai spune că după cele întâmplate, în loc să aplic sancţiuni, am dat un fel de premiu de încurajare fratelui meu, incredinţându-i interimatul Direcţiei pe timpul alianţei mele. Cu totul inexat, Legea Teatrelor, cea nouă, spre deosebire de vechea lege, interzice Directorului să delege altcuiva puterile sale de ordin artistic şi discipinar ; numai atribuţiunile administrative sunt transmisibile, dar numai Administratorului, pe o fi personală răspundere. Aşa că mai ales eu, directorul-avocat, n’am putut da fratelui meu o delegaţie ilegală, compromiţătoare şi pentru prestigiul directorului, dar mai ales competenţe omului de lege. In timpul absenţei mele am lăsat un număr de convocări nedlate, pentru membrii Consiliului de Administraţie, urmând ca la nevoe numai plenul lor să dispue valabil pentru mine şi în numele meu. Fratelui meu i-am lăsat—frăţeşte—corvada de-aşi abate pana de la scrisul lui, pentru a iscăli zilnic biletele de invaţiuna pe care le solicită actorii. Atât Mă mai învinueşte procurorul „Liberalului* că în lipsa mea am încredinţat cu un fel de cinică poltronerie fratelui meu puterea de a redacta foi calificative, putere de care s’a folosit vindicativ pentru a întocmi o „foae de descalificare“ a d-nei Moruzan, soţia protagonistului demberăria Luther. Intr’adevăr, în lipsa mea, secretariatul a comunicat doamnei Moruzan foile sale calificative, a căror apel o pendinte ; dar aceste foi sunt redactate de mine, cu mâna mea şi subt iscălitura mea, înainte de plecarea la Timişoara, şi ele au fost doar comunicate doamnei Moruzan în lipsa mea. Un „scriitor“ nu-şi pune numele subt proza altuia ; s’o ştie de la mine scriitorii dda „Liberalul”. Dealtfel, toţi criticii, în frunte cu profesorul Ibrăileanu, au afirmat că am un stil care mă denunţă şi’n scris, şi’n vorbă. E suficient ca aceste foi calificative să fie cetite de un om de inteligenţa medie—nu cer prea mult—şi paternitatea lor va fi mai evident afirmată decât de iscălitură. Cum însă autorul articolului , catapultă, afirmă o mare sensibilitate etică în ce-l priveşte, şi cum pare să constate un impresionant deficit de sensibilitate etică la fraţii Al. O. şi Ionel Teodoreanu,ţin să fac o destainuire. A doua zi după incidentul de la Luther, fratele meu mi-a înaintat demisia. — Pe tine or să te latre, — mi-a spus el. Primeşte-o. A fost perfect. Dar demisia nu i-am primit-o din două puncte de vedere: întăi, fiindcă numai Consiliul de Admnistraţie putea să ia act, oficial, de dezideratul acestui membru ales, nu numit, urmând să-l comunice Direcţiei Educaţiei Poporului, — şi Consiliul, convocat urgent de mine, nu s’a întrunit, iar în seara aceleiaşi zile eu pe cam la Timişoara nu ca să mă plimb, ci ca să cuceresc prin conferinţe aplauzele Timişoarei pentru Teatrul ieşan şi pentru intelectualitatea ieşană, din al doilea rând, fiindcă nu vroiam să piardă Consiliul de Administraţie, fără matură chibzuinţă, pe unul dintre fruntaşii tinerii generaţii de scriitori, pe unul dintre cei mai preţioşi sfetnici artistici ai Teatrului ieşan. Iată dar, radiografia „scandalului de la Teatul Naţional din Iaşi“. Aceasta-i. Dar există într-adevăr „un scandal la Teatrul Naţional din Iaşi“, pe care procurorul familiei Teodoreanu l-a trecut cu vederea. Iată-l: actorul Dimitrie Moruzan, în ajunul stagiuni Timişoara, a produs două certificate medicale în care se afirmă că are nevoe de un concediu de boală de şaizeci de zile. M’am închinat în faţa Medicinei, dar am şi oftat amar, fiindcă în galopul a câtorva zile a trebuit să schimb repertoriul în curs — sacrificând o premieră, precum şi repertoriul pregătit cu socoteală pentru Timişoara, suprimând parte din piesele în care domnul Moruzan deţinea un rol principal, în altele înlocuindu-l cu un actor vrednic şi devotat — domnul Miluţa Gheorghiu — care suprimându-ş orele de somn şi de odihnă a trebuit să înveţe în câteva zile roluri mari şi grele. Şi în acest timp, actorul a cărui boala strategic valorificată, impunea grele sacrificii Teatrului care-i plătea şi camarazilor săi care munceau gratuit în locu-i,îşi petrecea nopţile în berării, având scandaluri acolo după miezul nopţii. Somat de mine în scris să se explice, mi-a răspuns în scris că doctorii i-au recomandat să mănânce muit şi la orice oră din zi sau