Opinia, iunie 1933 (Anul 29, nr. 7829-7853)

1933-06-01 / nr. 7829

Deschiderea sezonului Slănic-Moldova Epitropia „Sf. Spiridon“ din Iaşi proprietara acestei splen­­dide staţiuni balneoclimate­rice din ţara noastră, care e Slănicul din Moldova, a ho­tărât ca deschiderea sezonu­lui din anul acesta să aibă loc în ziua de Duminică 11 luni;­ a. c. Solemnitatea deschiderei se­zonului balneo­climateric se va face cu tot rostul cuvenit. Pentru sezonul din anul ac­cesta, Epitropia a avut în ve­dere criza prin care trecem şi a făcut pe cât posibil ca a­­ceastă staţiune să satisfacă nu numai gusturile rafinate a celor ce dispun, ci şi nevoile săracului. Slănic-Moldova prin minu­natele sale ape minerale şi mai ales eficacitatea lor în a­­tâtea boli, nu trebuie să fie o staţiune de lux. Slănicul e mai mult un sanatoriu al ce­lor mulţi suferinzi, cari vin aici pentru vindecarea boale­­lor de cari sufăr. Chiar pen­tru cei ce au nevoie de re­­paos, Slănicul din Moldova o­­feră minunat loc de recreare. Poziţiile sale încântătoare pot fi pen­ru cei ce vin să se re­­pauzeze de munca unui an de zile, minunat prilej pentru excursii, înţelegători ai rolului pe ca­re această staţiune balneo­climaterică trebuie să-l aibă In ţara noastră şi convinşi fiind că trebuie să oferim vi­zitatorilor tot ce ştiinţa me­dicală a produs mai nou î­n vindecarea atâtor maladii, E­­pitropia n’a cruţat nimic şi a înzestrat şi complectat cel mai mare Inhalator cu aer com­primat rarefiat care rivali­zează şu drept cuvânt pe cele din străinătate. Anul acesta Epitropia s’a îngrijit să ofere vizitatorilor şi băi minerale aşa că Slăni­cul din Moldova nu va fi cău­tat numai pentru apele sale minerale neîntrecute,ci şi pen­tru băile sale. Tot­odată s’au luat toate măsurile ca marele hotel „Ra­­coviţa“ distrus in timpul răz­boiului să fie complect refă­cut şi chiar din vara aceasta el să poată fi pus la dispozi­ţia vizitatorilor. Lucrările a­­cestui grandios hotel sunt în curs de efectuare şi până cel mai târziu 1 iulie crt. vor fi te­minate. Cele 100 camere luxos mobilate vor sta la dis­poziţia vizitatorilor pe preţuri extrem de modeste. Afară de aceasta Epitropia „Sf. Spiridon“ a stăruit şi a putut obţine pe cale de lege ca Slănicul din Moldova să se bucure şi din punct de ve­dere medical, de aceiaşi fai­mă ca şi apele sale minera­le. Un colegiu compus din somităţile noastre medicale locale va sta in permanenţă de veghe ca tuturor suferin­zilor ce vin pentru cură să li se ofere maximum de îngri­jire, astfel ca efectul apelor minerale să poată fi cît mai salutar şi cu un minimum de cheltuială. Numai cu aceste îmbunătăţiri aduse în foarte scurtă vreme am hotărît des­chiderea sezonului pentru ziua de Duminică 11 Iunie crt. Epitropia a dispus ca pen­tru lunile Iunie şi Septembrie crt preţurile la Slănic să fie reduse cu 40 la sută din pre­ţurile pe Iulie şi August. A­­ceasta atât la camere cât şi la taxele de cură. Vizitaţi Slănicul Moldovei ! Epitropia Sf. Spiridon Iaşi I ?Trrrmrmmim -rx'i itTtxirnrrrxTunrrrgx rri LA BUCUREŞTI HOTEL UNIVERSAL STR. GABROVENI 