Opinia, mai 1931 (Anul 27, nr. 7196-7220)

1931-05-01 / nr. 7196

I­n Prima Societate de Economie laşi Convocare Domnii membri ai Primei So­cietăţi de Economie din Iaşi, sunt convocaţi In Adunare Generală Duminicii 3 Mai 1931 ora 2 p.m. In localul Societăţii din str. Ştefan cel Mare No. 45. La ordinea zilei sunt următoa­rele chestiuni: 1. Raportul Consiliului de Ad­ministraţie asupra mersului afa­cerilor Societăţii pe anul 1930. 2. Raportul Cenzorilor. 3. Aprobarea bilanţului încheiat la 31 Decembrie 1930 şi descăr­carea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. 4. Alegerea unui membru în Consiliul de Administraţie în lo­cul membrului ce va eşi la sorţi Membrul eştt la sorţi, conform statutelor poate fi reales. 5. Alegerea cenzorilor pe anul 1931. 6. Chestiunile ce se vor ivi în cursul şedinţei. Aceasta fiind a doua convocare adunarea se va ţine cu orice nu­măr de membri vor fi prezenţi. Preşedinte. V. I. RADU ma­­rsaili : Londra tail Melburu IS* Paria 1853 Oeve 1881 München ISW Porto Alegre nil Londra 1(02 Bordean UQ Koloiria MB Amsterdam 1883 DiîMr IOT Calcutta 1883; 183- S Oporto 1809 Antwerpen 1883 Pari» OS7 Colcnia 1883 Alton* 18® Adelaida 1890 Wittenberg 18® Metbrun 188» I Vlena 1873 Brüxei 1888 E Bremen 1874 Chicago 1893 I Colonia 1873 Parts 1900 I Dubito 1875 Düsseldorf 1900 p > iiadetfia 187« St Louts 100« ;|| Sydney 1079 Bribe! 1910 şl Düsseldorf 1880 Düsseldorf 1020 •fi apreciem Incomparabilele calități bine* făcătoare ale preparatului Underberg. — Underberg a fost întrebuinţat în familia noastră de mai bine de 80 de ani şi a dat întotdeauna dovada eficacit fiţei sale în com­baterea Indispoziţiilor stomacale, a tulbu­rărilor de digestie şi a lipsei poftei de mâncare. Luaţi seara la culcare, Underberg voi va da un somn sănătos şi liniştit !Merberg tretiae să se găsească in ori­ce casă. Ghiaţă artificială se găseşte la Depozitele Str. Tak­e Hellin Moise Jacobsobn v­endet Feldman Samoil Leibovici „ Podgoreanul „ Leon Ştein . Abonamente se primesc la fabrie­i la Abator, sau achizitori la domiciliu, înştiinţându-ne prin telefon sau c. Piaţa Halei Sf. Spiridon colţ V. Conta Cost. Negri colţ Elena Doamna Ştefan cel Mare L­ipuşneanu Cuza-Vodă trimitem GHIAŢA“ « A. R. »» Mare deraiere de preţuri la toate articolele de manufactură şi galanterie LA MAGAZINUL Carol Kratenstein Mâna de Aur Str. I. C. Brătianu 159 SOLO CLECNER AVOCAT str. L­ipusneanu No. 26 EFTIN şi BUN găsiţi la tapiţeria Modernă Lei 875 somieră cu 50 arcuri Lei 450 divan modern Lei 850 dormeză cu ladă Lei 1000 divan cu ladă 50 arcuri Lei 1500 canapea lustruită cu oglindă Toate acestea sunt foarte bine lucrate, cercaţi şi vă veţi convinge. Ambalez mobile, aranjez perdele. Chemat prin c. p. vin la onor client pentru orice comandă sau reparaţii. CH. CHERSON Str. Sf. Lazfir 19 vis-a-vis de Fabrica de Oglinzi IACOB NAGLER lnstalaţiuni de Apă şi Canal şi-a redeschis biroul în STR. CUZA-VODĂ 6 (în curtea Farmaciei Jellea). — Cereţi devize şi prospecte — Primeşte orice reparaţiuni cu preţuri extrem de avantajoase . Crema Khasya nu conţine sub­stanţe vătămătoare ca Mercur, Bis­­mut, Plumb. Ea hrăneşte ţesăturile pielei, evitându-vă sbârciturile. De­pozit : Farmacia Pollak, str. Ştefan cel Mare. Vizitaţi