din noapte. Ca şi cum ar exista încă pe pământ un doctor molieresc, care să recomande bicisnicilor pulmonari pentru întremarea lor, inhalaţii de berărie, în locul inhalaţiilor de brai, şi supraaimentare după miezul nopţii, într’un mediu viciat, şti fiind că supraalimentarea trebue să fie diurnă şi un auxilar al somnului, nu nocturnă şi practicată în dauna somnului într’un mediu nociv. Acesta este într’adevăr un scandal. Şi mă durea inima la Timişoara văzând efortul istovitor al celor care aduceau aplauze şi glorie Teatrului, în timp ce camaradul lor, al celor care trudeau acolo zi şi noapte necontenit,în concediu de boală, îşi petrecea nopţile iiberăriile ieşene, plătindu-şi ţapii, halbele şi şpriţurile cu preţul muncii celor de la Timişoara, sunt ochii acelora cari ştiu să arunce veria în altare şi tămâen cafenea. Ionel Teodoreanu P. S. — Regret că primul meu contact cu publicul ieşan, după zece zile de absenţă, este acest articol scris în dispreţul adagnului juridic: „De minimis non cinat pretoi". Veneam spre Iaşi de la Timişoara, aducând în inimă şi pe buze marele şi înviorătorul succes cu las acolo cu preţul a zile şi nopţi de unanimă truda. Iaşul, prin noi, ieşenii legionari de-acolo, câştigase în această epoca a înfrângerilor politice, o pură viteitorie culturală , crainic al acestei victorii vroiam să fiu, cu glas cu crai şi inimă darnică. Ş’aici mă aştepta cu şapte limbi de fiere : „Scandalul..“ Am cunoscut în aceste clipe amarul acelui oştean athenian cara venea în fugă, punându-şi avamul supremelor puteri, punând aici picioarelor zdrelite, ca să vestească cel dintâi cetăţii victoria asupra Perşilor, — şi pe care athenienii, crezându-l fugar, l-au lapidat. Mulţumesc... Ionel Teodoreanu . Bătăturile le înlăturaţi sigur cu „Coricol”. Depozit: Farmacia Polak, str. Ştefan cel Mare. Bibliografie — A apărut No. 21-22 (Anul ll_^ din revista ieşană „Cuvnte Literare" de sub direcțiunea d-lui Maur Săveneanu. Colaborează în acest număr: Eugen Reigis, Alexandru Pogonat, dr. Emanoil Stern, Viorica Lázarescu, Sabna Wahrman, H. Burileanu-Grancea, Maur Săveneanu, Zeka Dessmond, I. Rott, H. Silviu, Martin Graur, Emil Mihăileanu, Jacques Z. Bercovici, etc. In rest o interesantă descoperire de plagiat, duel de epgrame, informaţii, intimităţi femenine., cronica socială, caracterizări despre Teatrul Naţional, codul femeii, ştiri şi informaţii. In 16 pagini, 5 lei. — „Teatru şi Muzicăanul I No. 13. Colaboreaza: Corneli Moldovanu, G. Spina, Sell, Em. Ciomac, Dan Stetea, Ion Pas, Cărin Petrescu, Ioan I. Cantacuzino, Ion Vandal. In rest epigrame, note, stiri, etc. Caricaturi de Sell In opt pagini, 6 lei La Magazinul Stein Palatul Camerei de Comerţ Iaşi Sosesc zilnic pălării modele strâne pentru Doamne şi Domnişoare şi se vinde cu preţuri convenabile. Se transforma once formă veche de pae pe modelele de sezon, de asemenea se cursta, se vopseşte şi se transformă palamele bărbăteşti. Anunţă totodată ca la raionul de galanterie se vinde cu preţuri foarte cume. Tricotaje, ciorapi, şosete, cămăşi, genţi, cravate, precum şi toate celelalte articole atingătoare de această branşă.________________ DOCTOR Soso Schreifel BOLI INTERNE Boli de piele venero-sifilis Raze Ultra-violete Diathermie, M croscopie Analize de sânge Consulta zilnic intre orele 9—11 si 3—8S0 seara str. Anastasie Panu No. 5, vis-a-vis de Pastul Adm nistrativ docîor M." Maîasaru Specializat la Paris—fost azistent de spital la Paris Boli Interne : INIMA, PLĂMÂNI şi tratamentul tuberculozei pulmonare cu Pneumotorax artificial Str. Mârzescu lb (parter) Cons. 9—11 şi 3—6 Dr. Natalia Schieier de la clinica din Viena specializata in boli de femei şi copii, nasteri, Cons.: 8—9 dim. şi 2—6 p. m str Elena Doamna 35 R. DAMSKER str. Ghica-Vodă No. 44-46 consultă zilnic MEDICINA INTERNA SiFiLiS si GENITO- URINARE intre orele 8-11 a. m. si 3-7 p m. Diathermie şi băi de lumină iarna în nordul Moldovei Bucecea 31.— Astă noapte s’a stârnit in regiunea noastră un vint puternic, urmat de o ninsoare care s’a așternut într’o pătură groasă. Gerul s’a înăsprit, ca în toiul iernei — Incendiu.— Din cauza vântului puternic, a izbucnit un incendiu la locuința d-lui Lipa Lazarovici din localitate. Cu concursul mai multor localnici, focul a putut fi locaizat la Imp. Ghing. 