Opinia, octombrie 1932 (Anul 28, nr. 7629-7654)
1932-10-01 / nr. 7629
ANUL XXVIII No. 7629 ABONAMENTE Lei 1000 . . . .„ 1.OA IDEI ŞI FAPTE erinţa administrativă de la Chişinău Conferinţe şi consfătuiri se ţin nu numai la Lausanne ori Stresa, ci şi in capitala Basarabiei, pe malul Bâcului. Şi dacă primele prezintă un interes mai mare, se bucură de o mai intensă publicitate, într’o privinţă şi unele şi alta se asemuiesc de minune. Oriunde se adună laolaltă birocraţi miopi, rezultatul pertractărilor nesfârşite e pretutindeni acelaş : se risipesc vorbe frumoase şi goale în vânt, se spun lucruri dureroase, se fac constatări întristătoare şi nu se ajunge la nici o concluzie serioasă, nu se ia nici o hotărâre categorică, nici o mieură eroică. S’a plimbat recent d. Pop nepotul d-lui Maniu şi subsecretar de stat la interne, In lungul şi latul Basarabiei. Deşi d. Pop voiaja într’un automobil luxos, drumurile inpracticabile l'au sdruncinat temeinic şi „e teamă să se Îmbolnăvească de vre-o boală a intestinelor", după propria domnişaie presupunere. Adânc îndurerat de cele văzute, Pop a determnat plecarea neîntârziată a a-ior Mirto, P. Andrei şi Ghelmegeanu în Basarabia. Iată-ne aşadar martorii unei conferinţe administrative în plus, ţinută la Chişinău. O remarcă, însă , profitând de prezenţa d-lui Stere, miniştrii s-au grăbit să transforme cea mai mice parte al conferinţei într’o consfătuire politicianista, căutând sa determine revenirea la matcă a steliştilor. încercarea a dat greş şi semiexcelenţele, în goană după mirajul popularităţii au trebuit să se mulţumească cu ascultarea nesfârşitelor doleanţe ale basarabenilor. Si de cinstea d-lui Halipa şi a ciracilor săi, miniştrilor dela centru li s’a oferit de astâdată plăcuta ocazie de a constata că în provincia de peste Prut domneşte un desăvârşit haos. Aceasta reiese chiar din declaraţiile şi precizărilor oamenilor regimului, de origine basarabeană, care de obce nu descoperă lucruri bune acolo unde nu sunt deloc şi ascund realităţile crude, oricât de îngrijorătoare ar fi ele. La conferinţa administrativă dela Chişinău s’au rostit multe cuvântări dureroase, s’au relevat şi o groază de nedreptăţi. Adică s’a repetat pentru a nu ştim câta oară povestea ştiută pe drost de toată lumea: populaţia trăieşte în mizerie ; teroarea administrativă e insuportabilă ; în Basarabia nu sunt şcoli, nu’s spitale, nu’s drumuri, nu’s credite. In schib abundă perceptori fără suflet, jandarmi abuzivi, funcţionari incapabili. Toate acestea, rostite de buzele partizanilor actualei cârmuri, capătă o semnificaţie deosebita şi vin să întărească constatarea mai veche că sufletul provinciei e înstrăinat din ce în ce mai mult, că se impune o primenire totala in administraţia de acolo, că e nevoie de schimbarea radială a sistemului medieval de guvernare. Iar d. Halipa—slab şi neînsemnat cum este—a fost de asta dată la înălţime, conchizând laconic că „din punct de vedere cultural, Basarabia a rămas mult în urmă; din punct de vedere gospodăresc—provincia prezintă aspectul unei ruini“. ...In consecinţă, trimişii guvernului au luat notă, au făcut mutre intristate, au făgăduit că se va proceda la o acţiune energică întru îndreptarea multiplelor rele... Şi au părăsit acele plaiuri pustiite, pentru ca a doua zi chiar să uite şi da Baser Abia şi de basarabeni şi poate şi da d. Halipa. Potrivit obiceiului pământului o presupunere cu atât mai fondată, că scopul principal al triplei vizite ministeriale n’a fost atins şi sieristii tot nu s’au