Opinia, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 7325-7351)
1931-10-01 / nr. 7325
ANUL XXVII NO. 7325 aboname Lei 1000 M 500 H 300 , atelier IAȘI.—STR. MAI MULTĂ PRUDENŢĂ DIDACTICA Cazurile anormale, ce se îndesesc din zi în zi — printre elevii de curs secundar, ne pun pe gânduri. In pericol viaţa profesorului, în pericol familia, şi mai grav societatea în care întră morbul acesta.—Nu e vorba că asistăm azi la fel de fel de manifestaţii,—toate „ultra". E prea perdută cumpăna vieţii familiale şi sociale ca să nu asistăm la constatarea că : elevul secundar nu găseşte în el vina, niciodată, ci în profesor, în părinţi in rude. Staţi o clipă de vorbă cu un adolscent exaltat, şi veţi vedea că cu nimic nu-1 convingi, nici cu autoritatea, nici cu experienţa cu nimic ; el rămâne încredinţat că pe veci îi eşti duşman. In faţa acestei situaţii dureroase, când băiatul lichidează „conflictul“ cu revolverul, fie asupra lui, fie asupra profesorului, se împune ceea ce am numit mai sus „prudenţă didactică“, sau tact pedagogic Nu mai avem în faţă un elev, supus, disciplinat încă de la vatră; viaţa nouă cinematografică, romanele senzaţionale, îl iau pe copil, îl plimbă prin ascunzişurile şi catacombele lor şi îl trimet la şcoală cu acea indiferenţă faţă de pregătirea lui faţă şi de învăţătorul său. El ripostează cu neascultarea, cu lenea, cu înverşunarea. Şi atunci se împune categoric : o strânsă legătură între profesor şi părinţi. Aproape zilnică această legătură, intrevedere, comunicaţii reciproce. Să mărturisim, sunt şi împrejurări izolate în care profesorul e de vină. Voiu înşira câteva : 1) politica ; da, da, politica ; suntem bolnavi cronic de politicianism, 2) necunoaşterea individualităţii copilului—trataţi la fel ; e o scădere didactică şi e un punct însemnat al pedagogiei moderne. Ei bine, trebue ţinut seamă de individualitatea copilului — şi aceasta i-o poate arăta profesorului, cel mai lămurit, tatăl ori mama copilului. Pentru o mişcare, pentru o greşală, deseori inofensivă, pentru o mică neatenţie, unii profesori îşi dau curs unei exploziuni de severitate şi fac notaţii rele în catalog. Apoi urmează întreg calvarul trimestrial, de buimăceală şi buchiată până la zăpăcire adevărată a elevului, pentru a căpăta o altă notă superioară— şi aceasta cam rar, căci tot trimestrul ascultă profesorul pe cel din dreapta, pe cel din stânga, pe cel din faţă, pe cel din spate ; iar pentru acel ce aşteaptă înfrigurat măcar o rază de bunăvoinţă,—nimic şi iar nimic. Iar în spatele înfrigurării copilului stau cei doi părinţi îngrijoraţi şi desnădăjduiţi de atâta indiferenţă faţă de copilul lor, faţă de osteneală şi cheltuielile lor. Eu cred că ar fi timpul să dispară zicerea că cutare e „spaima“ şcoalei. Din buze plăpânde s’aude : „Ia cutare profesor ori înveţi ori nu“. Şi la păşirea copilului în şcoală a şi intrat groază într'însu’. Iată de ce e necesară azi o prudenţă didactică, dar mai ales e nevoe de un raport strâns cu părinţii, de sunt în oraş, un contact personal, iar de sunt la ţară, prin scrisori. Acest lucru trebueşte din timp făcut, iar nu la sfârşitul anului, când revolverul, stricnina, ş. a. lichidează buclucurile acestea, care se pot evita, învăţător, preot Negoliţă Erbiceni-Iaşi IDEI ŞI FAPTE VENIŢI MAI DES, CEI BUNI Doctorul Vicol, un basarabean luminat şi cu mult suflet, adresează recent regăţenilor un călduros apel: „Veniţi mai des, veniţi să vă cunoaştem şi să ne