Opinia, ianuarie 1933 (Anul 29, nr. 7708-7730)

1933-01-03 / nr. 7708

L (Continuarea In pagina II-a) CUM SE AJUNGE la fericire De când eram elev în liceu, îmi aduc aminte de o cuget ne: ,Fiecare e autorul soartei lui", pe care am citit-o mai întâi in limba latină (Qdisque stiae forta nae fabsi est) şi mi-a i rămas înfiptă in memorie pe totdeauna. Acuma, după ce am trecut şi de amează şi mă apropii de apus, mulţămit cu ceia ce mi-a dat Dumnezeusau natura dacă vrei să-i zici ata), mă gândesc la vorba de mai sus şi recunosc eternul ei adevar. Am în catalogul meu nedumerate exmple de oameni care eu ştiut să fie fericiţi ori mulţămiţi şi de alţii care n’au golut. Ca să fii fericit trebuie să fie nfttos şi harnic, apoi prevăzător, şi deci cumpătat şi econom (dar nu zgârcit). Dacă ai aceste cante, e greu să nu fii fericit. Fiind harnic şi cumpătat, nu vei fi invidios şi bosuflat, ci vesel şi milos. Prin muncă şi economie, netemându-te da ziua de mâne, vei căuta să răspândeşti în prejurul tău veselie şi ajutor şi nu vei simţi altă întristare decât că nu poţi ajuta pe toţi cei ce-ţi cer din ochi fără să întindă mâna. Omul pofticios e iubitor de câştiguri pe nemuncite, şi de aceia a jucător de cărţi şi, la nevoi, hoţ şi chiar ucigaş. Am înainteaochilor un tip care, după ea, toată voe, a fumat, a marcat aperitive, a băut şi a jucat cărţile, acum visează exproprierea urbană ca să aibă şi el o casa în locul celei pe care a vândut-o ea să aibă pentru poftele lui. Cu ţigara‘n mână, cu capu’n pământ, merge gânditor vorbind singur şi mormăind nu ştiu ce la adresa „ciocoilor*. Dar cine vor fi fiind ciocoii ceia, în al căror club el a manevrat cu biblioteca lui Grimaud, nu ştiu. In orice, caz, e un nemulţumit care răspindeşte descurajarea împrejurul lui. Ai lu’, acuma mort, a rămas cu patru clase secundare şi a intrat n armată, unde a ajuns sergent Una din marile lui plăceri era să se ducă laşantană, cura se numeau pe atunci teatrele de varietăţi, şi, in schimbul celor mici 30 de bani pe care-i avea în buzunar să ceară o cafea să caşte gura la câte-o Unguroaică naufragiată care, ţitând o ch tarft’n mână, cântă nu ştiu ce hondronbondron, Iştenem ! Apoi venea pe la mine, că «am vechi prieteni, şi exclama cu Ibeatitudine : „ Am fost la şantan ! ‘ Eu conederam o înjosire a te duce pe acolo, şi apoi şi o profundă prostie, iar el credea că l-a apucat pe Dumnezeu de picior! Fiind dezordonat, n’avea biici şi recurgea la briciul meu, totdeauna bine ascuţit. Mai târziu, i-am dăruit chiar unul din cele două brice ale meie, iar peste câtva timp l-am văzut la el ruginit şi neutilizabil iacătă dovada că nu se pricepea să fie fericit! într’o seară, a avut la şantanul lui un conflict cu un căpitan pe chestiunea salutului (Ce căuta acolo căpitanul, la un foc cu „sergenţoi” ?*). Mai pe urmă a reuşit să intre elev la şcoala militară, şi iacătă-i ofiţer. Războiul l-a găsit ran’or, a intrat în foc, a ajuns locotenent colonel şi apoi a fes scos la pensie. Era bolnav, nu puteai să-l ieşi singur. Vechiul lui apirit de dezordine îi făcea să critice toată lumea. Daci-l ascultai şi-1 aprobai, era încântat. Dacă-1 contrazicea-l, se făcea foc. In sfârșit, boala l-a secerat A fost un om care nu s’a priceput să fi fericit Noroc că n’a avut copii. Fericirea începe de departe, din generaţiunile precedente. De ace’a, ca să fii fericit, trebuie să cauţi să-ţi păstrezi stătier ca să transmiţi urmaşilor tăi dorul de muncă sistematică, din care rezultă dorul de viaţă, veselie şi tăcerea de a da ajutor discret nenorociţilor. Dar un om dezordonat cum ar putea fi fericit? Dacă e sărac şi are