Opinia, mai 1932 (Anul 28, nr. 7501-7524)

1932-05-01 / nr. 7501

OcasiBn­e 30 ss i­­­e CIJM&JXSLAJl IJEFTiA toate wti cotate de manufacturi DELA EN­ GROSUL Damseber & LeHiovici în Strada CUZA-VODA No.71 fi Duminică 1 Mai 1932 are loc în Saloanele Clubului „Concordia din str. Lăpuşneanu O SERATA DANSANTA INTIMA dată în folosul spitalului „Dr. Ghelem­er". JAZZ ORIGINAL şi diferite surprize Zil&țuri, Sucurs, Vopsele Calităţi superioare------Preţuri de Fabrică SUCURSALA ZIMMER & Co. S. A. R, str. I. C. BRATIANU 187 (Palatul Muncei) Inginer I. Schleier Iaşi str. Elena Doamna 26 execută lucrări de construcţie în antrepriză şi regie : VILE, CASE DE RAPORT, TRANSFORMĂRI, CALCULE BETON ARMAT Proetet, deviz gratuit Sindicatul Viticol al jud. Iaşi CONVOCARE Domnii membrii ai Sindicatului Vit­col din Iaşi sunt convocaţi în adunare generală ordinară, care se va ţină în locaşul Sindicatului din str. Arcu No. 1, în ziua de Duminică 8 Mai 1932 orele 10 dimineaţa. Ordinea de zi va fi: 1. Darea de seamă a Constitu­­lţii de Adiţia pe anul 1931. 2) Descărcarea Consiliului de Aduție de gestiunea anului 1931. 3) A­­probarea bugetului pe anul 1982 4. O­ferite chestiuni asupra orien­tării luptelor pentru apărarea vi­ticulturei. Dacă la data de mai sus nu se va întruni numărul de membri ne­cesar conform statutelor, aduna­rea se amână de drept pentru Duminica următoare 15 Mai 1932 In aceleaşi local şi la aceiaşi oră când se va ţine cu orice număr de membrii prezenţi Consiliul de Administraţie Lămpi electrice . are asolament cu preţuri reduse la Fraţii HIRSCHEN80HM Strada Şte­au cel M­are No. 2 Dr. I. Segal-Caritas ,ost şef de Clinică al prof. Rochon-Duvigneaud din Paris Med . de sp­­at Boli şi operaţiuni de ochi S’A EVIUTAT In strada Co­. Langa No. 1 AVOCATUL INFORMA'­­IUN! „ Aflăm că marea So­cietate „Hamburg America Linie S. A. R. (Hapag) a hotărât înfiin­ţarea în Iaşi a unui biurou de voiaj, turism şi excursiuni înles­nind pe cai ce ar dori să plece în străinătate fie pentru agrement, intere­se comercia­l - căutarea să­­nătăiţei ele Reprezentanţa pentru Iaşi şi Moldova a fost încredinţată d-Ior Ing. I. Lemel & Alex. Lemel conducătorii Inspectoratului Ge­neral al Soc. „Asigurarea Româ­ne­ască din Iaşi str. Lăpuşneanu 40. In urma înţelegerii stabilite, asi­ ■ guraţii Secetă­ţei „Asigurarea Ro­mânească“, se vor bucura de un regim de favoare.,­­ Biblioteca de împrumut e­te surpriza pe care Librăria Socec o oferă de Paşti ieşenilor. x Fotografiile frumoase ce le admiraţi pretutindeni sunt execu­tate de către Institutul fotograf­c „LUVRU“ str. Lăpuşneanu No. 6. Cele mai frumoase portrete cu cele mai mode­te preţuri.