cunoaşteţi. Ne vom înţelege şi vom descoperi, unii în inimile altora, comori de bunătate, de dragoste ! “ Ce-i drept, noi personal ne-am săturat să tot repetăm, în decursul atâtor ani, doleanţa aceasta legitimă a basarabenilor. Esenţialul e ca cei care vin în Basarabia s-o iubească sincer, să-i poartă frăţeşte de grijă. Esenţialul e ca mai întăi să plece din colonie cei răi, hrăpăreţi, abuzivi, arbitrari, incapabili,—şi alţi regăţeni, cinstiţi, capabili, muncitori să le ia cât mai neîntârziat locul. Şi nu numai regăţeni ; sunt şi basarabeni a căror prezenţă în fruntea instituţiilor cu răspundere ar face cu siguranţă onoare acestora din urmă. Căci—dece s'o ascundem ?, — în Basarabia sunt controlori fiscali care aici în regat exercitau nobila meserie de croitor; sunt comisari care au la trecutul lor o intensă activitate în ramura... frizerieibasarabia s’a săturat până’n gât. I. L Basarabeana Din pricină că lucrarea misionară, atât la protestanţi, cât şi la catolici, se desfăşoară în coloniile feluritelor State, se înţelege că era locul ei să se arate şi ea la Expozţia Colonială franceză ana Sutele respective pu'-PU lăud.’. cu hidarea misio..tră uin colon* ue !*•*■ culturală pare treapta jereasca ş gofopil târască a do* Potrivit cu aceasta, atât protestanţii, cât şi catolicii, şi-au avut pavilioanele lor la numita expoziţie. Cum intrai, îndată dădeai de ele, pe stânga. Treceai mai întâi pe lângă măreţul .p.D, zis la Citi des informations,, care era tot pe stânga, dădeai peste . do-:«• ... o..ne ale misiu•n-fe ro '-tea adevăratele • de. M riţlei şi care nu erau acestea, privirea îţi cădea peste casa misionară. Dela cea protestantă eşeai dezamăgit. Nu că protestanţii nu aveau ce arăta, dar nu au expus ce aveau şi nu au expus cum trebuia. Aveai mai mult nişte tabele statistice, cărţi despre lucrarea misionară, hărţi, mai mult material intelectual, dar nu înfăţişări vii, scene imitate în ghips, care să înlânţuiască privirea. Lipsea lucrarea asupra simţurilor prin joc de colori şi privelişti care să vrăjească ochii. Acestea erau larg întrebuinţate în palatele multor state coloniale: Portugalia, Danemarca, Olanda. Când vedeai viaţa eschimoşilor din Grönlanda, ticluita aşa cum ar fi însăşi priveliştea naturii, omul era mult mai mişcat. Când vedeai viaţa din fundul mărilor în palatul Olandei, întocmai cum ar fi ea cu adevărat, omul era uimit. Un neamţ, eşind de acolo, spunea: Asta e tot ce poate fi mai vrednic de văzut aici. Chipul acesta de lucru nu l-a întrebuinţat misiunea protestantă şi de aceia omul nu eşea de acolo cu vreo întipărire mai vie. Da, material de studiu era. Cine voia să stea şi să culeagă putea găsi fel de fel de date. Era însă tot treabă intelectuală, nu însă şi pâlpâiala vieţii în drumul ei. Nu tot aşa la catolici. Aceştia au ştiut mult mai bine să scoată efectul Chipurile care imitau viaţa, priveliştile în care maicile catolice învăţau pe copii erau arătate ca şi cum ar fi în carne şi oase. Ei au ştiut apoi să caute împresiunea prin faptele misionarilor ucişi de sălbateci. Omul jertfit pentru o credinţă se înţelege că lasă o puternică întipărire Expoziţia lor îţi arată uneltele de chinuire ale cutărui episcop, frînghia cu care a fost spînzurat cutare misionar. Aveai apoi scene de altfel: cutare misiune care se înfăţişa înainte cutărui rege negru. Toate în mărimea naturală a oamenilor. Se căuta trăsătura vieţii pentru a lucra asupra vieţii. O mulţime de