Opinia, martie 1932 (Anul 28, nr. 7451-7477)

1932-03-01 / nr. 7451

L ANUL XXVIII No. 7451­3 LEI EXEMPLARUL Fundaţiunea „Regele Ferdinand Bucureşti \ Str. Ştirbei Vodă 3 ^ \ (Adm. Com. Coroanei) IAŞI.^Tj^LĂPUŞNEANU 37 ZIAR POLITIC COTIDIAN MARŢI 1 MARTIE 1932 A N U N C I U R I se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBl­ICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37­1 Redacţia 391 Telefoane : ! Administraţia 394­­ Serviciul de noapte 367 ffo \ ^ ru ! -i­­­ . IDEI ŞI FAPTE Trista mar­e şi soarta cetăţea­nului de rând, domnilor, a acelui cetăţean ufitil care Îndură cu un stoicism rar nu numai lipsurile a­­păsătoare, determinate de teribila criză economică, ci şi capriciile fanteziste, balcanice, ale atâtor administratori publici, arbitrarul celor mari şi tari, nelegiurilor şi fraudele ce se ţin lanţ In bla­goslovita noastră ţară. Cetăţeanul de rând le vede, le fie, le simte pe toate; îşi dă el vie seamă de cine, când şi cum e prădată ţara. Le inghite însă pe toate şi tace ca un peşte,—pentru că nu-şi cunoaşte drepturile ele­mentare , pentru că e veşnic inti­midat, în virtutea tradiţiei că boe­­rului nu-i poţi cere nici-o soco­teală, fiindcă lui ii e îngăduit de când îi lumea să opereze în vis­­teria obştească, ca un codru. La drept vorbind, sunt toate acestea nişte poveşti vechi, cu­noscute până şi de copii de vârsta preşcolară. Nu-i nici un motiv se­rios, aşa­dar să insistăm ceva mai mult, asupra veracităţii a­­cestor constatări. ....Să-l vedeţi însă, pe acelaş cetăţean, comentând la un co­ş de stradă, la cafenea sau aca­s­ă evenimentele preeminente* * ale vieţii noastre sociale, adică ieşi­rile violente ale cutărui fost po­tentat împotriva cutărui actual mâna­tor de fonduri ! Şi viceversa. — „Ţi-a plăcut reportajul par­­lamemar însumând o groază de întâmplări picante: d-l Mareş cu Ipostaza de purificator al moravu­rilor; palmele d-lui Popovici; a­­precierile măgulitoare ale aceluiaş d. Mareş, asupra meritelor d-lui Mihalache ? Şi sărmanul ora e încântat, e­­vocând cu spume la gură, răfuie­lile la ordinea zilei între foşti, prezenţi şi viitori dregători. —­­Auzi, domnule—conchide cetăţeanul buimăcit—ce curaj ex­traordinar are ăsta Mareş ! Deşi pălmuit de d. Popovici, nu s’a sfiit să'l mai facă apoi de două parale pe ăl mai mare democrat român ! * Şi aşa mai departe, câoî certuri şi scandaluri nu ne lipsesc, slava Domnului. ... De data aceasta, ne-am pro­pus să înfrânăm cu tot dinadinsul ze’ul admirativ al atâtor concetă­ţeni naivi, atrăgând-te atenţia bine­voitoare asupra clasicei constatări că „corb la corb nu scoate ochii“ Boerii când se ceartă în publ­i, se dau în spectacol, doar aşa, ca să le mai treacă de urât. Intr’o ţară cu adevărat civilizată, ce-i drept, o cât de neînsemnată învinuire are urmări neplăcit­e, ori pentru cel învinuit, ori pentru cel care atacă şi insu­lă fără te­­meiu. Pe la noi, feluriţii b ceri puţin se sinchisesc de aprecierile opiniei publice. O desconsideră chiar com­plect. Şi puţin le pasă dacă dum­neata cetăţean umil şi prăpădit, ştii cât, cum şi când au furat ei. Dumnealor intre dumnealor se în­ţeleg de minune. Inc­erănle de la Cameră, articolele fulminante, sunt toate acestea nişte exerciţii spor­tive. Muşamaua naţională întinde vălul ei miraculos peste tot, iar tu cetăţean naiv, rămâi cu­ entu­ziasmul tau pueril şi ridicol. „­Dacă ţine destinul, ţi-e mai dat să-i vezi într'un târziu pe cei doi beligeranţi înflăcăraţi, lăfăindu­­se într’o dulce pretenie în limu­zina a cărei provenienţă e demons­trată subt propria semnătură a unuia din ei. Şi tu care sperai să-i vezi macar pe unul din ei ispă­­şindu-şi v.na cea mare..., tu cetă­ţean naiv! î. i. b. D u m n ea I o­r INTRE DUMNEALOR ACTUALITĂŢI politice „Reintrarea în constituţionalism" Criza din partidul averescan.