12 % HOTEL GABROVENI STR. OITUZ 7 complect renovate. Apă caldă şi rece în toate odăile, calorifer, ascensor, telefon. Închiriază camere de la Lei 70. Bacşişul la portar desfiinţat, mnmmmmniiiri: ^rrr * xtttityy»th# „ENERGIA Iaşi, Str. Lăpuşneanu 19 BIROU ŞI ATELIER ELECTRO-TECHNIC Primeşte lucrări şi instalaţiuni electrice, sonerii, e­­lectro­motoare, procura diferite maşini pentru orice fel de industrie, în condiţiuni avantajoase face orice fel de reparaţiuni atingătoare în această branşă şi orice fel de bobinaje cu preţuri foarte reduse, de­oarece patronii lucrează singuri. Primeşte abo­namente pentru micile industrii şi dife­rite stabilimente industriale spre a li ţine instalaţiu­­nile de forţă şi lumină în bune condiţiuni. Scrieţi o c. p. şi venim la domiciliul d-voastră urgent . LA CERNĂUŢI se găseş­te zilnic ziarul „Opinia“ la chioşcul din Piaţa Unirei (halta tramvaiului) precum şi la de­bitele principale din oraş. Pen­tru sezonul de varii 1 Onăuîaţîunî perm­an­ente la specialistul DEMER­S-so­r La FARUL LUMINOS Magazin cu materiale electrice precum şi atelier electro­technic şi mecanic str. Sărăriei No. 150 execută orice fel de reparaţiuni de motoare electrice, bo­­binaj de motoare precum şi instalaţiuni electrice. A­­duce la cunoştinţa d-lor proprietari de automobile că bobinează ori şi ce sistem de dinam, repară şi încarcă orice fel de acumulatoare cu preţurile cele mai reduse: de Radio 15 lei şi de Automobile 50 lei. atelierul este sub conducerea cunoscutului maistru electric­an Carol Ionescu. Rog a mă vizita spre convingere Cu stima, R. IONESCU RUMOASA CA IN POVEŞTI Sunt călătoriile HAPAC spre ţările Nordice din vara anului 1933, efectuate cu luxoasele vapoare „Resolute“ şi „Oceana“. Intr’un voiaj de plăcere spre ţările Nordice excursioniştii se recreiază de surmenajul ocupaţiunilor zil­nice şi culeg impresiuni foarte plăcute — de neuitat CÂND AVEŢI CONCEDIU ? Cereţi prospectul ilustrat cu toate informaţiu­­nile referitoare, la B­ROUL DE VOIAJ Hamburg - Amerika Linie, s. a. r. IAŞI, str. Lăpuşneanu 37. DOCTORUL R. DAMSKER str. Ghica- Vodă No. 44-48 consultă zilnic MED­CINA INTERNA SIFILIS şi GENITO-URINARE Diathem­e şi­ băi de lumină între orele 8-1 la.m. şi 3-7 p. m. Orice fel de PUBLIC­A­ŢIU­NI pentru Monitorul Oficial se primesc la administraţia ziarului O­PINIA str. Lăpuşneanu 37 DOCTOR M. MATASARU Specialisat la Paris—fost asistent de spital la Paris Boli Interne INIMA, PLĂMÂNI și tratamentul tuberculozei pulmonare cu Pneumotorax artificial Str. Mârzescu 16 (parter) Cons. 9-10 a. m. și 3-8 p. m. DOCTOR MARCO CÂOFMAN S-A MUTAT în str. Cuza-Vodă 19 (casate Forţti BOLI INTERNE venerice, sifilis Raze ultra-violete Consult. 