­­ Săpun de rufe ZIMMER, fabricat din untdelemn, spornic şi nevǎtamator. Numai la sucursala ZIMMER, str. I. C. Brătianu No. 187 (Palatul Muncei). x Criza cărţii rezolvită prin Biblioteca d­e împrumut Socec. x Propria:i vă orice fel de văp­­sea cu bieiul cel mai bun şi cu preţurile cele mai efline la mag. „LA ELEFANT". Cumpăraţi covoare persane din depozitul „T E B R I Z“ Strada Stroescu No. 16 PUBLICAŢIE : Compase Richter, trăgătoare de precizie şi orice material tech­nic pentru desemn la „Cartea Românească“ str. Lăpuşneanu 6. CESAR IOAN S-a mutat din str. Elena Doamna Si în str. Păcurari 37 Epitropia Generală a Casei Spitalelor şi Ospiciilor Sf Spiridon din Iaşi AN.UNCIU Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi câ tratează prin bună învoială, conform aprobairei Gfi­dului Central de Licitaţii, conce­sionarea aprovizionărei mamei ne­cesare Spitalelor Casei din Iaşi, în cu­rsul anului 1932, în care scop primeşte oferte închise la Cancelaria Epitropiei intre orele 8-1 a.m. până în ziua de 7 Mai c. DOCTOR Mendel Avram — Medic de spital — Consultă zilnic latre 8—­10 di­mneaţa şi 3—7 p. m. BOL CHIRURGICALE, BOLI DE FEMEI, NAŞTERI, VENERICE Iaşi, str. Costache Negri 15 Deasupra farmaciei Margulies) In ziua de Joi 5 Mai c. orele 8 p. m. se va ţinea în localul bi­sericii Cuvioasa Paraschiva din str. Păcurari, licitaţie pentru închirie­rea imobilului din curtea B­ieri­­cei Sf. Nicolai str. V. Conta. __________ Epitropia România Corpul Portăreilor Trib. Iaşi Publicaţiune No. 227 Anul 1932 luna Aprilie 11 Se publica spre cunoştinţa ge­nerală că conform adresei jud. ocolu 1 Mixt Iaşi No. 9906­­ 1932 se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 5 Mai 1932 ora 4 p. m. averea mobilă sequestrală cu pro­cesul verbal No 6282­­ 1931 de la Neculai Todirescu şi Alexan­drina Todirescu la pretenţia soc. Bourne & Co. averea compusă din : una maşină de cusut Sin­ger format birou cu 5 sertare cu motor şi lampă electrică seria Y 62899 In stare bună de funcţiu­ne, 2. un covor mare de lână co­lorată fondul Meu mărime ca 4 j 2 rom­ai!« două covoare din lână ţăsătură românească mărime ca 21 I 2 pe 1­­­20 m. Vânzarea se va face în Piaţa Nico­ina din Iaşi, pe bani gata şi in asistenţa comisarului respectiv. Secretar, D. Stancov Nu aşteptaţi aşa de mult şi păziţi-va dinţii Dv. prin Întrebuinţarea zilnică a pas­tei de dinţi pesei, care este răcoritoare şi plăcută. „PEBECO“ vă redă o respira­ţie curată, proaspăt mirositoare precum şi dinţi strălucitori de alb­. In tuburi de cositor curat Lei , 20 şi 32. Beiersdorf & Co. St. BRAŞOV La Barcelona a fost capturat un rechin enorm. Peştele cântăreşte 142 kolograme şi pescarii au tre­buit să-l tragă pe mal cu nişte căngi speciale. Dar surpriza a fost alta. Când peştele a fost spintecat, s’au gă­sit în pântecul lui două inele de aur, unul cu un diamant şi altul cu un safir splendid. Probabil, urmele unui naufragiat. Ambele bijuterii au fost eva­luate la aproape 80 milioane lei. Aşa peşte, halal­­.. lan­ifiscația învăţătorilor şi pensionarilor din jud. Dorohoi Dorohoi 80.—In ultimele două zile învăţătorii şi pensionarii jude­ţului s’au dus în corpore la pre­fectură, cerând achitarea salariilor şi pensiilor, neplătite de 6 luni. De acolo au pornit la Adminis­traţia financiară strigând: „Îm­puşcaţi-ne, în Ioc să murim de foame“. A fost nevoe de intervenţia po­liţiei pentru menţinerea ordinei. D. Eduard Barbure, prefectul judeţului, a intervenit telegrafic la ■ Ministerul de Finanţe, obţinând cu mari sacrificii un acreditiv şi plătind o cotă de 