Noul Atelier de CORSETERIE „APOLLO“ Str. Ştefan cel Mare 11 unde se execută comenzi şi reparaţiuni în mod garantat Florăria „VIOLETA“ Str. Lăpuşneanu 31 (vis-a-vis de Biserica Banu) Desfacere totală de RĂSADURI de tot felul, cepe de cana şi dalii, ln SERELE FLORĂRIEI din str. Sorăriei 11 (vis-a-vis de școala de Arte și Meserii). OPINIA INFORMAŢIUNI . D. Hamangiu, ministrul jus­tiţiei, a cerut parchetelor sa ia măsuri severe contra bancrutarilor frauduloşi. Deasemenea un caz de faliment al societăţilor anonime, să se cerceteze sever şi răspun­­derea directorilor şi administrato­rilor acestor societăţi.­­ Din unele cercuri se afirmă pe ziua de astăzi că d. Bogos va intra în guvern ca reprezintant al Basarabiei.­­ D. Iorga s-a declarat de acord cu d. Argetoianu, pentru modifi­carea actualei legi a cam­alei. D. Hamanoiu, ministrul justiţiei, a anunţat şi necesitatea modifică­rii legii concordatului preventiv. x Şi-a ucis socrul — InBlăgeşti (Tutova), săteanul Zela, certându­­se cu socrul său Vasile Iancu,l-a omorât cu o lovitură de sapă în cap. x D. căpitan A. Alexandrescu, comandantul legiunei de jandarmi, a luat măsuri pentru ca ziua de X Mai să se serbeze în linişte în judeţul nostru.­­ x D-na Eug. Nicolescu, profe­soară la şcoala agricolă de la Bârcea (Tecuci) a obţinut un con­cediu de 1 lună. x Conferinţă.— Distinsul con­­fereţiar universitar, dl. Dan Bă­­dureu va ţine o conferinţă în Aula Universităţii, Duminica 3 Mai, a. c. Subiectul foarte interesant al con­ferinţei: „ Optimism şi Pesimism" cât şi personalitatea bine cunos­cută a conferenţiarului, vor atrage desigur un public numeros de ie­şeni iubitori de cultură. Bilete se pot găsi din timp la D-nele din comitetul Asoc. Creşte­a Femeilor.­­ D. N. Stănescu a fost numit şef de cultură cl. III la şcoala de agricultură de la Roman. x S'a acordat un concediu de studii până la 1 ianuarie 1932, d-lui H. Vasiliu, profesor la şcoala agricolă din Roman. x Femeia Mereuţă Ioana din com­. Popeşti-Iaşi, a fost arestată aseară pe când a încercat să-şi omoare bărbatul care era în cearta de mai mult timp. „­­ In astă seară la ora 6,­ are loc o şedinţă a cercului local A. G. I. R, la care sunt invitaţi să participe şi reprezentanţii soc. A M. I. precum şi ai corpului agro­nomilor. Incendiul dela fabrica de vată din Bârlad Bârlad 30—La o magazie dela fabrica de vată a d-lui Herşcovici ,din strada Varăriei din localitate, a izbucnit ieri dimineaţă pe la orele 5 juni, un incendiu. In ma­gazie erau depozitate o cantitate de cârpe, pe care le adusese d-l Sax din Galaţi, pentru a le trans­forma în seamă. Dela această magazie focul s’a transmis la o altă magazie unde erau depozitate materiale de ale fabricei. Pagubele suferite de dr. Sax a­­ting suma de 200,000 lei, iar cele suferite de fabrică ating suma de 500,000 lei. Se crede că focul a luat naştere din neglijența unui lucrător. Se face cercetări. Sandu Jurisconsultul Christian Flechtenmacher (Continuarea din pagina l-a) română“ întitulat: „Sur les sour­ces du Code Calimaque“. Iată-ne deci în faţa unei munci multilaterale. Persoana lui Chris­­stian Flechtenmacher, sas din Braşov, cu studii adânci de drept, este studiată sub toate aspectele. Ea a intrat de mult în domeniul Istoriei