­—Politica, greşala şi riscurile d-lui Goga Spectacolul guvernării prin „teh­nicieni“, după fantazia liberă a unuia sau altuia din potentaţii ridicaţi de împrejurări in fruntea treburilor publice,­­ a stabilit deplin adevărul că : ţara trebueşte guvernată de organizme cu răs­pundere, cu experienţă, cu struc­tură unitară şi cu autoritate de­plină asupra întregului aparat de stat. Această cerinţă a fost sinteti­zată de d. mareşal Averescu in formula: »reintrarea in consti­tuţionalism*. Forma polemică a d-lui Ave­rescu, cu accentuarea atacurilor la adresa Coroanei, n'am apro­bat-o şi n’o aprobăm. Fondul ideei mărturisite de mareşal este insă just şi concordă cu tendin­ţele tuturor celorlalte partide de guvernământ. In cadrul unui mare principiu politic, împins la suprafaţă de cerinţele prezente ale ţării, d. Goga provoacă criza in partidul poporului.* După cum am observat în nu­mărul precedent al ziarului, dt. Goga s-a pus pe un teren per­sonal, simplist şi comod: a gu­verna. E adevărat că intenţia oricărui partid politic este a cuceri pu­terea, pentru a aplica un pro­gram. Insă interesează iu ce îm­prejurări vii la putere şi cu ce perspective. „Puterea* oricum şi cu orce preţ — nu este o for­mulă recomandabilă. Or, se pare că tocmai acest lucru urmăreşte (sau visează) d. Goga. Devotament perfect faţă de Co­roană, al cărei prestigiu trebue să rămâe neştirbit,­­ de acord. Dar nu coborârea Coroanei din tronul Domniei, în arena zilnică a gu­vernării, arenă care e un domeniu exclusiv a oamenilor politici, răs­punzători faţă de naţie şi de le­gile ţării. A introduce guvernarea res­­ponsabilă in prerogativele Co­roanei, înseamnă a deplasa o parte de răspundere de pe umerii oa­menilor politici, pe umerii Regelui Cine foloseşte asemenea sistem anti-constituţional riscă sa tulbure liniştea ţârii şi face un rău ser­viciu Coroanei. D. Goga se răndueşte in ase­menea categorie...* Dealtfel, d. Goga poate intim­­pina decepţii, in loc de foloase personale,—lucru ce se întâmplă lesne când te întemeiezi pe viaţa (adeseori capricioasă) a unui singur om. Sunt precedente... Şi in clipa când ai culege de­cepţii, situaţia politică a d-nului Goga ar deveni foarte împovărată ! Calea dreaptă a fruntaşului ar­delean ar fi acela de a obţine o modificare in forma militantis­mului politic al şefului partidului său. Regimul electoral Se vorbeşte mereu de nevoia ui­nui guvern de largă concentrare. Şi regele dă mereu indicaţiuni in acest sens. Unii răspund cu necesitatea u­­nui cabinet neutru, pentru alegeri libere, urmând ca parlamentul să indice guvernul definitiv. Formulă încă mai bună. Dar in ambele cazuri se impune o consulare absolut cinstită a cor­pului electoral, pentru ca fiecare partid să şi dea măsura forţei reale, iar ţara să-şi spue prefe­rinţele asupra oamenilor şi cu­rentelor de idei. Insă acest lucru nu se poate sub actualul regim electoral, cu „prima majoritară“ care falsifică sistemul reprezentativ. Este deci absolut necesar — in prealabil — să se procedeze la modificarea legii electorale. Nu­mai după aceia, ar avea rost ca­binetul de alegeri sau guvernul de concentrare largă. .. O­A­T­A­L Vinul transformat în bere.