40 la sută pe luna curentă din pensii , salarii. Dar agitaţia continuă şi sala­riaţii amen­iţă cu manifestaţiuni dârze în cazul când vor fi lăsaţi să sufere ca şi până acum. Preoţii nu şi-au primit de 9 luni salariile. Ei cer tratament egal, ca şi colegii lor din Bucu­reşti şi alte centre, care-și primesc drepturile in mod regulat. Justus Sef Portărel, Bacan­ ki ! Numai când e prea târ­ziu îşi dau seama de ne­cesitatea unei îngrijiri regu­late a gurii şi dinţilor. i fi „OPINIA“ LITERARA SI ARTISTICA (Continuarea din pagina I-a) de filme „Paramount“. Marea ve­detă a primit imediat noui oferte.­­ Până acum insă n'a acceptat nici una, deoarece se pare că n'a ob­ţinut un angajament avantajos ca cel precedent. — Heinrich Mann, marele scrii­tor german, pregăteşte un nou ro­man care va purta titlul „Mizeria“. — Richard Tauber, cunoscutul tenor, a term­nat un nou film in­titulat „Melodia dragostei“. Rima zilei Precum am anunţat: »’» «dm­is proectul ca ceasornicele sa fie date . .. cu o oră înainte. Proectul l-au găsit cuminte Şi l-au votat cu toţi în bioc. Cu ceasul mergem înainte. Cu treaba însă stăm în loc. Voledi Clipe vesele — Nevasta-mea a reuşit să fabrice un corp, care nu se rupe, nu se taie, nu se strică. — Soţia d-ta ce e chimistă ? — Nu ; dar a făcut un cozonac de Paş­i.„ * — Gândeşte-te, dragă , două zile după num­­ta noastră, bărbatul meu a câştigat lozul cel mare *la loterie. — Drace , două zile prea târziu... Bibliografie — „Nunta domniţei Ruxandru", noul roman al d-lui M. Sado­­veanu, obţine un succes strălucit, demn de maestrul prozei româ­neşti. Romanul pasionează prin dramatismul său straniu, fiind la înălţimea marilor lucrări ale d-lui Sadoveanu. Volumul este editat elegant de „Cartea Românească“. Vom reveni.­­ „Adevărul literar şi artistic“ (număr de Paşti) cuprinde un bo­gat material beletristic. Colabo­rează : Tudor Arghezi, Otilia Ca­­zimir, Gala Galaction, George Lesnea, H. Blazian, Izabela Sa­doveanu, Demostene Botez, Paul Zarifopol, C. Săteanu, Ion Minu­­lescu, I. Agârbiceanu, G. Cali­­nescu, ele... Remarcăm o intere­santă anchetă cu privire la cea mai plăcută amintire literară (au­­ acordat răspunsuri domnii Jeann Bart, Ion Minulescu și Victor Eftimiu). In plus, traduceri, cronici variate, recenzii, curiozități, humor, desene. In 10 pagini mari, exem­plarul 8 Iei. 0 moarte suspecta lângă Huşi Huşi 30.­­ Pe marginea unei râpe de pe teritoriul comunei Cre­ţe­şti, a fost găsit cadavrul locui­torului Paraschv Luca din partea locului. La primele cercetări s’a aflat că numitul se reîntorcea din altă comună în complectă stare de ebrietate. In momentul când a ajuns în d­eptul râpei, a căzut cu faţa în nămol, murind prin sufocare. Ulterior a survenit un denunţ prin care se arată că Paraschiv Luca, care era un gospodar frun­taş, ar fi fost asasinat şi aruncat în marginea râpei, spre a se si­mula un accident. Familia victi­mei a reclamat acelaş lucru, in­dicând pe un locuitor din sat ca autor al crimei. Cercetările sunt în curs. Leontin O convorbire pascală cu­­?. profesor August Scriban (Continuarea din pagina l-a) Apoi, cuvântul