Opinia, martie 1932 (Anul 28, nr. 7451-7477)
1932-03-01 / nr. 7451
L ANUL XXVIII No. 74513 LEI EXEMPLARUL Fundaţiunea „Regele Ferdinand Bucureşti \ Str. Ştirbei Vodă 3 ^ \ (Adm. Com. Coroanei) IAŞI.^Tj^LĂPUŞNEANU 37 ZIAR POLITIC COTIDIAN MARŢI 1 MARTIE 1932 A N U N C I U R I se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBlICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 371 Redacţia 391 Telefoane : ! Administraţia 394 Serviciul de noapte 367 ffo \ ^ ru ! -i . IDEI ŞI FAPTE Trista mare şi soarta cetăţeanului de rând, domnilor, a acelui cetăţean ufitil care Îndură cu un stoicism rar nu numai lipsurile apăsătoare, determinate de teribila criză economică, ci şi capriciile fanteziste, balcanice, ale atâtor administratori publici, arbitrarul celor mari şi tari, nelegiurilor şi fraudele ce se ţin lanţ In blagoslovita noastră ţară. Cetăţeanul de rând le vede, le fie, le simte pe toate; îşi dă el vie seamă de cine, când şi cum e prădată ţara. Le inghite însă pe toate şi tace ca un peşte,—pentru că nu-şi cunoaşte drepturile elementare , pentru că e veşnic intimidat, în virtutea tradiţiei că boerului nu-i poţi cere nici-o socoteală, fiindcă lui ii e îngăduit de când îi lumea să opereze în visteria obştească, ca un codru. La drept vorbind, sunt toate acestea nişte poveşti vechi, cunoscute până şi de copii de vârsta preşcolară. Nu-i nici un motiv serios, aşadar să insistăm ceva mai mult, asupra veracităţii acestor constatări. ....Să-l vedeţi însă, pe acelaş cetăţean, comentând la un coş de stradă, la cafenea sau acasă evenimentele preeminente* * ale vieţii noastre sociale, adică ieşirile violente ale cutărui fost potentat împotriva cutărui actual mânator de fonduri ! Şi viceversa. — „Ţi-a plăcut reportajul parlamemar însumând o groază de întâmplări picante: d-l Mareş cu Ipostaza de purificator al moravurilor; palmele d-lui Popovici; aprecierile măgulitoare ale aceluiaş d. Mareş, asupra meritelor d-lui Mihalache ? Şi sărmanul ora e încântat, evocând cu spume la gură, răfuielile la ordinea zilei între foşti, prezenţi şi viitori dregători. —Auzi, domnule—conchide cetăţeanul buimăcit—ce curaj extraordinar are ăsta Mareş ! Deşi pălmuit de d. Popovici, nu s’a sfiit să'l mai facă apoi de două parale pe ăl mai mare democrat român ! * Şi aşa mai departe, câoî certuri şi scandaluri nu ne lipsesc, slava Domnului. ... De data aceasta, ne-am propus să înfrânăm cu tot dinadinsul ze’ul admirativ al atâtor concetăţeni naivi, atrăgând-te atenţia binevoitoare asupra clasicei constatări că „corb la corb nu scoate ochii“ Boerii când se ceartă în publi, se dau în spectacol, doar aşa, ca să le mai treacă de urât. Intr’o ţară cu adevărat civilizată, ce-i drept, o cât de neînsemnată învinuire are urmări neplăcite, ori pentru cel învinuit, ori pentru cel care atacă şi insulă fără temeiu. Pe la noi, feluriţii b ceri puţin se sinchisesc de aprecierile opiniei publice. O desconsideră chiar complect. Şi puţin le pasă dacă dumneata cetăţean umil şi prăpădit, ştii cât, cum şi când au furat ei. Dumnealor intre dumnealor se înţeleg de minune. Incerănle de la Cameră, articolele fulminante, sunt toate acestea nişte exerciţii sportive. Muşamaua naţională întinde vălul ei miraculos peste tot, iar tu cetăţean naiv, rămâi cu entuziasmul tau pueril şi ridicol. „Dacă ţine destinul, ţi-e mai dat să-i vezi într'un târziu pe cei doi beligeranţi înflăcăraţi, lăfăinduse într’o dulce pretenie în limuzina a cărei provenienţă e demonstrată subt propria semnătură a unuia din ei. Şi tu care sperai să-i vezi macar pe unul din ei ispăşindu-şi v.na cea mare..., tu cetăţean naiv! î. i. b. D u m n ea I or INTRE DUMNEALOR ACTUALITĂŢI politice „Reintrarea în constituţionalism" Criza din partidul averescan.