misionari catolici apoi mişunau pe acolo pentru a povesti, a mişca şi prin cuvînt. Mai slabi în misune ca protestanţii, totuşi ştiau să înfăţişeze lucrurile ca şi cum ei ar fi mai tari. Şi în adevăr cine a văzut DISCUŢII ŞI PĂRERI misiunile religioase LA EXPOZIŢIA COLONIALA DIN PARIS ...........111MIL.L______________________________|________________________________ de Arhimandritul Scriban profesor universitar O insulă care apare și dispare Precum am relatat, cu prilejul nouei erupții a vulcanului Krakatoa, a reanărit u o,,Drrfat yc’or ins^ Ana-Ea-Krakatoa. A- nfăblă. dibpărusOs tot din cauza unei erupții h vulcanului* Geologii cred to«** că insula nu se va putea* îhențip^ mult 4*mp U&âSLuîi* OCUÎ rOSpCCtiV r.înt condițiuni geologice de asenenea natură, încât •nsula va fi în curan- - - un nou atrasă ;.pre fund. tâmpla, alune», v? mir actevar o " IN PAU. 4-a ULTIMA ORA EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN 1 OCTOMBRIE 1931 RON DE PREMII Seria No. 3 Totalul premiilor gratuite oferite de Soc. „Asigurarea Românească“, Inspectoratul Iași Lei 150.000 numerar (6 SERII A 25 CUPOANE) VULCANI ÎN ERUPŢIE Precum am anunţat, celebrul vulcan Krakatoa a reintrat în activitate. Cu prilejul acestei noui erupţii, a reapărut o insulă, care dispăruse în anul 1883. In clişeu , vulcanul Krakatoa în plină izbucnire. DIJV TOM X £ UM E M Sinucidere prin foamete — O impresionantă tragedie s’a întâmplat la Cardiff, în Anglia. Un anume Moriss Johnson, în etate de 38 ani, era şomer şi a cunoscut în ultimul timp săptămâni de neagră mizerie. El a hotărât să-şi puie capăt vieţii într-un mod demonstrativ. In consecinţă, a decis să se sinucidă prin foamete. Bietul onî a postit 34 zile. In acest timp n’a mâncat şi n’a băut nimic. A stat toată vremea în casă, fumând in total 817 ţigări. In a 29-a zi a căzut la pat. Vecinii au vrut să-l salveze, dar sinucigaşul a refuzat cu încăpăţinare orce ajutor. S’a încuiat în cameră şi n'a permis nimănui intrarea. După 34 zile de asemenea chinuri teribile, nefericitul a înoptat din viaţă.# Un copil beţiv — Un copil beţiv la vrâsta de trei ani, pare desigur un caz ciudat. Dar un asemenea caz s’a întâmplat realmente în orăşelul Simming din Norvegia. Copilul Willie Norman, deși în etate numai de trei ani, era pasionat după băuturi alcoolice. In ascuns, fura și golia sticlele cu vin, licher și cognac. Această na-Mir»tți WiîTtf* nit \/win ă v FIAo^ tipa* trarwormaad c& u Îîitr lm adevHrat infern# Pentru a-L adorm?,, maxnn a rscurs ia ajutorul copil**ui* li L- tii Iui câteva linguri de cogneac și astfe! .copilul adormea în îcagfin. Dar -^venind mai mar ,, micuţul * _cu patima pentru băuturile spirtoase Şi acum se • .ia infrUn sanatoriu, unde medicii se cănesc să, vinde,* de acos. rirn;‘ 1 . - T^MUIWC— Nu este vorba de cunoscuta dramă a lui Andreev, ci de o dramă din viaţa reală. Faptul s’a petrecut la San-Francisco (America). . Un circ de acolo, pentru a atrage publicul, s’a gândit să utilizeze procedeul din piesa scriitorului rus. A anunţat că la spectacole va apărea un om care primeşte palme. Şi într’adevăr, în fiecare seară, clownul John Maggers se aşeza in mijlocul arenei şi orcine dorea, avea dreptul să-i tragă două palme. Şi sa găseau numeroşi spectatori, care îşi satisfăceau în glumă această pasiune degradanta. Intr'o seară însă, bietul clown, exasperat da meserie, a conceput un oribil plan de răzbunare. înainte de spectacol, a zugrumat intr’o cabină pe