pocăit,. I. L. BASARABEANU Germania, ~ o autocraţie militară mai accentuată tot pe vremea Kaisenului ? Constatările unui fruntaş politic englez Fostul ministru englez, d- W.nston Churchill, s'a înapoit de curând dintr’o călătorie prin Germania. întrebat de ziarişti asupra impresiilor culese, bărbatul de stat britanic a făcut următoarele declaraţiuni deosebit de interesante : — „Cu toate că Germania este parţial dezarmată, o consider ca fiind încă cea mai tare putere din Europa, şi sunt sigur că va fi tratată cu tot respectul voit, de către celelalte naţiuni care vor sa trăiască în pace şi în amiciţie cu dânsa. „Germania a redevenit acum o autocraţie militară. Toate garanţiile pe care le oferea un guvern parlamentar, ca şi instituţiile democratice pe care ni se spunea că putem să comptăm toate garanţiile împotriva unei acţiuni neaşteptate, sau a scopurilor îndelung pregătite, au dispărut acum cu totul. „Sîntem in prezenţa unei autocraţii germane mai accentuată decât aceia care exista înainte de război, sub Wilhelm II. Acest lucru imi pare că aduce un motiv în plus pentru prudenţa care se impune în tot chipul“. Vom avea o iarnă Mapă? Am relatat ieri că în Bucureşti domneşte de câteva zile o căldură neobişnută pentru sfârşitul lunei Septembrie. Termometrul arată în ultimul timp, nu mai puţin de 50 grade la soare. De altfel, fenomenul acesta îmbucurător se observă nu numai în Bucureşti şi in restul ţârii noastre,— ci şi in întreaga Europa. Peste tot, timpul se menţine senin şi frumos. Unele zi e sunt chiar mult mai calde decât în timpul verei. Evident că faptul constitue o mare bucurie pentru populaţia nevoiaşă in deosebi— şi pe cine dintre noi nu-1 îngrozeşte in prezent perspectiva une ierni grele, care reclamă chsitueli suplimentare cu cumpărarea lemnelor, cu achiziţionarea hainelor calde ? E de la sine înţeles deci, că toată lumea îşi îndreaptă privirea îngrijorată către astronomi şi meteorologi : — „Trupul se va menţine într’una aşa ? Vom avea parte de o iarnă mai blajină ? Meteorologii în majoritate prezic o iarnă extrem de caldă, aşa cum n’a fost vnc-t. Dacă ar fi să-i credem pe cuvânt, ne-am putea lua o grijă mare de pe inimă. Nu ne rămâne decât să trăim şi să verificăm prezicerile oamenilor de ştiinţă. tteSG^ VevA:'' • M Vs 3 LEI exemplarul ZIAR POLITIC COTIDIAN SAMBATA 1 OCTOMBRIE 1932 A N U N C I U R I se primesc la tate ADEN PILE DE PUBlICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 ( Redacţia 391 Telefoane : 1 Administraţia 394 Serviciul de noapte 367 Ploaia artificială a fost obţinută în Rusia Din Moscova se anunţă că acolo a luat recent fiinţă „Institutul pentru provocarea plouei artificiale*. Guvernul a înscris în bugetul anului în curs suma de şapte sute mii cervenţi pentru întreţinerea nouei fundaţiuni. Institutul are zeci de filiale, din care cea mai importantă e filiala din Leningrad. Un personal numeros şi select, compus din profesori, chimişti, fizicieni şi astronomi e pus la dispoziţia conducerii instituţiUnele’au făcut până în prezent sute de experienţe, întrebuinţându-se in scopul provocărei ploaiei artificiale, unde electrice cu o tensiune de peste 75.030 volţi. Deosebit de reuşită a fost experienţa făcută zilele trecute deasupra parcului academiei din Leningrad. Prin mânuirea unor aparate speciale, s-a determinat apariţia unui nour deasupra parcului, şuvoaie de apă , acoperind în câteva clipe numai, o întindere mare de pământ. Experienţele acestea interesante continuă, conducătorii institutului sperând să