PESACH a de­venit numele sărbătoririi acestui eveniment și al prăjiturilor făcute pentru a o celebra. Grecii au zis pas­cha, Romanii pascha, iar Ro­mânii, pască cu pluralul paşte­ care la noi este un fel de turta, budincă de orez sau de brânză pe o pătură de aiuei de cozonac şi îngrădită cu un cerc din acelaş aluat. Tot pască, se mai cheamă şi anafura care se dă la Înviere. Pluralul PAŞTE, înseamnă zilele de sărbătoare la care se mănâncă această turtă. Iată ce spune în a­­ceastă privinţă dicţionarul meu, Paşte, a fost la început un fe­minin plural, apoi supt influenţa lui Crăciun (sau după analogia altor vorbe ca : braţele meu (Mun­tenia) şi spatele meu, în loc de mele) s'a prefăcut întrun neutru singular (plural tot Paş­te, cum zice azi toată lumea şi cum se vede din proverbul: „Crăciunul sătului. Paşte­e fuduiut“. Fiind­că pluralul pe lângă Paşte a fost şi Paşti (ca vacă-vaci), se zi­cea înainte Paştite acestea, dar astăzi nu se mai zice decât Paştite acesta (p­­­u­r a­l Paştile acestea, când e vorba de Paştele a doi ani), numai în regiunile în care se pronunţă părinţile, in loc de părintele. In regiunile în care se pronunţă părintele se pronunţă şi Paştele, iar Moldovenii bine­înţeles, Paşi­li. Aşadar, spre vest Paştele ăsta, la mijioc Paştue ăsta şi la est (Moldova) Paştili ista. In orice caz şi Paşte şi Paşti îs considerate de popor ca un neutru singular. Aceste preciziuni, se găsesc în dicţionarul lui conu August, care dicţionar doarme într’o lădiţâ din turnul vilei d-sale şi aşteaptă de 19 ani lumina tiparului . In acest timp, el a fost mereu cioplit şi mărit, adică pus la punct, cum se zice. El se compune din zeci de mii de foiţe legate după litere. Multe foiţe sunt scrise cu ma­şina înlocuind o foiţă veche, care a fost scrisă cu mâna. Conu August deşi a fost con­servator în politică, a fost totuşi progresist in felul d-sale de viaţă şi de un sfert de veac bate la maşină. Urăşte grozav linguşirea poporului, ceiace ne-a dus la mi­zeria de astăzi. Lapte-acru în călămări Chiu şi vai în buzunăr. Poporul, spune conu August, nu trebue linguşit, ci condus bine dându-i exemplu prin muncă, or­i­dine, economie şi pedepse aspre­­ contra tâlharilor.* — Ştii tu ce-i „tâlharul*? Să-ţi spun eu, măi băete. Tâl­harul e acel care locueşte în tâlhă, sâhlă sau tâhlă, adică în desiş. Se mai zice şi azi în Moldova prin regiunea Bacăului, tâh­ăiriş, care vine din tâhăriş şi înseamnă „de­siş*, precum şi sâlhă şi sâhlă, în­seamnă acelaş lucru. Deci tâlharul e omul desişului adică om de co­dru (cum sunt mulţi în politică). Originea acestui interesant cu­vânt nu-i încă descoperită, dar eu bănuesc cât-i de origine slavă. Can­­drea îl derivă de la slavul SUHLI , uscături, ceiace eu nu prea cred. Mai degrabă aş crede că e înrudit cu latinul SILVA-AE, care în­seamnă pădure. Ungurii au şi ei cuvântul TOL­­VAI, tâlhar, cu verbul TOLVAIOL NI), vechiul rom. a TÂLHU! l­a FURA, şi TOLVAIŞAG, rom. TÂIHUŞAG, tâlhărie. Ungurii au luat cuvântul tot acolo unde l-am luat şi noi. Nenorocirea e că numărul tâl­harilor in loc să scadă cu pro­gresul, creşte mai ales în politică. Tâl­uşagul sporind în politică, noi nu luăm pensiile şi lefile cu lunile. „Of, amar şi vai de mine !