copii, evident că nu trebuie să fumeze şi să bea cheltuind banii copiilor, pe care i-a adus pe lume fără ca ei să fi cerut. Şi apoi e mare lucru să nu fumezi şi să nu bei? Dezordonatul zice că fumeaiă şi bea „ca să uite* 1 Ce să uite ? Nimic ! Asta e o scuză pentru viziie lui. Ar fi mult mai mare plăcere pentru el să cheltuiasoft banii pentru nevoile familiei şi să fie aşteptat cu bucurie de copiii lui. Dar aşa ? Fug şi copiii de el când 11 văd venind obosmflat. ' Mai zilele trecute am văzut unul din aceste exemplare de oameni : nasul roş de beţie, ochii painjiniţi, In picioare nişte ciorapi rupţi prin care se vedea piela pălcâului când păşei clămpănindu i pantofi. Era timp de galoşi, pe care el nu-i avea. Dar avea bani pentru tutun, care cosă, pe lună, cât 2 3 părechi de galoşi. Tocmai trecea un autombi frumos cu nişte „ciocoi*. — Uite-te, ciocoii dracului, cum se lăfăiesc un automobil ! îmi zise el plin de furie. — Dar n’ar fi fost mare lucru să ai şi tu un automobil, mâi beţivane ! i-am răspuns eu. Socoteşte banii cheltuţi pe vin şi tutun de la 30 până la cei 60 die ani pe care-i târâi acuma ca un hodorog, şi vezi că aşa e ! Asemenea oameni sunt veşni nemulţămiţi şi vorbesc de „’evo luţie*. Oare „societatea* e Vinovată că beţivanul de mai sus a. DISCUŢII ŞI PĂRERI ANUL XXIX No. 7708 AMENTE Lei 1Q6j1 Biblioteca ATELIERELE TIPOGRAFICE, IAȘI.—STR. LAPUȘNEANU 87 . semnare ÎS un obiceiu — unii nu mai ţin deloc la ei — de a nu se vorbi de cei dispărut, decât de bine, de a nu releva decât faptele lor de ispravă, de a trece cu vedere pocalele şi greşelile lor. Regula aceasta se cuvine oare sa fie aplicată şi unui an, care nu mai este ? A fost incontestabil un an ogat în multe rele, ca şi predecesorii săi apropiaţi; un an de auterinţe avoca pentru toata popoarele lumii; pentru sărmanul nostru popor; pentru fiecare din noi. Omenirea a indurat calvarul unor mizerii fără seamăn. Teribila criză şi-a urmat nestingherita mersul ei triumfător peste ţări şi continente. Şomajul a luat proporţii şi mai alarmante. Supraproducţa şi subconsumaţia au continuat să ameninţe pacea între popoare. Şi nicăieri, nici urmă de prosperitate, de voie bună. Peste tot un întunerec beznă, o zăpăceală fenomenală, o desnădejde cumplită. Ce rujă pot înălţa către ceruri bieţii semeni, decât aceia care flutură pe buzele noastre, aie tuturor:—»Vrem un an mai bun, un an mai fericit*! Insă preziceri sinistre îşi fac dn nou loc: — „Anul care vine, anul 1933 va fi al falimentului genera’.. Omenire se va cufunda într'o prăpastie fără fund". Şi aici tocmai ţinem să reîmprospătăm în memoria tuturor prezicerile identice de acum un an. S’a afirmat şi pe atunci — cu un exces de cruzime — că prăbuşirea generală nu va mai întîrzia mult; că pământenii se apropie cu paşii gigantici spre... desnodământul fatal. A trecut însă şi chinuitorul 1982 — aşa cum vor mai trece şi alţi ani — în strădanii, în sacrificii imense, în sărăcie lucie, in desnădejde cumplită, — şi omenirea tot mai continuă să se sbată, să lupte, să sufere şi să spere. Nu piere însă, nu se sfârşeşe, nu capitulează în faţa unui destin nemilos. Pentru că omenirea — in totalitatea ei — e eroică, e rezistentă, e oţelită în lupte şi ştie să înfrunte primejdiile, ştie să-şi făurească visurile îndrăzneţe cu preţul lacrimilor şi sângelui ei. Dacă va fi nevoie se va mai îndura încă un an, se va suferi, se va muri de foame. S va da o dovadă în plus a unei admirable resemnări, duse pân?, la jertfire de sine. Totul, ca speranţa venirii unor vremi mai fericite, cu un scop bine determinat, să fie odată bine. I. L. BASARABEANU Actualităţ politice