vechiului drept românesc1). întrebarea care se ridica ori de câte ori mai apare ceva scris des­pre acest pravilist, este: ce a mai ieşit la iveală ? Tot astfel, trebuie să ne întrebăm şi noi cititorii a­­cestei gazete ieşene. Iată ce este nou în lucrarea d-lui Ungurenu. D-sa având la îndemână dosarul cu o parte din activitatea lui Flechtenmacher, nu a voit să aş­tepte pe alţii să vie din altă parte ca să afle ei lucrurile noi pe cari le spune prin lucrarea sa. Iată lucrurile cu totul neştiute de specialişti. Nu se ştia precis data naşterei şi a morţei, pe care autorul o fixează cu însăşi actele de căsătorie, deces etc., cari tre­buiau să fie tipărite cu caracter mai mic decât textul lucrărei, la finele cărţei, iar nu la început. S’a născut deci la 25. IX. 1785; s’a căsătorit tot cu o protestantă la 8. IV. 1817 şi s’a coborât in mormânt la L­V. 1843 din prici­na unei boala de inimă. Toată 1) Şt. Gr. Berechet, „Schiţă de isto­rie a legilor vechi româneşti 1632-1866*, Chişinău, 1928, pp. 75—84 şi partea 2-a pp. 84—99. viaţa lui a fost supus austriac, a­­vând pasport vizat anual de au­torităţile în drept. A fost epitrop la biserica luterană din Iaşi, unde s-a îngropat el cu soţia sa Iohanna şi mulţii săi copii. Al doilea lucru nou pe care ni-l aduce la cunoştinţă autorul bro­­şurei este faptul, că Flechtenma­cher voia să scoată o „Gazetă juridică“ în 1837, făcând şi abo­naţi, dar fiind prins de o boală grea, care l-a ţinut lipit de pat un an, au apărut murmure din par­tea abonaţilor ca să li se întoarcă banii daţi. El le promite că in schimbul banilor daţi pentru ga­zetă li se vor da două volume din cunoscuta deja „Condică fi­vilă“ de la 1838, pe care dona să o tipărească în patru volume, dar nici pe aceasta nu a mai dat-o la lumină, din pricina puţinilor prenumeranţi, după cum se arată din dosarul de la Academia Ro­mână. In toată Moldova nu se a­­bonaseră decât 50 de cititori la Gazeta juridică, cari nici acesta nu plătiseră abonamentul O singură îndoială poate să lase numai „Dicţionăraşul“ cel de 120 de cuvinte, tipărit în 16. IX. 1815 pe care autorul îl atribuie tot lui Flechtenmacher. Din lucrarea lui Triantaphyllo­­poulos reese limpede că cel care a alcătuit ediţia grecească a Co­dului civil al lui Scariat Calimah este numai Ananias Cuzanos, un­gurul care poseda limba greacă în perfecţie, fapt care se constată din înpletirea construcţiei clasice elene cu neogreacă timpului. Flechtenmacher nu a avut nici un amestec la închegarea textului grec, ci numai la alegerea texte­lor din codurile moderne (austr­ic şi francez) precum şi din versiu­nea latină a unicei ediţiuni a Ba­­silicatelor lui Fabretus din 1647, care se întrebuinţa în ţară. Acest mic dicţionar credem că s’a alcătuit de ceilalţi membri moldoveni din „comitetul“ alcă­tuit pentru alegerea materialul­ împletit cu „obiceiul pământului“ care trebuia să fie băgat în cor­pul Codului. Nu-l credem aşa de bun cu­noscător al limbei româneşti de acest sas, care s’a desăvârşit prin îndelungata petrecere in Moldova. Nu poate fi nici o asemăna-r­e între cuprinsul lui şi cel al „Lexi­­con-ului juris civilis“ pe care gâr­­­dia să-l imprime. Dacă am mai poseda încă textul pr­mnei traduceri româneşti din vremea când se ti­părea condica