—Politica, greşala şi riscurile d-lui Goga Spectacolul guvernării prin „tehnicieni“, după fantazia liberă a unuia sau altuia din potentaţii ridicaţi de împrejurări in fruntea treburilor publice, a stabilit deplin adevărul că : ţara trebueşte guvernată de organizme cu răspundere, cu experienţă, cu structură unitară şi cu autoritate deplină asupra întregului aparat de stat. Această cerinţă a fost sintetizată de d. mareşal Averescu in formula: »reintrarea in constituţionalism*. Forma polemică a d-lui Averescu, cu accentuarea atacurilor la adresa Coroanei, n'am aprobat-o şi n’o aprobăm. Fondul ideei mărturisite de mareşal este insă just şi concordă cu tendinţele tuturor celorlalte partide de guvernământ. In cadrul unui mare principiu politic, împins la suprafaţă de cerinţele prezente ale ţării, d. Goga provoacă criza in partidul poporului.* După cum am observat în numărul precedent al ziarului, dt. Goga s-a pus pe un teren personal, simplist şi comod: a guverna. E adevărat că intenţia oricărui partid politic este a cuceri puterea, pentru a aplica un program. Insă interesează iu ce împrejurări vii la putere şi cu ce perspective. „Puterea* oricum şi cu orce preţ — nu este o formulă recomandabilă. Or, se pare că tocmai acest lucru urmăreşte (sau visează) d. Goga. Devotament perfect faţă de Coroană, al cărei prestigiu trebue să rămâe neştirbit, de acord. Dar nu coborârea Coroanei din tronul Domniei, în arena zilnică a guvernării, arenă care e un domeniu exclusiv a oamenilor politici, răspunzători faţă de naţie şi de legile ţării. A introduce guvernarea responsabilă in prerogativele Coroanei, înseamnă a deplasa o parte de răspundere de pe umerii oamenilor politici, pe umerii Regelui Cine foloseşte asemenea sistem anti-constituţional riscă sa tulbure liniştea ţârii şi face un rău serviciu Coroanei. D. Goga se răndueşte in asemenea categorie...* Dealtfel, d. Goga poate intimpina decepţii, in loc de foloase personale,—lucru ce se întâmplă lesne când te întemeiezi pe viaţa (adeseori capricioasă) a unui singur om. Sunt precedente... Şi in clipa când ai culege decepţii, situaţia politică a d-nului Goga ar deveni foarte împovărată ! Calea dreaptă a fruntaşului ardelean ar fi acela de a obţine o modificare in forma militantismului politic al şefului partidului său. Regimul electoral Se vorbeşte mereu de nevoia uinui guvern de largă concentrare. Şi regele dă mereu indicaţiuni in acest sens. Unii răspund cu necesitatea unui cabinet neutru, pentru alegeri libere, urmând ca parlamentul să indice guvernul definitiv. Formulă încă mai bună. Dar in ambele cazuri se impune o consulare absolut cinstită a corpului electoral, pentru ca fiecare partid să şi dea măsura forţei reale, iar ţara să-şi spue preferinţele asupra oamenilor şi curentelor de idei. Insă acest lucru nu se poate sub actualul regim electoral, cu „prima majoritară“ care falsifică sistemul reprezentativ. Este deci absolut necesar — in prealabil — să se procedeze la modificarea legii electorale. Numai după aceia, ar avea rost cabinetul de alegeri sau guvernul de concentrare largă. .. OATAL Vinul transformat în bere.