“ vorba lui Enăchiţă Văcierescu. . * Dealtfel, subiectul e interminabil, căci toată lumea e doritoare de Cu „Scrânciobul*, cu „Perjoaia* şi cu „Vasilache“, cele trei zi« de Paşti vor trece repede,—flecar» sperând într’un Paşti mai puţin trist... Petrică Grancea INFORMATION! x Cu prilejul sărbătorilor da Paşti, „Opinia“ urează nume­­roş­lor săi cetitori, vremuri mai fericite. x Numărul viitor al zia­rului apare Marţi 3 Mai, la orele obişnuite. x kr­ la ora 4 p. m. M. S. Elena s’a dus la Patriarhie (ie. Bucureşti) şi s’a rugat la Sf. Epitaf. Seara, la slujba prohodului, au asistat M. S. Regele Carol şi Voevodul Mihai.­­ Negustorii Av. Leizer şi Al. Herşcovici din Tg. Frumos au fost daţi în judecată pentru fals şi excrocherie, fiind reclamaţi de săteanul Mihai Mercaş.­­ A fost arestată moaşa A. Hârjan din Bacău, acuzată că ar fi provocat un avort mortal fetei Maria Câmpeanu, de 17 ani, din Valea-Seacă (jud. Bacău), politică şi de scormon­­ origi­­nele cuvintelor (Eu am adăugat... şi de cozonaci­. — Bun ! şi de cozonac ! Dar ştii tu ce-i cozonacul ? — Nu ştiu coane August. — Cozonacul, măi băete, nu-i altceva decât grecescul KOSON­A, păpuşă, diminutiv KOSONAK1, adică păpuşi­că, fiindcă cozonacul e împletit ca o păpuşă. Întâi s’a zis COSONAC, pe urmă COZO­NAC. Cozonacul cel mare neim­­pletit numit BABĂ, e după sistemă rusească. Dacă-i pui stafide, de care eu am mare evlavie, atunci e mai bun. Că despre altele, termină conu August, mai pune și dela tine ce vrei, de-i amăgi cetitorii... * Desigur că n’am reușit să re­dau decât un schelet vag al con­vorbire! pline de duh pitoresc, a lui conu August, care-ţi fură cea­surile. Când m’am trezit la poartă, eram doldora de extaz şi de... manuscris. Din Păcurari se iviră glasuri comerciale. Iar dincolo, în liniştea patriarhală a turnului, conu Au­gust rămase cufundat la biuroul său, printre mulţimea de opuri şi ziere, în scrutarea şi cercetarea ul­timelor ştiri ale „Opiniei“ care tocmai apăruse. A. Rosenthal Sîpe€,iacofieie silei Kiside mergem die SerPatori ? Teatrul Naţional.— Duminică 1 Mai (în matineu): „Ciufulici“ de G. Silviu; seara: „Diavolul“ de Frantz Molnár. Luni 2 Mai (în matineu)­­ „Macbeth“ de Shhakes­­peare; seara „Cercul de cretă" de Klabund. Marţi 3 Mai (în matineu) „Avarul“ de Mod­ere, seara „Fe­meia care şi-a cumpărat un băr­bat“ de Stéve Passeur. Teatrul Cinema Trianon. — „Băutorii de sânge“ (film ştiinţi­­fic-docuraemar). „ Toţi o vor pe Erikau­­.. cu Lya Mara, Ernst Verebeş şi Ralph Artur Roberts. Teatrul­ Cinema Phoenix. — „Cabaretul Tingl-Tangl“ cu Eli­sabeth Pinjaer, Ernst Verebeş şi Fritz Kimpers; „Zepelinul pier­­dut“ cu Ricardo Cortez. Teatrul Cinema SidoNI. — „Trader Horn“ cu Hany Cany şi Edwina Booth ; Păpuşă pentru o noapte“ cu Kalte von Nagy. Cinema Ghentzer şi Cinema­tograful Nostru. — „Milionar peste noapte“ cu Maurice Cheva­lier şi „Domnişoara face sport“ cu Béré Daniels, şi o compac­tare. In pauzele filmelor, — numai la Cinematograful Nostru Trupa de cinci pitici execută vocal şi instrumental diverse cântece. Parcul sportiv „Regele Fer­­dinand“-Copou. —­ Duminică 1 Mai: Match de foot-ball între echi­pele „Sportul studenţesc"—Bucu­reşti şi Makaby-Hakoah — Iaş. Arbitru d. Bude. Luni 2 Mai „Sportul studenţesc"­­Bucureşti şi „Concordia“-Iaşi. Ar­bitru d. Costel Rădulescu. Sala Sport şi Muzică.