directorul circului. Apoi a apărut în arenă, cu un revolver în mână. Câţiva spectatori credeau că e o glumă şi au venit ca deobiceiu să-i tragă palme. Alunei clownul a descărcat şase gloanţe, omorând două persoane şi rănind grav alte trei. In urmă, şi-a tras un glonte în tâmplă şi a căzut mort în arenă. In buzunarul hainei sale de clown, s’a găsit următorul bilet : „Am răzbunat toate palmele aplicate cu atâta sălbătăcie pe nenorocirea unui om. Să-ţi fie ruşine, omenire civilizată Şi ieri f itiive zi deobiceiu tragedii interesate când sânt atâtea in viaţa da toate zi-1*1 f O nuntă cam poveşti. — In ... alitatea Bontonte din Italia a loc o nuntă într'adevăr excepţională. Se căsătoria fica unui mare moşier Codaţii cu fiul primariu cum targe : patru ..... această ste 800aosafiri, sumat: un bou, trei porci, 2 carte, 97 cozonaci, tsOO că, bouri lapte, 300 litri vin, 120 litri licheruri, etc... Zarele italiene nu relateaza cum s’au simţit mosafirii după acest chef monstru. . Actualităţi politice Intransigenţa d-lui Maniu Ce vrea d. Maniu ? Misterul retragerii d-sate din şefia naţional-ţărănistă, căpătase o singură (şi destul de vagă) explicaţie : un gest de protestare contra unor metode politice care tindeau să nesocotească tradiţia politică şi constituţională a ţării. Era o manifestaţiune a d-lui Maniu, insă nu trebuia să fie o abandonare. Se anunţă insă că fostul şef nu mai vrea să revie, şi chiar propune succesori. Este totuşi sigur că d. Maniu va continua „să dea sfaturi“ partidului, şi cel puţin să determine atitudinele ramurei ardelene. Ba chiar de multe ori aceste „sfaturi“ din umbră ar lua carecterul de „lucrături“ contra şefului. Şi n'ar mai fi linişte în partid. Asta vrea d. Maniu? Organizare... D. Iorga a vorbit recent la radio despre organizarea învăţământului comercial, şi a propus, între altele, ca la şcolile de comerţ, să se introducă... studiul cizmăriei! Foarte interesant. Dar de ce să nu se introducă şi moşitul, depildă ? N'ar fi râu ca viitorii contabili să ştie a tăia buricul. Haide, de-le lorga, continua „organizarea ţearei“.... Gandhi nu consumă mâncăruri europene “Ziarele engleze relatează câteva amănunte curioase din viaţa lui Gandhi, care în prezent se află la Londra. Astfel, printre altele, ziarele arată că şeful naţionaliştilor din India refuză mâncărurile europene. Gandhi nu consuma necăi bucatele, aşa cum se gătesc în ţara lui. De aceia şi-a adus o cutie mare cu provizii alimentare din India. In special Gandhi se hrăneşte cu lapte şi un fel de pâniţe uscate. In genere, mănâncă foarte puţin, fiind de părere că mesele bogate vatămă organismul şi sunt o sfidare pentru atâtea milioane de muritori de foame din toată lumea. Gandhi duce o viață foarte apropiată de aceia a pustnicilor din legende. Mari pregătiri in America pentru vizita miniştrilor europeni Am anunţat că d. Lava, primul ministru al Franţei şi dr. Brüning, cancelarul Germaniei, au fost invitaţi de d. Hoover să vie la Washington, în vederea unor consfătuiri în chestia situaţiei financiare. Este aproape sigur că miniştri europeni vor pleca în America. In acest scop, se fac în prezent mari pregătiri în Statele Unite. La New-York se va ridica un mare arc-de-triunf în cinstea oaspeţilor, precum şi o „statuie a păcii“. Miniştrii europeni vor locui într-unul din cele mai frumoase apartamente din „Casa Albă“ din Washington, unde, în semn de prietenie, va locui si d. Hoover in acele zile. In America —cred ziarele de peste ocean — se va cimenta pacea între popoare, pentru totdeauna. Să dea Dumnezeu..." „OPINIA“ LITERARA 91 ARTISTICĂ IIOIMTEDIDORESCUl La Bucureşti a încetat din viaţă cel care a fost unul din cei mai apreciaţi gazetari româi, Ion Teodorescu. El forma oarecum o punte de legătură între două ţărmuri ale scrisului cotidian, între ziaristica de ieri şi cea de astăzi. In artiolele sale, Ion Teodorescu judeca oamenii şi evenimentele zilelor de faţă, cu sufletul şi mintea în nostalgie după zele de ieri. Nu afirmă prin aceasta că în genere a fost un conservator. In scrisul său însă, pulsa, ca o tradiţe, o înţelegere sfătoasă, pe care de obiceiu o mai găsim numai la cei ce trăiau cu zestrea sufletească a trecutului generos. Ion Teodorescu făcea parte din generaţia condeiului lui Miile, din acea generaţie care înseamnă pentru scrisul de la noi, o faimă şi o pildă. A colaborat neîntrerupt la ziarele „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, ţinind astfel printr’o linie perfect dreaptă începutul şi sfîrşitul scrisului său, ceiace mărturiseşte destul de elocvent statornicia solidă în idei şi atitudini. Ion Teodorescu atrăit tinereţa în Moldova, în special la Iaşi. Şi acest fapt, credem, n’a trecut fără urmări. In cuvîntul său, exista o judecată cumpănită, calmă, serioasă,— caracteristică sufletului moldovean, care îndeobşte e mai puţin aprins şi agitat decît cel de peste Milcov. Pe mormântul lui Ion Teodorescu, se aşterne acum regretul pentru un publicist de talent în deosebi şi in genere, pentru un om de inimă. i. b. ...şi fapte Copii romancieri La Paris s-a instituit un premiu de un milion franci pentru cele mai bune romane senzaţionale scrise de copii. Premiul a fost împărţit intre André Stecman, care la 18 ani a scris romanul „Şase morţi“ şi colega sa Paulette da Champeaux, care la vrâsta de 11 ani, a scris romanul „11 ore şî 37 minute*. Ambele cărţi prezintă acţiuni interesante şi sunt compuse cu un cidient surprinzător da precoce. André şi Paulette sunt cei mai tineri romancieri. Aceşti copii excepţionali scriau cărţi, în timp ce alţii ca dânşii se joacă cu păpuşi şi soldaţi de plumb.« Medicul şi onorarul In cabinetul unui medic. Doctorul, după ce examinează pacientul, îi spune: — Nu pot face prea mult. D-ta ai moştenit boala. — Atunci, domnule doctor, trimiteţi tatălui meu nota cu plata vizitelor... O simfonie intr-o placă Societatea de gramofoane „Victor Talking of America“ a reuşit să fabrice o placă excepţională. Pe acelaş disc se află înregistrată în întregime simfonia 5-a de Beethoven. Este prima placă de gramofon, care durează necontenit 30 minute. Fabrica americană a reuşit să confecţioneze un material special (compus din ebonită şi celuloidă, care permite să se înregistreze pe placă un număr triplu de cercuri sonore foarte fine. Totodată noul material a suprimat zgomotul pe care acul îl făcea neplapa Bineînţeles. ru ni invenţia şi crea ei suma (165 milioan oameni prad La examen La un exa da drept pe Profesorul in — Spuneţi i cbigamia ? Candidatul se gândeşte o clii şi apoi răspun Bigama face de două ori preş.. Reviste „ Făclia “ (b literară din C material îng Const. Jaleş, Craiovitza, Al In rest, cra despre cărţi ş vista „ Făclia “ v. unui exemplar ; • acestea, a p, cat de acot* • cu părerea că n catolică decît Totuși nici pe o el • Catolicii lucre« ' ' " de efect, vor cri: a c • r mijloace de dit privește misiur o . ; 1 (Continuare