— In Italia de sud s’a înregistrat anul acesta o foarte mare supraproducţie de vin. Zeci de mii de cazac in depozite fără căutare, iar preţul vinului a scăzut considerabil. lată însă că se anunţă o descoperire care probababil va pune capăt acestei crize. Chimistul italian dr. Rafaele Fornaro, din Brindisi în urma a numeroase experienţe făcute, a izbutit să prefacă vinul alb în bere. Noua băutură are aproape aceiaş compozţie ca şi berea, e insa mai deschisă la culoare şi are un gust mai bun. La Brindisi se clădeşte o fabrică specială pentru transformarea vinului în bere. In felul acesta criza din producţia vinului se va ameliora.* O căsătorie in lumea filmului.— Din Holywood se anunţă o nouă căsătorie in lumea artiştilor de cinematograf. Cunoscuta actriţă Collen Moore s’a căsătorit cu un remizier de bursă din New York anume A. B. Scoot. Cunoştinţa au făcut-o într’un chip foare ciudat Colien Moore este o pasionată jucătoare la bursă. Riscă sumi colosale şi adeseaori are noroc. Intr’o zi s’a dus la bursă să cumpere nişte acţiuni. Scoot văzând că face o afacere proastă, a sfatuit-o să renunţe şi i-a recomandat alte acţiuni. Actriţa l-a ascultat, şi intr’adevăr a câştigat o sumă însemnată. Dela această întâmplare actriţa şi remizierul au devenit prieteni şi după câteva luni de dragoste s’au căsătorit. Ei îşi petrec ,luna de miere la Miami, pe coasta Floridei. * ...Şi un divers.— Dar şi un divorţ senzaţional s’a produs la Holywood. Se ştie că vestita actriţă Norma Talmadge se căsătorise cu mare magnat de filme Iosef Schenk Abia însă au trecut primele luni de căsnicie şi neînţelegerile au izbucnit în cămin. Cele mai multe proveneau mai ales din cauză soţul era gelos la actorii cu care juca Norma. Jose Schenk susţinea că Norma pune atâta pasiune în jocul ei, încât i se pare că îl înşeală. De aceia a cerut actriţei să renunţe la film. Ea insă a preferat să renunţe... la bărbat. * Un copil monstru — Un monstru unic in analele medicale se află în cercetarea doctorului Esau din Viena. Este vorba de o fetiţă care are trupul compus din două părţi distincte, fiecare având câte un cap. Dar partea dreaptă a trupului e mai desvoltată. Astfel , urechea dreaptă este de 50 milimetri; cea stângă numai de 45 milimetri; mina dreapta are 29 centimetri, mâna Stângă numai 23 era. Examenul radioscopic a constatat deasemenea o complectă deosebire a organelor interne din ambele corpuri. într’un cuvânt, sunt două fetițe într’un singur trup. Cazul provoacă un legitim interes în lumea medicală. Un curent anti-european în Statele-Unite ale Americei In senatul american s’a făcut o propunere care ne interesează foarte mult pe noi europenii. Discutându-se datoriile pa care Europa le are faţă de Statele-Unite, şi slabele legături pe care America le-a păstrat cu continentul vechi, senatorul Kmith a propus ca America să rupă orice raporturi economice cu Europa, întrucât raporturile de până acum nu i-a adus decât nemulţumiri. Agravarea crizei din St. Unite se datoreşte in mare parte situaţiei economice europene. Statele Unite ar trebui deci să facă o politică continentală în colaborare exclusivă cu ţările din America de Nord şi de Sud. La propunerea senatorului Kmith, s-a aliat şi senatorul Lubis. El a cerut ca Statele Unite să nu sprijine cu nici un preţ Europa, până când nu se va forma o ligă economică europeană care să garanteze legăturile Americei cu lumea veche. Curentul acesta anti-european prinde din ce în ce