2—8 p. m. UUUIU11 Margareta Cordes­cu Specialistă Boli de femei. Naşteri şi operaţiuni obstetricale Consultă zilnic­­ Iaşi,— Str. Gh. Mârzescu, 16 — Iaşi orele 8—10 a. m. 1—4 p. m. DOCTOR Cornelia Stoian Genito-urinare, sifilis, venerice Consultații 4—7 strada L C. Brătianu 58 DOCTORUL OVIDIU CORDESCU consultă zilnic pentru boli de Nas, gât și urechi de la 4—7 p. m. în str. Mârzescu No. 18 RACELI-GRIPA MIGRENE-NEVRALGII DOCTOR MENDEL AVRAM — Medic de Spital — Consulta zilnic intre 8—10 dimineaţa si 3—7 p. m. BOLI CHIRURGICALE, BOLI DE FEMEI, NAŞTERI VENERICE Iaşi, str. Cost. Negri 15 Deasupra farm. Margulies OPINIA Hoţul... subteran! El atacă numai femei Poliţia din Brăila a arestat pe un hoţ original, anume Ion David. Acesta îşi ame­najase intr’o groapă din str. Sufînei o locuinţă subterană. El avea acolo un pat şi o plită pentru gălit. Hoţul ataca numai femei, furându-le poşetele. Acum două zile a încercat să je­fuiască pe femeia Florica Ispir. Cum victima n’avea bani, hoţul a vrut să-i scoată dan­tura falsă de aur. La ţipetele femeii s’au adunat însă mai mulţi trecători şi pungaşul a fost prins. ... ^ -------” Grădina­ Pomtff verde Astăzi Mercur! 31 Mai 1933 ora 9 PRIMA REPREZENTAȚIE cu mondiala subretă Rotate seara Miriam Koralowa Teffner, Kambarof, etc. O no­apte veselă în Iași sketciuri, muzică, dansuri, cântece. Biletele la grădina Pomul Verde x Săteanul V. Tabacaru, din Viforeni—Bacău, suferind de pelagră, s’a aruncat într'o fântână și a murit. Printre scriitorii şi artiştii evrei plecaţi din germania (Continuarea din pagina l-a) e creştin. De aceia se răspân­dise zvonul că ei ar intenţiona să diverseze. Gitta Alpar a desminţit însă categoric acest zvon, arătând că soţul ei a trebuit să mai rămână la Berlin, pentru a respecta un angajament. Dealtfel Gustav Fröhlich a şi venit la Buda­pesta, întrucât la Berlin avea o atmosferă insuportabilă, pen­tru faptul că nevasta lui e evreică. La fel a trebuit să plece şi Walter Jansen, pen­­tru că... o mătuşă a lui era căsătorită cu un evreu. Deasemenea au părăsit Ger­mania şi cunoscuţii compozi­tori evrei Robert Stolz, Paul Abraham, Werner Heyiman, Holländer, Walter Kollo, Ru­dolf Kalscher, Boris Strejinski, etc. Bucăţile lor muzica­l, popularizate în atâtea filme sonore, au fost interzise. In tren imediat ce au trecut gra­niţa, compozitorul Paul Abra­ham şi artiştii Gitta Alpar, Szőke Szackai, Paul Hörbiger, Gustav Brücke şi alţii, care se aflau in acelaş comparti­ment, s’au simţit liberi, des­cătuşaţi. în drum prin Cehoslovacia, Paul Abraham a compus in vagon o mică şansonetă­­ „Von Berlin, von Berlin, heut’ nach Wien, heut’ nach Wien !“ (De la Berlin, astăzi la Viena). Aria a fost învăţată în câte­va minute şi actorii au cân­tat-o in tren, aranjând o a­­devarata scenă de film. La Viena s’au despărţit, Abraham, Hörbiger şi ceilalţi rămânând in capitala Aus­triei, iar Gitta Alpar şi Sza­kai plecând la Budapesta. Şansoneta însă a fost lan­sată şi se cântă de către ad­­versarii hitlerismului. O nouă casă de filme Dar situaţia e destul de grea. Artiştii cu renume au căpătat angajamente, dar cei mai mici şomează. Şi apoi chiar vedetele mari nu mai au onorariile din trecut, iar prin ruperea contractelor de la Berlin au pierdut o sumă ce se cifrează în total la trei mi­lioane mărci, adecă 120 mi­­liioane leu Şi în aceste vre­muri o asemenea sumă nu e de dispreţuit !