— In Italia de sud s’a înregistrat anul acesta o foarte mare supra­producţie de vin. Z­eci de mii de ca­zac in depozite fără căutare, iar preţul vinului a scăzut con­siderabil. lată însă că se anunţă o des­coperire care probababil va pune capăt acestei crize. Chimistul italian dr. Rafaele Fornaro, din Brindisi în urma a numeroase experienţe făcute, a izbutit să prefacă vinul alb în bere. Noua băutură are aproape a­ceiaş com­pozţie ca şi berea, e insa mai deschisă la culoare şi are un gust mai bun. La Brindisi se clădeşte o fa­brică specială pentru transforma­rea vinului în bere. In felul a­­cesta criza din producţia vinului se va ameliora.* O căsătorie in lumea filmu­lui.— Din Holywood se anunţă o nouă căsătorie in lumea artişti­lor de cinematograf. Cunoscuta actriţă Collen Moore s’a căsătorit cu un remizier de bursă din New York anume A. B. Scoot. Cunoştinţa au făcut-o într’un chip foar­e ciudat Colien Moore este o pasionată jucătoare la bursă. Riscă sumi colosale şi adeseaori are noroc. Intr’o zi s’a dus la bursă să cumpere nişte acţiuni. Scoot vă­zând că face o afacere proastă, a sfatuit-o să renunţe şi i-a reco­mandat alte acţiuni. Actriţa l-a ascultat, şi intr’adevăr a câştigat o sumă însemnată. Dela această întâmplare actriţa şi remizierul au devenit prieteni şi după câteva luni de dragoste s’au căsătorit. Ei îşi petrec ,luna de miere la Miami, pe coasta Floridei. * ...Şi un divers.— Dar şi un divorţ senzaţional s’a produs la Holywood. Se ştie că vestita ac­­triţă Norma Talmadge se căsă­torise cu mare magnat de filme Iosef Schenk Ab­ia însă au trecut primele luni de căsnicie şi neînţelegerile au izbucnit în cămin. Cele mai multe proveneau mai ales din cauză soţul era gelos la actorii cu care juca Norma. Jose­ Schenk susţinea că Nor­ma pune atâta pasiune în jocul ei, încât i se pare că îl înşeală. De aceia a cer­ut actriţei să renunţe la film. Ea insă a preferat să re­nunţe... la bărbat. * Un copil monstru — Un mon­stru unic in analele medicale se află în cercetarea doctorului Esau din Viena. Este vorba de o fetiţă care are trupul compus din două părţi dis­tincte, fiecare având câte un cap. Dar partea dreaptă a trupului e mai desvoltată. Astfel , urechea dreaptă este de 50 milimetri; cea stângă numai de 45 milimetri; mina dreapta are 29 centimetri, mâna Stângă numai 23 era. Examenul ra­dioscopic a consta­tat deasemenea o complectă deo­sebire a organelor interne din am­bele corpuri. într’un cuvânt, sunt două fetițe într’un singur trup. Cazul provoacă un legitim in­teres în lumea medicală. Un curent anti-european în Statele-Unite ale Americei In senatul american s’a făcut o propunere care ne interesează foarte mult pe noi europenii. Discutându-s­e datoriile pa care Europa le are faţă de Statele-Unite, şi slabele legături pe care Ame­rica le-a păstrat cu continentul vechi, senatorul Km­ith a propus ca America să rupă orice rapor­turi economice cu Europa, întru­cât raporturile de până acum nu i-a adus decât nemulţumiri. Agra­varea crizei din St. Unite se da­­toreşte in mare parte situaţiei e­­conomice europene. Statele Unite ar trebui deci să facă o politică continentală în colaborare exclu­sivă cu ţările din America de Nord şi de Sud. La propunerea senatorului Km­­ith, s-a aliat şi senatorul Lubis. El a cerut ca Statele Unite să nu sprijine cu nici un preţ Europa, până când nu se va forma o ligă economică europeană care să ga­ranteze legăturile Americei cu lu­mea veche. Curentul acesta anti-european prinde din ce în ce