în greceşte, am pu­tea face o comparaţie între ter­menii tehnici juridici ai acelei tra­duceri şi aceia din acest dicţio­nar, pe cari îi găsim şi în broşura autorului, şi bine a procedat când i-a dat şi cititorului său. Cartea se termină prin unspre­zece „anexe“ care nu-s altceva decât actele justificative ale textu­lui. Chestiunea privitoare la dic­ţionar nu trebuia ruptă de restul celorlalte chestiuni discutate ca să se interpună intre ele acele a­nexe despre care numai ce am vorbit. Sfătuim pe bunul nostru elev ca ori de câte ori va mai scrie în acest domeniu să nu lase pe cititor fără explicaţia atâtor cuvinte de provenienţă greacă, slavă şi chiar turcă, cum sunt: a metahi­­risi — a întrebuinţa, poslovenie =­ aprobare, îngăduire, tetraj = cast, slovesnâi = oral, prenumeraţia = abonarea, izvodi listă, zapiscii= bilet, pliroforisit = informat, etc. Cuvântul „resipisca“ trebuia citit „rus/z/sca"==chitanta. Lucrul acesta trebuia făcut și la "publicarea lui Damaschin Bojinca. In general munca d-lui Gh. Ungureanu merită toată lauda, li dăm sfatul şi îl îndemnăm să lu­creze tot mereu. Este atâta ma­terial pe care trebuie să-l vadă lumina tiparului pentru a putea întregi cunoştinţele noastre asu­pra trecutului juridic românesc. Din păcate, studiul nostru nu ţine de­cât un an, pe când studiul dreptului roman se face trei-patru ani. Atunci când mi am putut forma buni cititori de acte vechi din studenţii mei, părăsesc facul­tatea. Este oare cu putinţă să străbaţi într’un singur an viaţa juridică bizantino-românească ve­che ? Iubitorii de cercetare ai tre­­cutului nostru documentar nu fac de­cât să ne ajute mult sar­cina noastră. Lucrările autorului nostru au adus noui lumini de cari se vor folosi toţi câţi sunt îndrăgostiţi de un trecut pe c­are-l dorim­ cât mai mult luminat şi mândrit. Ştefan Gr. Berechet La sediul clubului organizaţiu­­nei naţional-ţărăniste orale, a avut loc aseară o şedinţă la care au participat parlamentarii şi dem­nitarii ieşeni, sub preşedinţia d-lui prof. N. Costăchescu. Ideea de partid Fostul ministru al instrucţiunei a făcut un expozeu asupra situa­­ţiunei politice, defavorabilă actua­lului guvern. Apoi discutându-se asupra chipu­lui în care a fost alcătuit cabin­etul Iorga din elemente disparate, adu­nate fără nici o disciplină şi le­gătură între ele, naţional-ţărăniştii s-au ridicat împotriva acestui sis­tem de înfăptuire a guvernelor, sistem considerat ca periculos ţăreu. In sprijinul ideei de partide, or­­ganizaţiuni unite şi disciplinare, s’au pronunţat partizanii ieşeni ai d-lui Maniu. Organizarea unui congres In faţa acestei situaţiuni, naţ­o­­nal-ţărăniştii ieşeni socotind nece­sar un apropiat contact cu şefii de sectoare şi partizanii atât din oraş cât şi cei din judeţ, au hotărât ţi­nerea unui congres Duminică 3 Mai la ora 11 dim­­in­eala clu­bului. Meetingul de Duminică este socotit ca un semnal de începere a luptei în vederea apropiatelor a­­legeri generale. DRAGU VIAŢA POLITICĂ Organ­izaţia n aţio n a l - ţă ră n i stă se^pre^teii^ui vederea alegerilor generale Congresul judeţean de Duminică. — In sprijinul idee! de partid. Ştiri poliţieneşti Un hoţ de găini împuşcat de un poliţist Un alt hoţ a fost împuşcat în zorii zilei Sergentul de