Opinia, mai 1933 (Anul 29, nr. 7812-7828)
1933-05-03 / nr. 7812
ANUL XXIX No. 7812 600 ABONAMENTE Biblioteca Univers3/TELTRELE tipografice IN IAȘI, STR. LĂPUȘNEANU 371 f ÜNlV£li$!TATii st îngrijorare legitimă pe chestiunea apei de băut Faptul că la Iaşi apa de băut este amestecată cu clor, are o justificare plauzibilă din partea serviciului sanitar ; instalaţia de apă e defectă, iar populaţiunea e pândită de bacilul tific. Grija devotată, depusă de serviciul sanitar, este — fără îndoială —apreciată de toată lumea. Insă la noi nu există aparate perfecţionate pentru o favorizare sistematică. Şi pe de altă parte, conducta prea defectă, atrage o clorinare a apei, prea deasă şi îndelungată (în ultima vreme s’a permanentizat). Am ajuns astfel la situaţia că bem o apă greţoasă. Şi— lucru mult mai grav — s-a formulat, de oameni competenţi, teama că ieşenii sânt ameninţaţi de otrăvire lentă. Reamintim trei constatări de importanţă deosebită: 1) Constatarea ingineruluişef al serviciului apelor, ci ţevile de plumb au fost atacate de clor, formându-se clorură de plumb, care-i otravă. 2) Afirmaţiunea unui reputat profesor chimist, că apa de băut, clorinată, în contact direct cu ţevile de plumb, constitue un pericol pentru populaţie. 3) Observaţiile de laborator ale d-lui prof. Cosmovici, că apa clorinată atacă violent organizmul animal. Este arhi-suficient, pentru ca publicul să fie alarmat. * Chestiunea a fost ridicată și în Consiliul Municipal. S’a stabilit atunci a se examina pe larg prolema în primul Consiliu de Igienă. Insă acest ultim consiliu s’a ţinut, fără să discute problema , fără s’o amintească macar. E de datoria primarului Iaşilor să întrunească o comisiune de specialişti (încă înainte de îmbunătăţirile, absolut necesare, la conducta de apă) şi să determine rezolvarea problemei care s’a pus: clorul şi sănătatea ieşenilor. 120.000 de ieșeni au dreptul să fie îngrijorați. Ei au dreptul să li se garanteze sănătatea și să li se astâmpere neliniştea.. „OPINIA“ LITERARA SI ARTISTICA Vorbe... Contra femeilor frumoase ! De la o instituţie comercială din Berlin au fost înlăturate toate frnce marele simpatice. Iar pe intrarea treprinderii s-a lipit un afiş care anunţă că: „nu se primesc funcţionare frumoase“. Se înţelege că direcţia firmei germane a trebuit să îndure multe neplăceri din partea slujbaşelor, dacă a recurs la o asemenea măsură. Probabil că toată ziua afacerea era vizitată de clienţi cu alte scopuri decât cele comerciale. Şi cine ştie, poate că s-au contractat chiar operaţiuni amoroase ! Totuşi socotim că măsura luată nu este deloc utilă. Oricum măcar pentru a-şi motiva vizita, clienţii se interesau de mărfuri şi eventual cumpărau câte ceva. întreprinderea, chiar dacă nu realiza beneficii, avea cel puţin clienţi, ceia ce e astăzi o adevărată raritate. Instituţia a făcut deci o greşală, eliminând pe funcţionarele frumoase. Fiindcă în genere în viaţă, femeia frumoasă este o cale sigură de succes!.. .„Difapre Mussolini şi actorii şomeri La Viena se reprezintă cu mare succes la Burgtheater piesa *100 zile“ de Benito Mussolini şi Forzano, în traducerea lui Geza Herczeg. Teatrul care realizează reţete importante, după premieră a anunţat pe Mussolini că-i va expedia prima rată din tantiemele cuvenite. Dusele a răspuns însă prin ministrul Italiei la Viena, că renunţă la tantieme în favoarea actorilor şomeri din Viena. Teatrele şi artiştii din capitala Austriei au trimes lui Mussolini o scrisoare de mulţumire. Buchetul de fiori Scriitorul francez Pierre Benoit povesteşte următoarea intâmplăre petrecută in tinereţă. La Paris, pe stradă. O florăreasă îi întinde un buchet .Luaţi aceste flori pentru soţia dvs.