—Marţi 3 Mai (ora 9 seara). Balul asoci­aţiei funcţionarilor. Saloanele şcolii primare din Găureni-Iaşi.—Balul Primăverii, dat de „Casa de sfat şi cetire Giu Bogdan*. Surprize frumoase. Re­numitul jazz Zigu Zeilicovic­. Berăria Luther (Piaţa Unirei) Renumitul Jazz-Sedeanu. Bufet copios cu cele mai delicioase mân­căruri calde şi reci. Supeuri spe­ciale: Bere şi vinuri din pivniţele „Luther“. Seara dancing in ritmul jazzului Z—Sedeanu. 2­ ­ is Un reporlj de Paşti . Adică, să înşirăm ce lucruri „deosebite” sa văd prin oraş: dacă lumea umple magazinele, dacă prin pieţe este mişcare şi în sfârşit dacă ieşanul se pregăteşte ca pentru o sărbătoare. Subiect interesant dar inabor­dabil pentru Paştele anului 1982. De ce ?. Fiindcă ieşanul va petrece anul acesta un Paşte, cum ma­i dorim un altul!.. „Paştele fudului“... Datorita mic«t­ou «u« ut­tun... acomodat şi mulţumită faptului că din cele peste 100 milioane lei pe care Statul ie datorează salariaţilor şi pensionarilor ieşeni, a trimis un mezelic de vre-o 6—7 m­ilioane, piaţa locală şi-a menţi­­ nut aspectul obişnuit din tot timpu­l anului Noţiunea de „cumpărător“ a intrat parcă în domeniul... istoriei. Şi ce era odinioară de Paşti !... Tot omul respectă cu sfinţenia zicala din popor : „Crăciunul să­tulul şi Paşteie fudulul", „ ne­­gustorimea profi ând de pe urma acestei tradiţii. Astă­zi, negustorii stau la soa­re în pragul prăvăliei, aşteaptă clienţii, —­ dar ace­ştia se mulţi.­­BClQ&G Sa S6 UltC doar itj VIti*trC...t Animaţie în hala... Din puţinul pe care fiecare bun creştin şi l-a conservat, profit! doar negustorii din Hale. Dar și a­ci în măsură limitată. Căci e o scumpete excesivă,—cu toate că municipiul a luat măsuri Mielul 21—23 lei kgr; carnea de vită 17 lei kgr. dar numai oase; ceapă 8 lei kgr; cartofii (cu co­zile crescute lui­g) 5—8 Iei kgr; spanacul 20 lei kgr; zarzavatul.» la libera tranzacţie. De fructe, peşte, delicatese,—.­a te poţi apropia. Deacia, deşi hala centrală , pieţele mici din oraş, au fost ed şi azi foarte frecventate,—totuşi majoritatea cumpărătorilor s’a îna­poiat acasă cu coşurile pe trai sferturi goale... Distracţii speciale Cum se vor distra Ieşenii de Paşti ? Vor merge,—poate—la Teatrul Naţional, unde dl. Ionel Teodo­­reanu a micşorat preţurile, vor merge la cinematografe, sau vor intra la o panoramă din multei® care au răsărit prin târg. La aceste panorame se va uita, când... profesorul indian (un ţigan) va îngropa de viu pe Ben Aii, (un vlăjgan de oltean precupeţi; sau când Liza, (o fostă prostituată), va sta in bătaia unei ploi de cu­ţite, — sau va asculta orchestra piticilor din Tg. Cucului. « REPORTAJ FEST­E DE PAŞTI, LA IAŞI... In pieţe — Preţul alimentelor — ISUBtracţii mici şi a tristeţii mare

Next