Conflictul provocat de d. Madgearu Se menţine la ordinea zilei „cazul Madgearu”,din legătură cu atacul nediplomatic al ministruli de finanţe, contra împrumutului de 100 milioane lire i la lisne încheiat de d Manoilescu (în topul guvernării averescane). Afirmaţiile d lui Madgearu au fost dezminţite prin cunoscutul comunicat al guvernului. Ministrul de finanţe s’a văzut intr’o situaţe jenantă, care-l obliga la demisie. A cerut satisfacţie, şi atunci s’a publicat al doilea comunicat in sensul că prima dezminţire nu privea persoana d lui Madgearu. Satisfacţie,... văd nesatifâcătoare! Şi ca să-şi ia revanşa , Madgearu a publicat o scrisoare in care menţine că „împrumutul italan a fost oneros— amintnd că acelaş lucru la spus la timp, ca simplu deputat de opoziţie ! Adică, a vrut să sublinieze că d-sa este consecvent cu atitudinile din vremea opoziţiei, spre deosebire de d. Maniu şi de alţii.. Se menţine deci conflictul destul de acut care ar obliga moralmente pe d. Madgearu să părăsească guvernul. E la mijloc şi o dificultate directă cu Italia. împrumutul in chestie nu fusese contractat de bancherii italieni, ci dea dreptul de statul italian. Așa că expresiunii tari ale ministrului nostru de finante, au creiat o problemă diplomatică. Dacă d. Madgearu nu se va da dus și guvernul va toleia, —vom creat că s’a recurs la pla titudini pe lingă guvernul fascist, pentru a se scuza nedibăciile d-lui Madgearu. Adică, o diminuare de prestigiu pentru ţară, de dragul unui politician ne-la locul lui. Or, credem că ţara e mai bucuroasă să renunţe la d. Madgearu.... Alte preziceri pentru ,nu! 1933 Renumita vizionară franceză Mhie Fray a fae° următoarele preziceri pentru 1933: Se va simţi o uşoară ameliorare a crizei. In a două jumătate a anului, Cel mai important eveniment politic european va fi retragerea mareşalului Hadenburg şi lupta pentru preşedinţia Germaniei. Se vor înregistra frumoase progrese în ştiinţă şi medicină. Un englez va găsi leacul contra cancerului şi va dovedi eficacitatea remediului pe propriul său trup. Un alt fapt de senzaţie va fi la mijlocul lui April în Franţa un extraordinar zbor în stratosfera, care va pune cu totul în umbră recordul lui Piccard. Germania va contribui cu invenţia unui aeroplan, care va putea porni fără nicio dificultate şi va aterisa în orice loc pe apă sau uscat, in America 83 va confecţiona un aparat de raze electrice cu efecte miraculoase in domeniul medicinei. In general deci, anul 1933 va aduce mai mult progres şi folos omenirii decât anii precedenţi. LEI EXEMPLARUL MARTI 3 IANUARIE 1963 rr.OPINIA LITERARA $1 ARTISTICA Vortoes... Dispar anticvari Am notat la timp Itj&iQflil ..jVkftiM de desfiinţarea librării Barascj. 1Atkn se anunţă şi dispariţi\-emttctâzîa~^ raga, proprietarul ei fHad vregâtm's plece la București. d\tf n ehe care se stinge... * In aceste fapte nu trebuie să vedem numai întâmplarea brută a unor prăvălii ce se închid, ci agonia unui spirit de preocupări intelectuale. Pe vremuri, antievările erau generoase surse de cultură. Intelectuali în vârstă, alături de tineri studenţi şi elevi, răscoliau rafturile amintirilor, scoţând de subt colbul anilor: cărţi vechi, reviste uitate, hârtii îngălbenite de vremi. Astăzi, anticvarii trebuie să-şi strângă „marfa demodată“, findcă nu mai sunt clienţi. Prea puţini au mai rămas aceia care mai au timpul şi posibilitatea să scuture praful de pe cărţi, pentru a căuta voluptatea specială a unei „descoperiri“ intelectuale Astăzi timpul şi activitatea sunt consumate în întregime pentru îndestularea stomacului. Şi fle aceia în dispariţia anticvariior trebuie să