teren in St. Unite, iar gazetele discută zilnic această chestiune. Hăscboîul din Orîeniul­ Extrem. Sîrâssile Şamţşuiuluî, —­cimp ele luptă. in cartierul Sapei (din San­­gai) luptele con­tinuă violente în­tre chineji şi ja­­poneji. Clişeul re­prezintă sanitarii marinei japoneze, transportându - şi camarazii răniţi la postul de aju­tor. In pag. IV-a In preajma unui conflict ruso-japonez Situație îngrijorătoare în Mandoluria La Paris »grizetele" poartă re­volver. E un sistem de a educa pe amant, sau de a intimida pe o rivală pentru a preveni surpri­zele unei competiţiuni primej­dioase, sau in definitiv pentru a tranşa ori­ce conflict de ordin sentimental Pentru o parizianc, e o adevărată satisfacţie. Cu o detunătură de pistol, deschide sau închide firele unei aventuri. • De aceia Magistraţii francezi când judecă o crimă pasională, trebuie să cedeze impulsurilor sociale. Ei sunt familiarizaţi CRONICA JURIDICĂ O POŞETĂ PROVOACĂ O JURISPRUDENŢA Un caz interesant la Palatul de Justiţie din Paris de Elias Grünberg Avocat expresiile, cu faptele, cunosc o­­peraţiunile secrete ale seducăto­rului, sau predilecţiile capricioase ale unei amante ; în sfârşit, psi­hologia îndrăgostiţilor o stăpâ­nesc la perfecţie, şi nu se lasă a fi influenţaţi chiar când delicvenţa se prezintă în faţa Trib. îmbră­cată ă la gore...* acea ro­chiţă delicioasă care lasă să se întrevadă sânul printr’o reţea de panglici... Grizetele cunosc la per­­fecţie aria excitaţiei. In lumina unor asemenea fapte, a judecat Trib. corecţionat de Cum va fi timpul In luna Mart Cunoscutul astronom şi meteo­­rolog austriac dr. Adolf Brieskom, publică în ziarele vieneze urmă­toarele prognos­icuri, cu privire la felul cum va fi vremea în luna Martie: La 4 Martie vor fi tulburări atmosferice, vânturi puternice şi pe alocuri viscol. Vremea se va ameliora apoi. Dar la 7 Martie se va porni un nou vânt. Timpul va continua apoi să fie geros noaptea, dar ziua se va menţine o tempe­ratură cald­­ită. Intre 15 şi 22 Marti se vor înregistra scăderi de tem­peratură, numai noaptea. La 22 Martie vremea va deveni mai cald, vântul va bate foarte rar. La 26 Mart vremea se va încăzi simţitor. In ţările din răsăritul Europei va fi soare şi numai a­­rareori încurat; nopţile se vor menţ­ie puţin răcoroase. De la 29 Martie nopţile vor deveni iarăşi geroase. Luna Aprilie va veni în­sorită,—adevărat început al pri­­măverei. Unul care nu recunoaşte obligaţiile fiscale Un proces deosebit de intere­sant se va judeca zilele acestea în faţa instanţelor din Washington. Fermierul Al. Lorton şi-a orga­nizat ţinutul său, destul de in­tins, în aşa fel ca să nu aibă nevoie de nici o legătură cu statul sau cu localităţile vecine. Pe ferma lu, se fabrică de toate, aşa incit omul nu are nevoie si aducă ni­mic din afara hotarelor moşiei. Ba ceva mai mult, el şi oa­menii din ferma lui, n’au mai pă­răsit ţinutul de trei ani. Neratrebuinţând astfel nici le­găturile de comunicaţie şi nici una din binefacerile statului, Al. Lorton refuză să plătească dările către stat. Deaceia a fost dat In judecată. Justiţia urmează acum să sta­bilească dacă un cetăţean care nu se foloseşte de binefacerile statului, trebue totuşi să plătească, dări. Discuţii şi păreri In chestia Epitropiei Sf. Spiridon Primim: Citesc de câteva zile în coloa­nele ziarelor locale, o îndârjita polemică, între oameni cu cultură superioară şi educaţie distinsă, a­­supra conducerei instituţiei Sf­. Spiridon, această vastă şi impor­tantă instituţie