13 ani dela alipirea Basarabiei (Continuarea din pagina I-a) şi a credinţei în viitorul statului românesc. Atâtea serii de elevi, deveniţi în cursul timpului studenţi cari s’au adaptat la cultura Universităţii ieşene, unde pe lângă devotamentul profesorilor celor 4 facultăţi ca să li se uşureze felul în care li s’a predat cursurile, au mai intânit pretutindeni dragoste, dragoste frăţească. Şi astfel avem cu toţii împreună aceleaş doruri, aceleaş idealuri, acelaş suflet Fraţii noştri basarabeni au devenit factorii principali ai naţionalizării târgurilor noastre din Basarabia. Ei se manifestă intens prin limba şi cultura literară şi artistică dând preţiosul lor ajutor la crearea factorului de educaţie şi instrucţie a mulţimii, la teatrul din Chişinău, care a devenit şcoala mare a poporului basarabean Eram copil când marii artişti Grigore Manolescu şi Aristizza Romanescu au jucat în Basarabia noastră. Au mai jucat acolo Luchian, Baianescu, Pikea Alexandrescu, Bobescu, Băcanescu... A fost o necesitate naţională, crearea unui teatru românesc la Chişinău. Sufletul basarabenilor este readus deja la viaţa lui firească. Studenţimea basarabeană este la înălţime. Inspirată de sentimentele ei româneşti, a serbâtorit Duminică, a 13-a aniversare a unei Basarabiei cu patria mumă. Tot Rudolf Sutu Se închid cinematografele din Huşi Cauza: impozitele grele Huşi 3Î — Pe fiece zi se pronunţă tot mai mult criza. Din cauza situaţiunei acesteia critice, cele două cinematografe nu in cazează nici suma pe care şi-a fixat-o fiscul. Proprietarii lor au rămas în restanţă şi acum trebue să ruleze numai pentru sumele datorate fiscului. Este peste puterile lor de a mai continua întreţinerea localurilor lor cinematografice şi pentru a curma o situaţie imposibilă, au hotărât suspendarea spectacolelor şi închiderea localurilor. De la data apropiată când aceasta hotărâre va fi tradusă în fapt, oraşul va rămânea intr’o complectă monotomie. Cei interesat, au făcut intervenţie pentru o ameliorare a situaţiei Leontin . Calităţile d lui ministru M. Popovici O apreciere interesantă a prietenilor politici şi personali—Expresia lapidară a d-lui Vaida Povestea ne-o furnizează d. D. Iov, care la rândul său o ştie de la fostul ministru de interne, d. Ocavian Goss. Era in 1919 când se discuta problema unui guvern al federaţiei. D-nii Goga, Maniu şi Vaida, erau găzduiţi la d. dr. Popovici, fratele actualului ministru. Intr o noapte, în timp ce d-nii Goga şi Maniu dormeau, visând succese politice, — deodată se auziră bătăi violente în uşă. Speriaţi au sărit din pat şi au ieşit in cămaşă de noapte. In odaia alăturată ii aştepta d. Vaila. — Trebue să facem numaidecât lista guvernului. Şi fară sa se mai îmbrace, numai în camaşă de noapte, au început să alcătuiască lista cab netului. După vreo două ceasuri de discuţii şi petractări, lista era gata. La un m ment dat, d. Octavian Goga, spune : — Prieteni, să-l punem pe listă și pe Mihai Popovici. Stăm în casa lui frate-sau și o să-i facem bucurie. Dealtfel Mihai doarme alâturi. — Nu se poate, a răspuns d. Vaida. E prea prost. — Să-i dăm atunci un minister neînsemnat, a spus d. Goga. — Nu se poate, are să ne compromită, s’a supărat d. Vaida. — Să-l punem la Lucrări publice. N’are ce să ne strice acolo, a interveni din nou d. Goga. Şi după o jumătate de oră de discuţii, l-au făcut ministru pe d. Popovici. S. Maur ce fac ei, îmbracă gândiri şi simţiri româneşti. Să cinstim mereu toate zilele mari din trecutul care ne-a dat unirea cea mare, a tuturor românilor. S * INFORMA flUNl x In urma unei recente şedinţe a Federaţiei corpului didactic, d. ministru Costăchescu, simţindu-se calomniat, a dat în judecată pe d. prof. Dragomir Hurmuzescu. Un incendiu a izbucnit ln corn. Holboca-Iaşi la casa săteanului Ion V. Fior. Focul a fost localizat înainte de a lua proporţii. x A vrut să se omoare.— Fata Olga Vaslui din corn. Bivolari— Iaşi, a încercat să-şi puie capăt vieţii, vrând să-şi taie gâtul. Rănindu-se uşor, a fost internată în spital. Cauzele sinuciderei încă nu se cunosc. x Consiliul de higienă al judese va întruni Sâmbătă seară la prefectură, Ministerul finanţelor a dispus autorităţilor rurale să oprească aprovizionarea cu băuturi a cârciumelor ale căror brevete sunt scoase la licitaţie.