vedem un alt efect al crizei economice. Se duc anticvarii şi ne lasă regretul oricărei agonii, care stinge farmecul unor frumoase amintiri. i. b. — $ijfgp/e Un roman al Gretei Garbo Un ziar suedez anunță o știre, care a provocat mult interes. Ziarul efirmat că Greta Garbo scrie un roman. Lucrarea a fost începută in America și continuată la Stockholm. Ce cuprinde romanul, nu se ştie precis, întrucât vedeta refuză să dea precizări. Se crede însă că acţiuna se plasează in mediul actorilor de filme şi că ar fi o satiră destul de aspră la adresa publicului şi a conducătorilor de case de cinema. In orce caz, orcum va fi romanul, e de presupus că Greta Garbo va fi tritata de editori. Datoria... Doi evrei trec noaptea prftr’o pădure. La un moment dat apare o bandă de hoți. — Banii sa viața! Unul din evrei se adresează celuilalt: — Mendel, știi că-ți datorez 200 lei. Poftim banii!. (Continuarea în pagina l a) 44 In ţara atentatelor politice Am relatat cum s'au podus sângeroasele incidente politice din capitala Bulgariei, unde mai mulţi macedoneni, utilizând revolverele contra adversarilor politici, au ucis câteva persoane, in clişeu, piaţeta din faţa palatului regal din Sofia, unde s’au corns atentatele politice. li IN TOATA Un scafandru în luptă cu o caracatiţă — Vaporul american Kernoozer* a plecat acum câtezie in Bridlington—Ba!, pen* CUtS, a face explorări în fundul npeiei. Primul care a coborât a gi Patrick Murphy, unul din cei mai îndrăzneţi scafandri. "Trecuse jumătate de ceas, un ceas, două ceasuri şi Murphy nu dăduse niciun semn de viaţă. Atunci oamenii de pe vapor au tras frânghiile de siguranţă şi scafandrul a fost adus la suprafaţă. Dar spre uimirea tuturor, Murphy era „îmbrăţişat" de o caracatiţă enormă, lungă de un nistru şi cu tentacule de câte 40 centimentri fiecare. Imediat câţiva marinari au sărit cu cuţite şi bare de fier, reuşind să doboare animalul marin. Scafandrul a declarat că timp de dată ore s’a luptat cu caracata voinică, fără a izbuti s'o alunge. La un moment dat, animalul i-a prins mâinile cu tentaculele şi omul n’a mai putut face nicio mişcare. Dacă echipierii nu l-ar fi scos la timp, scafandrul ar fi fost răpus in fundul mării. O dublă tragedie pentru un dar de Crăciun — O tragedie inpresionantă s’a întâmplat la Lundenburg (Austria). De Crăciun soţii Maria şi Ioslf Hanysch s’au luat la ceartă, din cauza unui cadou care n'a plăcut nevestei. Sfada a luat asemenea proporţii, încât la un moment dat bărbatul a turnat stricnina într’un pahar cu apă şi a vrut să baie. Dar femeia i-a smuls paharul din mână şi a înghiţit ea conţinutul. Soţul a dizolvat o nouă doză de stricnină şi apoi sa otrăvit şi el. A doua zi, lângă pomul de Crăciun, au fost găsite două cadavre şi cutioara cu un inel, cadoul care a provocat această dramă stupă . Omul fără somn . Am relatat acum câtva timp cazul unui spaniol care nu doarme decât foarte rar. Acum se anunţă din Budapesta un caz similar mai surprinzător. E vorba da un anume Paul Kern, agent la o societate de asigurare, care de 17 ani n’a mai domnit de fel. Kern are acum 49 ani şi de la vrsta de 32 ani a pierdut cu desăvârşire necesitatea somnului. Medicii care l-au examnet fără a putea explica ştiinţificeşte fenomenul, găseşte că e un caz intr'adevăr unic în analele medicinii. Kern, deşi nu doarme, nu se simtă niciodată obosit. Astfel el trăeşte aproape o viaţă dublă da om... # Zaro Agha, slujbaş la 158 ani — Am anunţat ca Zaro Agha s’a reîntors în patra lui, în Turcia. In vrâstă, după cum se spune, de 158 ani, acest adevărat Mathusarem al epocii noastre, se simte încă destul de voinic. Cea mai