“ — Dar nu sunt însurat !... răspunde Benoit. — Bine, atunci luaţi-le pentru logodnica dvs. — Nu-s nici logodit. — Atunci cumpăraţi-le pentru că nu sunteţi nici logodit, nici însurăt... Benoit, convins, a luat buchetul... Diferite ştiri — Guvernul francez a acordat legiunea de onoare pictorilor români Cecilia Storck, Fr. Storck, George Petrașcu şi Camil Ressu. — Maxim Gorki lucrează la o nouă carte întitulată „Moartea“. — Greta Garbo va turna un nou film, după un scenariu scris de Maurice Dekobra. Clipe vesele - Ah, băete, ce obraznic eşti! Ei, dacă aş fi eu tatăl tău!... — Aţi putea. Mama e văduvă...* — De ce eşti aşa trist, Iancule ? — Pentru că soacra mea a căzut de pe scară. — Şi s’a lovit ! — Nu, deloc. — Atunci, de ce eşti mâhnit ? — Tocmai de aceia !... Bibliografie A apărut No. 4 din revista :Repertoriu de jurisprudenţa administrativă*, subt conducerea d-lor J. H. Vermeulen, R. Hutschneker, P. Alexandrescu-Roman şi Const. Mira. Numărul cuprinde două articole de d-nii Eugen Petit şi R. Hutschneker, comentarii şi interpretări de drept administrativ, vamal, fiscal, statutul funcţionarilor, contabilitatea publică, pensiuni, etc. In rest, recenzii de cărţi şi reviste. SAVANlT EVREI INVITAti IN RUSIA Un ziar din Praga anunț că comisariatul instrucţiei d Moscova a invitat pe toți savanţii evrei care părăsesc Germania să vină în Rusia, unele li se vor da catedre la Universități. Astfel au fost invitate în mod special Albert Einstein, profesorul Schull şi celebrul radiolog Norder. Acest fapt e socotit ca un răspuns Sovietelor la persecuțiile al comuniștilor din Germania. 2 (doi) lei escemtziarul MERCURI 3 MAI 1933 BON No. 3 pentru .OPINIA* DETAȘAȚI ZILNIC BONUL PREMII GRATUITE DIN TOATE COLTURILE TARII... La concursul organizat de „Tinerimea Romană“ au sosit la Bucureşti echipe din toate colţurile ţării. Intr’un pitoresc cortegiu pe străzi, tinerii au prezintat splendide costume nationale. O nouă expediţie a lui Byrd la Polul Sud Din New-York se anunţă că amiralul Byrd pregăteşte o nouă şi mare expediţie la polul sud. Celebrul explorator vrea să complecteze definitiv harta regiunii antarctice şi mai ales să stabilească conturul geografic al noului continent descoperit cu prilejul ultimei expediţii. Byrd va fi însoţit de 23 persoane (mecanici, aviatori, topografi, etc.). Expediţia va avea la dispoziţie un vapor, două avionete (una obişnuită şi una cu patine) şi 18 sănii cu câini polari. De astă dată exploratorii vor lua şi un bucătar, pentru a face mâncăruri calde, fiindcă şi-au dat seama că e greu de rezistat in ţinuturile gheţurilor veşnice numai cu alimente conservate. Expediţia va porni de la New-York probabil in cursul lunei iunie si va face cercetări timp de două luni de zile. Miss. April O alegere interesantă la Viena Cu prilejul unei mari serbări ce a avut loc acum câteva zile în Prater la Viena, s-a organizat alegerea unei Miss April". Iniţiativa a fost luată de un grup de tineri, care a aranjat pentru fata aleasă, un enorm buchet de flori. Concursul a decurs în condiţiuni originale. Fiecare grup de 20 bărbaţi a ales câte o fată. Astfel au fost prezentate 43 de concurente. Apoi fiecare grup avea câte un singur vot pentru desemnarea celei mai frumoase din mănunchiul de candidate. In felul acesta a fost aleasă o tânără blondină de 19 ani, anume Gretl Simons. Ea a primit titlul de "Miss April" și a fost purtată prin tot craterul, așezată fiind pe buchetul enorm. ii IN TOATA LUMEA Nudistul şi fetele de liceu.