poliţie Ion Lungu a surprins un individ je­fuind coteţul cu păsări al d-lui Blumenfeld din str. Palat 8. Ser­gentul a somat pe individ să se predeie, dar acesta a încercat să fugă. Sergentul a tras atunci asupra lui câteva focuri de revolver. Un glonte şi-a atins ţinta, lovind pe hoţ îrn picior. Căzând la pământ, hoţul a fost ridicat în braţe de trecători şi transportat la spital. El se numeşte Ion Burchele din str. Hatmanul Şendrea. Hoţi arestaţi — Un alt hoţ a fost prins ieri de locuitori şi sergenţi în str. Lipo­­vană 34. El încerca să jefuiască o lo­cuinţă din str. Palat. Hoţul, fiind urmărit de public, s’a ascuns într’un coteţ de porci din curtea caselor din str. Lipo­­vană 34, unde a fost prins. El se numeşte Tuţu Gălăţeanu şi este originar din Urlaţi-Prahova. Publicul l-a maltratat grav. — Al treilea hoţ a fost prins în str. Tataraşi. Acesta furase un cal din grădinăria d-lui Cezar Pepi din şesul Ciricului. Un pă­zitor s’a luat după hoţ şi a reu­şit să-l prindă. El se numeşte Gh. N. Fiorea din Păuneşti-Lăpuşna. — In gara locală a fost prins ieri pungaşul de buzunare Stumer Gherşin din str. Zugravilor 23, pe când încerca să jefuiască pe comerciantul Zaharia Barat din Lespez­. — In Piaţa Sf. Spiridon a fost prins hoţul de păsări Gh. Tomiţei din strada Eternitate 9, care fu­rând nişte curcani de la d. Andrei Balin din Tg. Copou, i-a oferit spre vânzare tocmai păgubaşului care venise să-şi caute păsările furate. Diverse — Tinerii I. Popovici din str. Stejar 12 şi Tudor Apostol din str. Crucii 94 au fost prinşi îm­părţind manifeste comuniste. — A fost arestat Gh. Puică din str. Ion Creangă 34, găsit cu un sac gol al P. T. T.-ului. — Intr'o ladă de gunoi din Piaţa Halei a fost găsit un craniu omenesc, care a fost depus la po­liţie. S’a deschis o anchetă. — Poliţia, în baza unei circulare a Parchetului Cernăuţi, a pus în urmărire pe Vladimir Teodorescu, originar din Leuteştii de Jos, care fiind acuzat de omor şi simulând nebunia, a fost internat în ospi­ciul din Cernăuţi. Acolo a reuşit să înşele pe gar­dieni şi­ să dispară.­­ Prin scoaterea geamurilor şi îndoirea gratiilor, hoţii au pătruns în locuinţa d-lui I. Minovar, din Şoseaua­ Naţională, de unde au furat haine şi lingerin­ Rep. INSTALAREA NOULUI PREEFCT DE VASLUI Vaslui 30 Peri dimineaţa la ora 11 a avut loc în saloanele prefec­tura Vaslui, instalarea d-lui Marcel Bastachi în demnitatea de prefect al judeţului. D. Gorgos fostul prefect, a ţinut o cuvântare, recomandând în ter­men elogioşi pe noul reprezentant al guvernului Dl. Bastachi răspunzând D-lui Gorgos, îi mulţumeşte pentru fru­moasa prezentare făcută şi arată că D-sa cunoaşte majoritatea din funcţionari care au mai lucrat sub D-sa şi comptează că-şi vor în­deplini şi mai departe datoria Dl. Stolniceanu, secretar gene­ral al prefecturii, răspunde în nu­mele funcţionarilor, asigurând a­­celaş larg şi devotat sprijin în fo­losul general.­­ A fost arestat săteanul Ion Con­a din com. Oprieşeni-Iaşi. A­­cesta pentru a încasa o asigurare şi-a dat foc casei . A fost înaintat parchetului săteanul Ion Creţu din comn. Po­­pricani-Iaşi, fiind bănuit ca in­cendiator.­­ Tribunalul local a adjudecat ieri definitiv hotelul Binder soţilor Horovitz de la Banca Moldova.

Next