bună dovadă este că Ziep Agha, care şi-a cheltuit toată averea cu cumpărarea unei case, a cerut statului să-i deie o slujbă. Şi rugămintea i-a fost satisfăcută. Acum câteva zile cel mai bătrân om din lume şi-a luat în primiră postul de portar la prefectura din Istambul. Moşneagul dovedeşte multă conştiinciozitate in serviciu. Iar la prefectura din Constantinopol au început să vie numeroşi vizitatori, ca să-i vadă şi să vorbească cu faimosul Zeo Agha... IN 43 ZILE cu barca peste Atlantic După cum anunţă ziarele din New York, acum câteva zile a sosit la Miami (Florida) tânărul norvegian Hansen, în etate de 26 ani. El a venit într-o barcă lungă de 8 metri, cu care a reuşit să traverseze Atlanticul in 43 zile. Drumul pe ocean a fost foarte periculos, întrucât îndrăzneţul navigator a întâmpinat furtuni puternice. Hansen era însoţit în barcă numai de un câne şi o pisică, de care s-a îngrijit tot timpul, dăndu-ie de mâncare şi punându-i la adăpost în vreme ploioasă. Tânărul norvegian a acordat până acum câteva interviewuri în America și n’ar fi exclus să ajungă ector de cinema. O lege a finanţelor locale va înlocui legea maximului Înlesniri la alcătuirea bugetelor comunale şi judeţene In ajunul sărbătorilor s’a depus in parlament, pe lângă legea de modificare a administiţiei locale, şi o lege generală asupra f nanţelor publice. In acest din urmi proect se prevăd impozitele şi taxele ce se pot încasa comunele şi judeţele pentru alcătuirea capitolului „venituri“ din bugetul pe anul 1933 şi următorii. Actualmente, se ştie că administraţiile comunale şi judeţene se conduc după legea maximului din 1923. După votarea legii finanţelor locale — cea ce se va produce produce sigur, după vacanţă, — legea maximului va fi abrogată. Din lămuririle ce ni le-a dat de prim ajutor de primar N. Georgescu, reiesă că legea finanţelor local va contribui cu mult la uşurarea modalităţilor de fixare a taxelor ce se cuvin municipiului. In anii trecuţi când bugetul municipiului venea spre aprobare în faţa instanţelor judiciare administrative, era supus unor modificări ce nu erau in concordanţă cu interesele primăriei. De pildă cazul bugetului de anul trecut, când d-l prim ajutor de primar Georgescu a introdus o taxă comunală la automobil, dar ea a fost anulată. De data aceasta, pe baza nouei legi financiare, comunele şi judeţele vor fi suverane să-şi fixeze taxele prin regulamente alcătuite ad-hoc. In acest fel se vor întocmi bugetele pe 1933,—întrucât noul tn bugetar — va începe de la 1 Aprilie,data când legea Înanţelor se va afla in vigoare. Şi pentru că se aşteaptă Înfăptuirea legii finanţelor, de ajutor de primar Georgescu a oprit regulamentul prin care fixase nouile taxe pe anul 1933, urmând ca el să fie aprobat de delegaţia permanentă şi consiliul municipal abea după votarea legii așteptate. Dar e sigur că de la 1 April va intra în vigoare și acest regulament. C. Vlad SCANDAL LA UN TEATRU INTRE GALERIE ŞI PARTER Un scandal puţin obişnuit s’a înregistrat la „Deutsches Theater* din Berlin, cu prilejul reprezintării piesei „împărat şi ţăran* de Higi. La un moment dat cineva dela galerîe a strigat celor de jos : „Voi sânteţi Împăraţii tirani s odioşi*. Iar din stal au ripostat glasuri : „Şi voi, pelsa de demagogi". Cum balconul şi parterul teatrului s’au solidarizat unul contra celuilalt, s'a produs un scandal nemaipomenit. Timp de un sfert de ceas, între galerie şi stat, a fost un violent schimb de insulte. Pentru potolirea scandalului, s’a cerut intervenţa polţiei. Turbulenţii au fost evacuaţi din sală şi spectacolul a continuat într’o atmosferă destul de penibilă.