­ Pentru a remedia situaţia, un impresar vienez Gabriel Cohen pregăteşte în prezent creiarea unei noui case de filme, care ar avea scopul să regrupeze pe toţi artiştii re­fugiaţi. Cohen a prezintat propunerea lui Reinhardt, care a răspuns însă că deocam­dată e legat de Viena, dar că mai târziu nu ar fi exclus să adere. In schimb reputatul regizor Erich Pommer a primit oferta cu entuziasm, declarându-se dispus să contribuie şi băneşte. Noul studio ar urma să fie înfiinţat la Berna sau la Co­penhaga, unde industria de filme nu este desvoltată şi unde s’ar găsi astfel condi­­ţiuni prielnice. Baronul Rot­­schild s’a declarat dispus să finanţeze el întreprinderea, dacă atelierele s’ar construi în Franţa. In orce caz sunt multe şanse că planul va reuşi. Noua casă de filme va re­uni pe toţi actorii plecaţi din Germania, în frunte cu teno­­r­a Jan Kiepura, cu cântăreaţa Gitta Alpar şi soţul ei Gus­tav Fröhlich, cu comicii Szőke Szacka­, Fritz Grünbaum, Er­nest Verebes, Siegfried Arno, Felix Bressart şi toţi ceilalţi citaţi mai sus. In plus, după cum se anunţă, renumitele ve­dete creştine Martha Eggerth, L­ane Haid, Walter Jansen, Georg Alexander, Schulze,etc. din simpatie pentru cafegii lor, ar adera la noua forma­ţiune cinematografică, întreprinderea ar turna nu­mai filme în genul de până acum al artiştilor menţionaţi şi tot în limba gr­omanâ. Casa se va chema probabil „Aso­­ciation­ Film“. Şi astfel se crede că iniţiativa va avea succes, mai ales că filmele de la „Ufa“ din uti­mul timp, neglijând partea distractivă și artistică, se ocupă foarte mult de propaganda hitleristă. Cu­şere comandați OPINIA Str. Lăpuşneanu 37 Seminarul de S­ovistică Criticul literar rus Bielinski (Continuarea din pagina i-a) mirajhil poeziei, al frumosu­lui, tineri talentaţi ca Kras­­cov, Petrov etc. şi care se ocupau şi de filosofie. Aşa se face că Bielinski, deşi nu cunoştea limba germană a a­­doptat sistemele filosofice ale lui Fichte, Schelling şi He­gel, sisteme care au influen­ţat viaţa psihică şi opera ma­relui critic. Bielinski a fost un spirit receptiv, în care se imprimă orce ideie, şi dacă aceasta era nefericită, suferea intens. Astfel, dânsul a îmbrăţişat şi ideia socialismului care după expresia lui era: „Ideia Ideilor“. Apoi a păşit în do­meniul personalităţii. Apariţia lucrării „Reverii literare“ con­stituie primul pas al lui Be­­linschi In domeniul criticii, reprezentată până acum de Polevoi. E o scurtă privire asupra literaturii ruse şi a­­supra concepţiei despre viaţă, o lucrare în care recunoaş­tem influenţa filosofiei lui Schelling, care spunea că via­ţa nu e o iluzie, că scopul vieţii nu e fericirea, ci că viaţa e un dar al Dumne­­zeirii. Concepţia aceasta asupra vieţii ne apare oarecum mo­dificată, atunci când Belinschi face cunoştinţe ideilor lui Fichte. Belinschi zice: „cu­noaşterea ideilor lui Fichte m’au încredinţat că viaţa ideală nu e altceva „decât acea viaţă concretă, care e o iluzie, o negaţie şi un pustiu neli­mitat“. Ori, această concepţie interesează când e vorba de opera lui Belinschi, căci în „Reverii literare“ criticul spu­nea că viaţa, fie ea iluzie, sau un dar a lui