—Un proces nostim s’a judecat la Bordeaux (Franţa). Iată faptele: Directoarea unui liceu de fete s’a adresat justiţiei contra unui vecin, care avea obiceiul să apară la geam şi în curte, în costumul sumar al lui Adam. Directoarea arată că o asemenea situaţie este intolerabilă, mai ales că e vorba de o şcoală de fete (probabil că elevele trăgeau ades cu coada ochiului în curtea vecină ...) Domnul reclamat a declarat că face parte din clubul nudiştilor şi că nu casa lui are voie să umble cum vrea şi să procedeze cumva pofteşte. Tribunalul bazat pe o nrisprudenţă în materie, stabilită cu prilejul unui alt proces similar, a dat câştig de cauză nudistului, mai ails că murile şi curtea casei nu deau spre centru. Văzând că va perde procesul şi un apel, directoarea liceului a recurs la un alt procedeu. Ferestrele dela clasele ce privesc spre casa nudistului, au fost zidite și in schimb s’au deschis alte geamuri spre stradă. In felul acesta elevele vor fi ferite de spectacole... nudiste !* Roosevelt în baie.— Am relatat că la Casa Albă din Washington s’a construit o piscină specială pentru preşedintele Franklin Roosevelt. Acesta fiind suferind, medicii au prescris o serie de băi, pe care trebuie să le facă în fiecare zi. Cum însă preşedintele are de rezolvit multe chestiuni, se întâmplă adesea că lucrează şi în baie. In acest s’a instalat pe apă un plutitor. Roosevelt bat asupra «jgeritele și răspunde la dă dispoîlpei scrisori. S’ar putea spu preşedintele Statelor-Unite nu stă degeaba nici în baie !.: * 20 nasturi în stomac. — Un rămăşag zănatec s'a angajat între copiii Karl Cuscin de 10 ani şi Mathias Holtai de 12 ani, ambii din Brno (Cehoslovacia). Al doilea a pus prinsoare cu primul că va putea înghiţi un pachet cu douăzeci de nasturi. Pariul avea ca preţ un bilet de cinematograf. După oarecari eforturi, Mathias a reuşit să înghită cei 20 nasturi. A luat imediat biletul şi s’a dus la cinema. Dar acolo a fost cuprins de dureri puternice. A plecat acasă şi a povestit totul părinţilor. Mathias a fost transportat la spital şi supus unei operaţiuni, chirurgul izbutind să-i salveze viaţa. Când a ajuns în convalescenţă, băiatul a declarat că speră să evacueze de la sine nasturii, cum i s-a întâmplat, odată cu un buton înghiţit din greşală ... . Femeia şi... mustăţile. — Un proces interesant s’a judecat la Roma. Signor Roussiere a cerut să fie separat de nevastă pentrucă ea nu se îngrijeşte, spre a fi frumoasă. Femeia a căpătat... mustăţi şi fire de barbă, ceiace-i dă un aspect antipatic. Soţia a declarat că admite separaţia, numai cu condiţia ca bărbatul să-i plătească un milion de lire despăgubiri şi o pensie alimentară de 530 ore pe lună. Judecătorul a găsit însă că nu este cazul de a apreba nici una din cereri. Magistratul a arătat femeii că în vremea noastră, când sânt tot felul de cosmeticuri şi mijloace de înfrumuseţare, nevasta trebue să se unginească, spre a fi pe placul brbatului. Soţia a făgăduit şi conflictul s’a aplanat... UN AVION URIAŞ PENTRU BOMBARDAMENTE EXTRAORDINARE Inginerul francez Marcel Chesne a prezentat ministerului armatei din Paris schiţa unui nou avion, care va constitui o teribilă armă de luptă. Avionul, lung de 12 metri, are motoarele aşa fel făcute, încât nu provoacă zgomot. In plus aparatul răspândeşte în permanenţă un fum gros, ca nişte nouri mari, care îl acopere complect. In felul acesta avionul nu este auzit şi nu este văzut. In schimb aviatorii au un ochian cu raze electrice, cu ajutorul căruia pot zări prin fum ce se află pe pământ „Avionul-tanck “, cum a fost botezat aparatul, zbură cu o viteză de 180 km, pe oră și poate arunca 13 bombe pe minută. S’a socotit că asemenea trei aeroplane sânt capabile să distrugă într’un ceas un oraș ca Parisul. Noroc însă că ne aflăm în epoca.» dezarmărilor ... Ziua muncii, In vremea şomajului! E neînchipuit de trist destinul unei generaţii care, în loc să fie mândră şi fericită că i-a fost scris să trăiască în deceniile celor mai mari şi mai fantastice realizări ale geniului uman—regretă tocmai această Împrejurare excepţională. Generaţiile trecute au dat o luptă disperată pentru că să li se recunoască de