obţie intr’un viitor apropiat rezultate şi mai frumoase. Actualităţi nolitice Nici în afară, nici înlăuntru nu facem politica nevoilor noastre D. lorga a observat şi a mărturisit cu glas tare, un lucru foarte interesant: că în chestiuni externe am făcut până acum poltica Franţei, in loc de o politică pur romănească. Păcat că d. lorga n'a observat acest lucru ceva mai devreme , atunci când era prim-ministru,—şi să se fi comportat conform observaţiunii... Această metodă politică n- o întrebuinţăm noi numai in afacerile din afară, ci şi in treburile interne. Asta-i partea grea a nenorocirilor noastre de astăzi. Când vrem să luăm vre-o măsură, să pregătim vre-o lege, un dată punem îngrijoraţi o serie de întrebări: — Ce va zice Franţa ? Ce va face Anglia ? Ce se face cu creditul ? Ce gândesc bancherii străini ? Ce efect se va resimţi la bursa de Zurich ? Guvernantul român îşi pune mereu toate aceste întrebări, dar nu se întreabă ce-i de făcut cu o populaţie oroşănească în mizerie; cu pensionari inebuniţi de griji ; de coiii care se sting de foame; de funcţionari care se sinucid când nu se încumetă să fure; de muncitori in ghiara tuberculozei; de agricultură care se ruinează. Şi aşa mai departe. In vremuri normale, de belşug, este firesc să avem mare grijă de raporturile internaţionale. Insă în aceste vremuri de catastrofă, când fiecare se gândeşte cu egoism la casa lui, ni se impune şi nouă o grijă mai mare pentru ţară şi naţie, cu riscul de a sta departe câtva timp de salonul cu podoabe superficiale ale cămătăriei şi speculei internatorale. Şi fiindcă facem şi politică internă după dictarea Apusului, am ajuns in anomalia ţării cu resurse bogate in care lumea moare de foame ! De ce să nu se observe, cu un ceas mai devreme, că facem şi in interior politica altora, așa cum se observă că facem în afacerile externe ?. HIM X O PIA Remuşcările unui călău.— Fostul călău englez John Ellis s'a sinucis la Londra tăindu-şi beregata cu un brici. Sinucigaşul are la activul său peste două sute de execuţii, în timpul celor 24 ani cât a exercitat funcţia de călău în capitala Angliei. S’a retras in 1924 din această funcţie devenind frizer. Apoi a încercat să joace teatru şi tocmai lui i s’a dat rolul călăului public dintr'o piesă celebră in Anglia. „Aventurile lui Charles Peace. Obsedat de cele 200 victime, fostul călău a mai încercat odată să-şi pue capăt veţii, făcând uz de revolver. După puţin timp s'a vindecat însă. Acum briciul i-a curmat firul zice'.or.* O scriitoare condamnată pentru şantaj.— Scriitoarea Eiena Kisielnicki din Varşovia, autoarea mai multor volume pentru tineret, a apărut în faţa Tribunalului sub inculparea de tentativă de şantaj. Scriitoarea trimisese la diverse personalităţi din capitala Poloniei scrisori prin care cerea sume importante, în caz contrar destinatarii fiind ameninţaţi cu moartea. Ea semna „Ba'din Bors Company“. Tribunalul a condamnat-o la un an închisoare.* Vorbii lungă... — Un original concurs de vorbăreţi, nu putea să abă loc decât în... America. In adevăr, la Chicago s-a organizat un concurs care va dura 130 ore, adică aproape cinci zile şi jumătate. Cu excepţia unei ore şi jumătate la 24 de ceasuri, ce se acordă concurenţilor pentru repaus, candidaţii vor trebui să vorbească tot timpul. Ei pot să spue tot ce vor, tot ce le trece prin cap. Vor putea striga, cânta, dar trebue absolut ca un sunet să iasă de pe buzele lor. Un juriu special va veghia ca concurenţii să nu depăşească repausul şi să vorbească tot timpul. Parem că recordul va fi bătut de o femeie !