Dumnezeu, această viaţă nu numai a unui individ, ci şi a unui po­por, se oglindeşte in litera­tura lui. In acest mod, ajunge Ble­­linschi să-şi expue părerea lui critică asupra literaturii ruse, in general şi a poeziei în special. Poezia este o artă, spune Visarion Grigorievici Bielinschi „ori, arta nu tre­­bue să aibă un scop“, ur­mează el, ajungând să ne dea dictonul directivi­ lui, care suna : arid pentru artă spre deosebire de curentul lui Cer­­nisevschi, a cărui lozincă era: „artă in vederea unui scop*, adică arta trebue să fie tendenţioasă. E ideia, pe care o propagă la noi, în urmă, criticul literar Gherea şi revista din Iaşi „Contimpo­ranul“. Dar idealismul subiec­tiv şi panteismul etic, atri­buite ce caracterizează siste­mul filosofic al lui Fichte, au fost părăsite de B­elinschi, el fiind tipul fidel al realului; şi în aceste împrejurări, Belin­­schi face cunoştinţa filosofiei lui Hegel, filosofie, caracteri­zată de principiile libertăţii, dreptăţii şi religiei. In această epocă publică în revistele „Analele Patriei“ şi „Contimporanul“, „O pri­vire asupra literaturii ruse din 1846“ şi o recenzie a­­supra dramei „Hamlet“ d­in care pune bazele criticii filo­­sofice, până acum critica lui bazându-se pe principii es­tetice. Introduce noţiunea de cri­tică filosofică şi devine un reprezentant de frunte al a­­cestei critici l „judecăţi căreia nu-i pot rezista decât opere de valoare pur artistică. Acestea au fost direcţiile lui Bielinschi, imprimate în cri­tica lui şi influenţată de filo­­sofia germană, direcţii rela­tive la poezie, artă şi critică, care în ultima analză se re­duc numai la artă. Bielinschi a căutat toată viaţa lui per­fecţiunea adevărul şi credinţă, păşind pe drumul adevărului şi al durerii, spune Voscov care s’a ocupat intens de viaţa şi opera lui. Şi acest drum a grăbit sfârşitul vieţii lui Bielinschi, care moare la 26 Maiu 1848. „.şi moartea care nivelează reputaţiunile şi dă o mare ne­­părtinire în judecata istorică, a dat criticului Belinschi, toată strălucirea cuvenită vieţii sale, fiul a cărui vieţuire fără ră­gaz şi dureros chinuită, dar desăvârşit de virtuoasă, a fost abea cunoscută de contimpo­­ rani.* In urma acestei expuneri a d-rei Tamara Stadniţchi, s-au făcut, ca de obicei, sub con­ducerea d-lui profesor Băr­­bulescu, discuţii între confe­renţiară şi ascultătorii săi. La aceste discuţii au luat parte mai cu seamă studenţii D. Mercaş şi Valentin Chelaru. „ Publicaţiuni pentru „Mo­nitorul Oficial“ se primesc la adiţia ziarului „Dinia“. IAŞUL CERE menţinerea facultăţii de farmacie Precum se ştie, profesorii facultăţii de medicină, sânt contra desfiinţării catedrei de farmacologie. Intr’un cerc de cunoscuţi, d. profesor dr. I. Tănăsescu, decanul facultăţii de medicină, a declarat:­­ „Nu vom tolera desfiin­ţarea secţiei de farmacologie. Se tot vorbeşte de descen­tralizare şi totuşi zilnic vedem o nouă centralizare în Capi­tală. Dacă trebuie suprimată o catedră de farmacologie, să se suprime cea din Bucu­reşti şi să rămâie cea din Iaşi“. DAN Mitropolitul Pimen nu se retrage Un