teren in St. Unite, iar gazetele discută zilnic această chestiune. Hăscboîul din Orîeniul Extrem. Sîrâssile Şamţşuiuluî, —cimp ele luptă. in cartierul Sapei (din Sangai) luptele continuă violente între chineji şi japoneji. Clişeul reprezintă sanitarii marinei japoneze, transportându - şi camarazii răniţi la postul de ajutor. In pag. IV-a In preajma unui conflict ruso-japonez Situație îngrijorătoare în Mandoluria La Paris »grizetele" poartă revolver. E un sistem de a educa pe amant, sau de a intimida pe o rivală pentru a preveni surprizele unei competiţiuni primejdioase, sau in definitiv pentru a tranşa orice conflict de ordin sentimental Pentru o parizianc, e o adevărată satisfacţie. Cu o detunătură de pistol, deschide sau închide firele unei aventuri. • De aceia Magistraţii francezi când judecă o crimă pasională, trebuie să cedeze impulsurilor sociale. Ei sunt familiarizaţi CRONICA JURIDICĂ O POŞETĂ PROVOACĂ O JURISPRUDENŢA Un caz interesant la Palatul de Justiţie din Paris de Elias Grünberg Avocat expresiile, cu faptele, cunosc operaţiunile secrete ale seducătorului, sau predilecţiile capricioase ale unei amante ; în sfârşit, psihologia îndrăgostiţilor o stăpânesc la perfecţie, şi nu se lasă a fi influenţaţi chiar când delicvenţa se prezintă în faţa Trib. îmbrăcată ă la gore...* acea rochiţă delicioasă care lasă să se întrevadă sânul printr’o reţea de panglici... Grizetele cunosc la perfecţie aria excitaţiei. In lumina unor asemenea fapte, a judecat Trib. corecţionat de Cum va fi timpul In luna Mart Cunoscutul astronom şi meteorolog austriac dr. Adolf Brieskom, publică în ziarele vieneze următoarele prognosicuri, cu privire la felul cum va fi vremea în luna Martie: La 4 Martie vor fi tulburări atmosferice, vânturi puternice şi pe alocuri viscol. Vremea se va ameliora apoi. Dar la 7 Martie se va porni un nou vânt. Timpul va continua apoi să fie geros noaptea, dar ziua se va menţine o temperatură caldită. Intre 15 şi 22 Marti se vor înregistra scăderi de temperatură, numai noaptea. La 22 Martie vremea va deveni mai cald, vântul va bate foarte rar. La 26 Mart vremea se va încăzi simţitor. In ţările din răsăritul Europei va fi soare şi numai arareori încurat; nopţile se vor menţie puţin răcoroase. De la 29 Martie nopţile vor deveni iarăşi geroase. Luna Aprilie va veni însorită,—adevărat început al primăverei. Unul care nu recunoaşte obligaţiile fiscale Un proces deosebit de interesant se va judeca zilele acestea în faţa instanţelor din Washington. Fermierul Al. Lorton şi-a organizat ţinutul său, destul de intins, în aşa fel ca să nu aibă nevoie de nici o legătură cu statul sau cu localităţile vecine. Pe ferma lu, se fabrică de toate, aşa incit omul nu are nevoie si aducă nimic din afara hotarelor moşiei. Ba ceva mai mult, el şi oamenii din ferma lui, n’au mai părăsit ţinutul de trei ani. Neratrebuinţând astfel nici legăturile de comunicaţie şi nici una din binefacerile statului, Al. Lorton refuză să plătească dările către stat. Deaceia a fost dat In judecată. Justiţia urmează acum să stabilească dacă un cetăţean care nu se foloseşte de binefacerile statului, trebue totuşi să plătească, dări. Discuţii şi păreri In chestia Epitropiei Sf. Spiridon Primim: Citesc de câteva zile în coloanele ziarelor locale, o îndârjita polemică, între oameni cu cultură superioară şi educaţie distinsă, asupra conducerei instituţiei Sf. Spiridon, această vastă şi importantă instituţie