# Turcii îşi perfecţionează limba.— Mustafa Kemal a convocat pentru sfârşitul lunei Septembrie, tot poporul turc la un mare congres linguistic care se va ţine la palatul preşidenţial din Angola. De mult timp Kemal Paşa se ocupă de problema linguistică în Turcia, considerând momentul venit pentru crearea unui nou dicţionar otoman. La congresul de acum, Kemal Paşa se va institui judecător suveran al limbei şi pe baza consideraţiunilor filolog ce va elabora o nouă lmbă oficială. E însă mai mult chestiune de gramatică şi ortografie.* O femee războinică. —■ Din Rio de Janeiro se anunţă că Dora Benedicta Cyprimna, care în virtutea curajului ei, a fost supranumită Jeana d'Arc a Braziliei, şi-a exprimat dorinţa să lupta contra rebelilor din republica sudamericană. Ea a început tratative cu statul major al trupelor locale actualului preşedinte Minas Geraes pentru a porni spre Sao Paulo (centrul revoluţionar) în fruntea voluntarilor ce o urmează orbeşte. ROMANUL GRANDIOS AL COMBUSTIBILULUI LICHID JOHN V. ROCKEFELLER, REGELE PETROLULUI In trenuri rapide diplomaţi aleargă extrem de preocupaţi. O nouă convenţie a petrolului se încheie. In câteva din Statele Americei Centrale fâlfâie flamura revoluţiei. Magnaţii petrolului american trag sforile. O sută de mi de muncitori din minele de cărbuni ale Angliei îşi pierd pâinea de toate zilele. Undeva noi zăcăminte de petrol au fost descoperite. Viaţa capătă rosturi noi. Odinioară se duceau lupte pentru religie. Pe urmă, lupte pentru împărat De la Napoleon încoace, lupte pentru Patrie. De câteva decenii insă, lupte pentru petrol. Acţiunea s’a desfăşurat în veacul trecut. Un mic moşier din Cho vroia să-şi sape in grădină o fântână, şi în loc de apă izbucni la suprafaţă un lichid inflamabil, cu miros neplăcut. Era petroL Întâmplarea a adus la suprafaţă primul izvor de petrol. Pe urmă, încet, incet, a început forajul şi clădirea unor rafinării primitive. Mici băcani au fost primii care au făcut comerţ cu petrol, căutând să convingă oamenii să întrebuinţeze în loc de lumânări de său, petrolul lampant. Nu trecu însă nici cinzeci de ani şi cele mai însemnate grupări financiare internaţionale din Europa şi America încep o lupta în jurul aceleiaş afaceri. Petrolul şi-a început cariera ameţitoare. Mai eftin decât cărbunele . II învinge pe apă şi pe uscat. Mai bun decât lumânarea. Coliba ţăranului e luminată cu pe- csap. $$ mi m mm John D. Rockefeller O solemnitate princiară Recent, s’a deschis la Copenhaga (Danemarca) expoziţa industrială engleză, in scop de propagandă. La solemnitate a asistat în sus prinţul de Walles, moştenitorul tronului britanic. In clişeu, inaugurarea solemnă a expoziţiei. Un vapor uriaş s-a construit în Franţa Peste câteva săptămâni, şantierul naval din St. Nazaire (Franţa) va lansa cel mai mare vapor din lume, destinat transporturilor transatlantice, între Havre şi New- York. Uriaşul pachebot are 313 metri lungime, 36 metri lăţime şi 52 metri înălţime. Are o capacitate de 70,000 tone (70 milioane kg.), şi posedă 4 motoare de câte 40,000 cai putere, adica în total forţa motrice de 160,000 cai putere, cu 4 belice, putând merge cu o viteză de cel puţin 28 noduri pe ceas. Vaporul cuprinde locuri pentru 2500 călători (800 la cl. I), şi va avea echipaj şi personal de serviciu 1400 persoane. Zece ascensoare vor fi la dispoziţia publicului, şi două pentru personal. Acest oraş plutitor, cu 4000 persoane pe bord, va putea strbate Atlanticul in 107 ceasuri (circa 