zvon desminţit de cercurile clericale Se ştie că I. P. S. S. Mi­tropolitul Pimen care suferă de o boală de rinichi, a ple­cat la Bucureşti, pentru a se pune sub supravegherea unor doctori specialişti. De acolo chiriarhul Moldovei se va duce la Proviţa (Prahova) şi apoi la o mănăstire moldovenească. Faptul că înaltul Prelat va lipsi mai mult timp de la con­ducerea chiriarhiei, a făcut ca în unele cercuri preoţeşti să circule versiunea că în curând Mitropolitul se va re­trage din fruntea Arhiepisco­piei Iaşilor. Acest svon este insă des­minţit de către organele ofi­ciale bisericeşti. Pe de altă parte un distins preot din anturajul Chiriarhu­­lui ne declară că înainte de a pleca la Bucureşti Mitropo­litul Pimen i-ar fi spus: — „Aşi vrea să ajung ziua în care împlinesc 25 ani de când sunt Mitropolit al Mol­dovei*..." „Să-mi ajute D-zeu să-mi împlinesc dorinţa şi apoi voiu vedea ce voiu face“... « Cât priveşte chestiunea a­­legerii într’o eventuală va­canţă a Mitropoliei Moldovei acelaş preot ne declară că totul ar depinde de partidul ce va fi la guvern. Dacă alegerea se va face sub liberali, reuşita va fi a P. S. S. Episcopului Cozma Popovici al Galaţului, iar sub naţional-ţărănişti, va fi sigur reuşita P. S. S. Episco­pului Lucian al Romanului. Dar până atunci, mai este timp... Gr. Spiru INFORMAŢIUNI : Consiliul superior al ma­gistraturii a fost convocat pe ziua de 13 iunie. Se va com­plecta un loc de consilier la Casaţie şi se vor face mai multe transferări la Curţi şi tribunale.­­ Inundaţiile.­Din Brăila se anunţă că apele Siretului şi Buzăului sunt foarte um­flate şi ameninţă cu revăr­sarea. Dunărea a şi revărsat pesta bălţile Br­ilei, provocând pa­gube însemnate. — Serbătorirea d-lui Ar­­tur Gorovei.— Cunoscutul folklorist d. Artur Gorovei a fost serbătorit la Universita­tea din Cernăuţi. Pentru meritele d-sale d® cercetător al culturii româ­neşti, d. Gorovei a primit din partea universităţii bucovi­­nene titlul de „doctor honoris causa“. Decernarea titlului s-a făcut Duminecă în cadrul unei frumoase solemnităţi la care au luat cuvântul mai mulţi profesori universitari din Cernăuţi, relevând activi­tatea rodnică a d-lui Gorovei.­­ Mâine, 1 Iunie încep exa­menele particulare de curs secundar în toată ţara.­­ Academia Română a a­­cordat jumătate din premiul Gh. Asachi, în sumă de 25.000 lei, d-lui profesor M. Costă­­chescu din Iaşi, pentru lucra­rea d-sale „Documente mol­doveneşti înainte de Ştefan­­cel­ Mare*“ . Liberalii din Botoşani au expediat o telegramă de pro­test la Bucureşti contra fap­tului că voind să fie o întru­nire la Dumbrăveni, au fost opriţi de jandarmi.­­ Doctorul BRENER spe­cialist mamoş, boli de femei consultaţii de la 2 până la 4 m. Spectacolele gitei UNDE MEHUEM ASTĂZI ”. 31 MAI Teatrul Naţional.­Relache. Cinema Trianon.­ BPtoUdm cu Wallace Beery şi Jakie Cooper ; „ Vânt de primăvară“ cu Käthe de Nagy şi Willy Fittsch; Jurnal sonor Radio- News. Cinema Sidoli. — „intre păcat şi pasiune“ cu Lily Da­­mita; „Cântecul morţiii cu Ken Meinard. Jurnal sonor Fox. Cinema Phönix. — „Re­­lache.

Next