sanitară de caritate publică, cu multe spitale împrăştiate in toată Moldova, alinând durerile la mii de suferinzi, mai ales dinte cei lipsiţi de mijloace. Trebue să recunosc că cei ce polemizează sunt oameni cari au gândul curat de a contribui la o cât mai eficace administrare a acestei instituţii care de la declararea crizei generale sufere şi ea de criză, fără să aibă prea multă vină politica şi politicienii care sunt învinuiţi de câte ori scârţie o roticică la bunul mers al maşinăriei statului sau instituţiilor. Nimic mai frumos şi mai înălţător pentru cei ce pun suflet şi energie pentru aducerea la îndeplinire, în cele mai bune condiţiuni, a frumoaselor intenţiuni ale testatorilor. Dar din răscolirea apelor Bahluiului şi a Waterlooului nu se va putea scoate nimic folositor pentru instituţie. A critica este uşor. A înfăptui însă, mai ales in aceste timpuri de criză financiară, economică şi de oameni d e greu. Sunt nedumerit şi mă întreb dacă n’ar fi mai bine ca, într’un acord desăvârşit, să contribue fiecare la înălţarea instituţiei atât de folositoare omenirei ? Am trăit şi sunt mulţumit să văd, după lupte destul de dărze, în fruntea ministerului sănătăţei, doi din cei mai eminenţi profesori ai facultăţilor de medicină; doi savanţi cari lucrează zi şi noapte, ceas cu ceas, în interesul sănătăţei obşteşti; doi oameni, care s’au lovit deseori de neajunsuri rezultate din incompetenţa celor puşi in fruntea ministeriului desvoltărei fizice a poporului şi care trebue să fie gardieni neadormiţi ai sănătăţii neamului, doi profesori ale căror cunoştinţe şi experienţă sunt suficiente garanţii, că vor putea legifera şi organiza cu competinţă serviciul sanitar. Conducători ai Epitropiei Sf. Spiridon sunt astăzi doi eminenţi profesori ai facultăţii de medicină din Iaşi, complectaţi cu un eminent gospodar, organizator şi administrator, în persoana unuia ce poartă un nume descendent al marilor donatori. Aceşti conducători nu sunt oare o garanţie că vor da îndrumările necesare ministeriului pentru o bună legiferare a gospodăriei epitropiei .Am rămas surprins când am cetit că un distins avocat şi director de bancă a depus la Senat un ante-proect de lege... sanitară pentru organizarea şi conducerea Epitropiei ! Şi mi-am adus aminte că, în 1925, când partidului liberal ii luneca guvernarea, s’au modificat unele art. din legea sanitară , iar un avocat a strecurat un alineat şi chiar la loc nepotrivit, în sensul ca epitropii să fie numiţi pe 5 ani, motivând cu nevoia de continuitate în activitatea instituţiei (şi nu plasarea sa), — parcă in toate partidele politice nu s’ar fi găsit destui oameni cu suflet şi bun simţ, ca să continue ce e bun şi să stăvileze ce e rău ; — prefăcându-se — autorul ce ai alineat — că u’it că răspunderea şi conducerea efectivă a instituţiei o au funcţionarii de carieră, iar ei sunt gardieni ca legile să fie integral aplicate. (Continuare în pagina 11-a) Daţi cezarului ce e a cezarului ! Dr. Cănăşescu Sena contravenţia la regea portarmă, a D-rei Crémont. O coincidenţă ciudată. Jandarmul care făcea paza în Palatul de Justiţie, a zărit în poşeta intredeschisă a D-rei Crémont un pistol, ochiul vigilent al poliţistului, a surprins-o în clipa când scotea roşul de buze pentru a-şi desăvârşi tuaieta de precare. Ii mai iesea fardul ca să complecteze zâmbetul ei cuceritor; nu era suficientă figura ei subţirică şi ochii expresivi, pentru a robi pe orice barbat.