către păturile conducătoare, dreptul de a sărbători odată pe an ziua muncii. Şi au reuşit. Dar le-a trecut oare prin gând idealiştilor de altădată, că omenirea se îndreaptă cu paşii gigantici spre o epocă nenorocită, când înşişi cei care muncesc nu vor mai găsi de cuviinţă să sărbătorească ziua de 1 Mai ?, că chiar dacă îşi vor impune un repaos forţat, va fi pentru ei doar un prilej în plus spre a-şi plânge grozavele necazuri ? Astăzi, prin munca cinstită poţi ajunge doar sclavul unor satrapi moderni, mai cruzi, mai neomenoşi decât stăpânitorii din evul mediu. In cel mai bun caz. Pentru că de obiceiu prin muncă se ajunge astăzi la şomaj. Acesta-i adevărul gol, şi nu-i ocazie mai potrivită de a-1 rosti, decât la sărbătorirea oficială a muncii. Dacă vrei să fii sătul, bine înţolit, stimat, trebuie să îndeplineşti o singură condiţiune : să ştii să trăieşti fără să munceşti. Căci morala vremurilor de decădere dezaprobă hotărât muncă cinstită. Ziua de 1 Mai, e o adevărată zi a umilinţii pentru milioanele de şomeri de pretutindeni , pentru că le e dragă munca, dar n’au unde munci. Vrem cu toţii să avem unde munci ; vrem să ni se ofere posibilitatea să ne agonisim traiul prin muncă. Când oare ni se va realiza această dorinţă ? LI. BASARABEANU IDEI ŞI FAPTE I însemnări fiscale Impunerea clădirilor industriale de ILIE NEDELCU controlor financiar Pentru prima dată legiuitorul, prin art. 13, 15 și 16 din Legea Contribuţiunilor Directe modificată, stabilește după norme speciale, valoarea locativă pentru impunerea clădirilor industriale. Legiuitorul la 1923, când s'a aşezat principiul de bază a impozitului pe venit, n’a impus aparte clădirile industriale. Atunci, ca şi astăzi, s’a pus problema încurajării industriei nationale. Din moment insă ce sunt industrii, care se cartelează in vederea stabilirei unor preţuri anormal urcate, de firesc ca şi impunerea fiscală să se facă pe alte baze .Amintesc că, In baza cartelurilor, sânt unele clădiri industriale care nu funcţionează deşi au instalaţie in toată regula, cu capital de milioane nvestit, fabrici de spirt, de zahăr, etc. etc. iar proprietarii respectivi încasează cote de milioane, de la cartel I). (Continuarea în pag. II-a) In memoria unui distins ieşan PROFESORUL DR. EMIL SEVERIN de Prof. G. G. Longinescu să cuprindă o mare emoţie la amintirea lui Emil Severin. A fost preşedintele nostru, la Soc. română de chimie şi ne adresam mai întăi lui cînd începeam comunicările. El ne spunea câte un cuvânt bun la fiecare şi ne răsplătea astfel pentru osteneala ce ne dam să înaintăm Chimia românească. De acum nu ne va prezida cu acea distincţie pe care o avea în toată ţinuta sa, de urmaş de boeri moldoveni. In cea din urmă scrisoare din 22 iulie 1932, îmi scria între altele că : „bunica de pe mamă era nepoată 'dreaptă a Domnitorului Duca*. Multe sunt sistemele filo I ^.utiue care încearcă să tăl- I măceascâ taina cea mare a lumii. Spune o filozofie că nu există lumea înafara simţurilor noastre. După un teolog englez la modă, această neexistenţă a lumei ar fi dovada cea mare a existenţei lui Dumnezeu. Fiecare om e o fărâmă din Dumnezeire, fiindcă fiecare din noi e astfel creatorul propriei noastre lumi. Oricum ar fi întâmplările din lume, se răsfrâng în sufletul nostru după starea în care ne găsim sufleteşte. Pleacă unul din noi pe drumul cel lung din care nu s’a mai întors nimeni şi au plecat miliarde de ITAIMShi în milioane de ani; spunem că aşa trebuia să se întâmpie. Ştie Dumnezeu ce face şi-l cheamă pe fiecare atunci când vrea El. Toţi trebue să moară odată. A şi spus un doctor mare din vechime, pare mi-se Hipocrat, că viaţa e boala cea mai grea din toate, fiindcă se sfârşeşte întotdeauna cu moarte. Când pleacă în schimb pe drumul cel lung o fiinţă scumpă