4 zile şi jum.). Chestiuni locate IEŞENII SI STRANDUL In dosul palatului administrativ, devale, avem un ştrand. O minte pricepută, o voinţă tenace, un om înzestrat cu mult simţ esteric şi practic, a transformat *— ca ’n poveste— un maidan de gunoaie şi de bălării într’un frumos ştrand modern şi vin’un parc admirabil. Despre acest fapt s’a mai scris şi de alţii. Şi eu cred, că tot e bine să se mai scrie. Râpa din spatele palatului a fost curăţită şi transformată în 7 alei cu 7 rânduri de plantaţii: arţari şi tei, Cari au crescut mari, formând un frumos început de parc, cu alei pentru plimbare. O alee lată de 4 m., toată un covor de portoac, e o frumuseţe. Printre copaci, în aceste alei, conducerea Ştrandului, plănueşte să aşeze bănet pentru pietonii, cari nu vor vroi să se scoboare la ştrand, dar cari se vor putea plimba prin parc în schimbul unei taxe mici. Amenajarea în alei şi parc, a acestui mal imens, a costat peste 1 milion lei. Cam din dreptul mijlocului palatului porneşte prin alei o rigolă de piatră cu beton lată de 2 m. In timpul ploilor, apele se scurg pe aici—prin strand—spre Bahlui. Plantaţia aceasta e de 8 ani. Strandul despărţit de palat printr’un gard viu de lemnul cânelui. Acum se lucrează la o intrare principală pe lângă Gimnaziul Aexandru cel Bun, pe unde vor putea intra maşinile şi trăsurile. La capăt, terenul abrupt se sprijină de un zid masiv de piatră. Acolo într’un subsol, modern construit şi amenajat, pe care adiţia Ştrandului intenţionează să-l facă —va fi instalat un restaurant bogat, iar deasupra va fi o terasă pentru stat la masă şi ciocnit un tap de bere şi un pahar de cotrari. Intrarea in proeeentul restaurant are deocamdată pe frunte o tablă de dimensiuni însemnate pe care stă scris cu litere mari : „Loc destinat pentru intrarea principală. Terase la scări neterminate datorită lipsei de bunăvoinţă a ieşenilor cari nu au subscris o acţiune măcar la Socet. Ştrandul Iaşilor, a cifrui capital a rămas încă neacoperit“. D-l Osvali Racoviţă are dreptate. Ieşenii—în frunte cu administraţia Municipiului—ce arată indiferenţi faţă de această frumoasă operă edilitară a oraşului. Numai aşa se explică de ce conducerea ştrandului, cu toate aporţările ce le face, nu poate achita datoriile făcute câţiva ani, în şir, cu amenajările şi înfrumuseţările ştrandului. In alte oraşe, primăriile subvenţionează asemenea ştranduri cu sume însemnate , căci de pe urma lor, cetăţenii modeşti, cari în aceste vremuri de criză nu se pot deplasa la mare şi la staţiuni climaterice, trag foloase reale. La noi ? Mulţimea dă năvala la cinematografe, berării, iar spre seară, mii de uşi măsoară străzile de centru de la un capă la altul... La plecare dl. Mocanu mă intretă: — Oare în laşul nostru nu se găsească un om cu dare de mână, care să subscre un minon pentru ștrand ? Am scăpa din datorii şi ne-am gândi la alte îmbunătăţiri“... Ștrandul merită să fie vizitat, căci ni l-au admirat până şi străinii. Iar pentru conducători n ajung cuvinte e de laudă , ci e nevoie de sprijinul efectiv al tuturor ieșenilor... N. H. troi: noi drumuri se deschid technicei prin întrebuinţarea motorului mânat de păcură. Noi industrii se nasc şi altele dispar de pe urma acestei descoperri. Pe timpuri cine cunoscu România ? Cine alia cândva despre Mossul ? Cine auzise vreodată despre câmpurile de petrol din Rusa. Petrolul se găseşte din belşug. Insă puţini sunt acei care se pot bucura de acest belșug, fiindcă petrolul se află în mâinile numai (Continuarea în pagina vl-a)