sanitară de caritate publică, cu multe spitale împrăş­tiate in toată Moldova, alinând durerile la mii de suferinzi, mai ales dinte cei lipsiţi de mijloace. Trebue să recunosc că cei ce polemizează sunt oameni cari au gândul curat de a contribui la o cât mai eficace administrare a a­­cestei instituţii care de la declara­rea crizei generale sufere şi ea de criză, fără să aibă prea multă vină politica şi politicienii care sunt învinuiţi de câte ori scârţie o roticică la bunul mers al ma­şinăriei statului sau instituţiilor. Nimic mai frumos şi mai înăl­ţător pentru cei ce pun suflet şi energie pentru aducerea la înde­plinire, în cele mai bune condi­­ţiuni, a frumoaselor intenţiuni ale testatorilor. Dar din răscolirea a­­pelor Bahluiului şi a Waterlooului nu se va putea scoate nimic fo­lositor pentru instituţie. A critica este uşor. A înfăptui însă, mai ales in aceste timpuri de criză fi­nanciară, economică şi de oameni d e greu. Sunt nedumerit şi mă întreb dacă n’ar fi mai bine ca, într’un acord desăvârşit, să contribue fie­care la înălţarea instituţiei atât de folositoare omenirei ? Am trăit şi sunt mulţumit să văd, după lupte destul de dărze, în fruntea ministerului sănătăţei, doi din cei mai eminenţi profesori ai facultăţilor de medicină; doi savanţi cari lucrează zi şi noapte, ceas cu ceas, în interesul sănă­­tăţei obşteşti; doi oameni, care s’au lovit deseori de neajunsuri rezultate din incompetenţa celor puşi in fruntea ministeriului des­­voltărei fizice a poporului şi care trebue să fie gardieni neadormiţi ai sănătăţii neamului, doi profe­sori ale căror cunoştinţe şi expe­rienţă sunt suficiente garanţii, că vor putea legifera şi organiza cu competinţă serviciul sanitar. Conducători ai Epitropiei Sf. Spiridon sunt astăzi doi eminenţi profesori ai facultăţii de medicină din Iaşi, complectaţi cu un emi­nent gospodar, organizator şi ad­ministrator, în persoana unuia ce poartă un nume descendent al marilor donatori. Aceşti conducă­tori nu sunt oare o garanţie că vor da îndrumările necesare mi­nisteriului pentru o bună legiferare a gospodăriei epitropiei .­­Am rămas surprins când am cetit că un distins avocat şi director de bancă a depus la Se­nat un ante-proect de lege... sa­nitară pentru organizarea şi con­ducerea Epitropiei ! Şi mi-am adus aminte că, în 1925, când partidului liberal ii luneca guvernarea, s’au modificat unele art. din legea sanita­ră , iar un avocat a strecurat un a­­lineat şi chiar la loc nepotrivit, în sensul ca epitropii să fie numiţi pe 5 ani, motivând cu nevoia de continuitate în activitatea institu­ţiei (şi nu plasarea sa), — parcă in toate partidele politice nu s’ar fi găsit destui oameni cu suflet şi bun simţ, ca să continue ce e bun şi să stăvileze ce e rău ; — prefăcându-se — autorul ce ai a­­lineat — că u’it că răspunderea şi conducerea efectivă a institu­ţiei o au funcţionarii de carieră, iar ei sunt gardieni ca legile să fie integral aplicate. (Continuare în pagina 11-a) Daţi cezarului ce e a cezarului ! Dr. C­ănăşescu Sena contravenţia la regea port­­armă, a D-rei Crémont. O coincidenţă ciudată. Jandar­mul care făcea paza în Palatul de Justiţie, a zărit în poşeta intre­­deschisă a D-rei Cré­mont un pis­tol, ochiul vigilent al poliţistului, a surprins-o în clipa când sco­tea roşul de buze pentru a-şi de­săvârşi tuaieta de precare. Ii mai i­esea fardul ca să complecteze zâmbetul ei cuceritor; nu era su­ficientă figura ei subţirică şi ochii expresivi, pentru a robi pe ori­ce barbat.

Next