nouă, atunci Dumnezeu n’a mai fost drept cu noi. Durerea pe care o simţim atunci, nu mai c cneşte margini. Plângem şi tot plângem pe cel dispărut zid şi luni,$j^m dearândul. Ani aflat în ziua de Crăciun 1932 ştirea groaznică despre plecarea dintre noi a lui Emil Severin. Ştiam că e suferind, dar nu-mi închipuiam că nu vom mai putea sta amândoi niciodată de vorbă. A fost să fie aşa. Desigur ştie Dumnezeu ce a făcut. Şi totuşi parcă s-a prea grăbit şi el de data aceasta. Ar fi trebuit să-l mai lase printre noi spre a mai fi de folos şcoalei şi ştiinţei româneşti, care mai au multă nevoie de învăţătura lui temeinică, de priceperea lui şi de toată experienţa unei vieţi închinată muncei şi iar muncei. Emil Severin a fost profesor secundar de mâna întăia şi a scos elevi care vorbesc cu admiraţie de fostul lor rofesor. A fost strălucit presor la „Şcoala Politechnică* şi a pregtit chimişti, care sunt mândria şcoalei politechnice şi a industriei româneşti. A publicat „Petrolul Românesc" carte unică de acest fel la noi şi care, sigur, va fi tradusă şi în alte limbi. A scris ştiinţă pe înţelesul tuturor, a fost ateneist de frunte şi atrăgea prin cuvântările lui calde şi prea frumoase, lume aleasă ca puţini alţi oratori. A reprezentat societatea română de chimie cu o prestanţă deosebită la serbările date în Paris, în amintirea marelui chimist Berthelot. A atras prin ţinuta lui distinsă şi simpatică, atenţia preşedintelui republicii franceze. II voiu pomeni mereu şi voiu păstra în suflet icoana lui neştearsă. Mă poartă gândul cu mulţi ani în urmă, cu vreo 20 de ani. Văd cu mintea, la o şedinţă a Soc. de Chimie, pe doctorul Istrati ori pe Nicolae Teclu.. Mă văd asistent al Doctorului Istrati făcându-i experienţele de curs de chimie neorganică. îmi aduc bine aminte de lecţia în care doctorul Istrati vorbea despre prepararea clorurei de var. Văd pe masă aparatul așezat de mine. Printr’o sticlă spălătoare trecea curentul de Legiuitorul face o distincţie însemnată : clădirile construite înainte de 1 Ianuarie 1919. Pentru acestea se va proceda mai întăi la reevaluarea preţului de cost (calculând leul la cursul de stabilizare : de 32), apoi se reduc amortismentele făcute până la data impunere, constatate după bilanţ calculat cu cota de 5 la sută pe an anterior, reevaluate şi ele în aceleaşi condiţiuni (fără ca această scădere să întreacă 40 la sută din costul reevaluat). Apoi se va aplica dobânda de 5 la sută pentru stabilirea venitului brut. Pentru imobilele construite după 1 Ianuarie 1919, la preţul de cost 5 la sută din bilanţ. Art. 13 din lege precizează că : Fac parte din clăiri, instalaţiunile mobiliare şi accesoriile care devin imobile prin destinaţie , terenurile necultivate afectate unei întreprinderi comerciale sau industriale, ca: şantiere, depozite, locuri de petrecere, sau pentru publicitate, industrială ori comercială. Clădirile noul industriale se bucură de scutirea impozitelor elementare, afară de taxa de 1 la sută statistică ce se aplică asupra venitului brut. Art. 15 alin. 2 stabilește că, pentru clădirile afectate industriilor, venitul se stabileşte socotind dobânda de 5 a sută la preţul de cost, excluzându-se valoarea instalaţiunilor mobiliare sau imobilare. Pentru terenurile virane, venitul se stabileşte după preţul mijlociu de vânzare al acestor terenuri, la care se socoteşte dobândă de 5 la sută. De asemeni din venitul rezultat brut se scade 20 la sută, drept cheltueli de gestiune, asigurare şi întreţinere; cheltueli de amortizare se scad din venitul comercial dacă acesta există. Un exemplu luat de calcitarea unei clădiri cu destinaia pentru fabrică, care a costat in anul 1915 suma de 3.000.000 lei. Ținând seamă de cursul de stabilizare a legui și procedând la evaluarea Continuarea în pag. II-a)