Opinia, iunie 1933 (Anul 29, nr. 7829-7853)
1933-06-01 / nr. 7829
Deschiderea sezonului Slănic-Moldova Epitropia „Sf. Spiridon“ din Iaşi proprietara acestei splendide staţiuni balneoclimaterice din ţara noastră, care e Slănicul din Moldova, a hotărât ca deschiderea sezonului din anul acesta să aibă loc în ziua de Duminică 11 luni; a. c. Solemnitatea deschiderei sezonului balneoclimateric se va face cu tot rostul cuvenit. Pentru sezonul din anul accesta, Epitropia a avut în vedere criza prin care trecem şi a făcut pe cât posibil ca această staţiune să satisfacă nu numai gusturile rafinate a celor ce dispun, ci şi nevoile săracului. Slănic-Moldova prin minunatele sale ape minerale şi mai ales eficacitatea lor în atâtea boli, nu trebuie să fie o staţiune de lux. Slănicul e mai mult un sanatoriu al celor mulţi suferinzi, cari vin aici pentru vindecarea boalelor de cari sufăr. Chiar pentru cei ce au nevoie de repaos, Slănicul din Moldova oferă minunat loc de recreare. Poziţiile sale încântătoare pot fi penru cei ce vin să se repauzeze de munca unui an de zile, minunat prilej pentru excursii, înţelegători ai rolului pe care această staţiune balneoclimaterică trebuie să-l aibă In ţara noastră şi convinşi fiind că trebuie să oferim vizitatorilor tot ce ştiinţa medicală a produs mai nou în vindecarea atâtor maladii, Epitropia n’a cruţat nimic şi a înzestrat şi complectat cel mai mare Inhalator cu aer comprimat rarefiat care rivalizează şu drept cuvânt pe cele din străinătate. Anul acesta Epitropia s’a îngrijit să ofere vizitatorilor şi băi minerale aşa că Slănicul din Moldova nu va fi căutat numai pentru apele sale minerale neîntrecute,ci şi pentru băile sale. Totodată s’au luat toate măsurile ca marele hotel „Racoviţa“ distrus in timpul războiului să fie complect refăcut şi chiar din vara aceasta el să poată fi pus la dispoziţia vizitatorilor. Lucrările acestui grandios hotel sunt în curs de efectuare şi până cel mai târziu 1 iulie crt. vor fi teminate. Cele 100 camere luxos mobilate vor sta la dispoziţia vizitatorilor pe preţuri extrem de modeste. Afară de aceasta Epitropia „Sf. Spiridon“ a stăruit şi a putut obţine pe cale de lege ca Slănicul din Moldova să se bucure şi din punct de vedere medical, de aceiaşi faimă ca şi apele sale minerale. Un colegiu compus din somităţile noastre medicale locale va sta in permanenţă de veghe ca tuturor suferinzilor ce vin pentru cură să li se ofere maximum de îngrijire, astfel ca efectul apelor minerale să poată fi cît mai salutar şi cu un minimum de cheltuială. Numai cu aceste îmbunătăţiri aduse în foarte scurtă vreme am hotărît deschiderea sezonului pentru ziua de Duminică 11 Iunie crt. Epitropia a dispus ca pentru lunile Iunie şi Septembrie crt preţurile la Slănic să fie reduse cu 40 la sută din preţurile pe Iulie şi August. Aceasta atât la camere cât şi la taxele de cură. Vizitaţi Slănicul Moldovei ! Epitropia Sf. Spiridon Iaşi I ?Trrrmrmmim -rx'i itTtxirnrrrxTunrrrgx rri LA BUCUREŞTI HOTEL UNIVERSAL STR. GABROVENI 12 % HOTEL GABROVENI STR. OITUZ 7 complect renovate. Apă caldă şi rece în toate odăile, calorifer, ascensor, telefon. Închiriază camere de la Lei 70. Bacşişul la portar desfiinţat, mnmmmmniiiri: ^rrr * xtttityy»th# „ENERGIA Iaşi, Str. Lăpuşneanu 19 BIROU ŞI ATELIER ELECTRO-TECHNIC Primeşte lucrări şi instalaţiuni electrice, sonerii, electromotoare, procura diferite maşini pentru orice fel de industrie, în condiţiuni avantajoase face orice fel de reparaţiuni atingătoare în această branşă şi orice fel de bobinaje cu preţuri foarte reduse, deoarece patronii lucrează singuri. Primeşte abonamente pentru micile industrii şi diferite stabilimente industriale spre a li ţine instalaţiunile de forţă şi lumină în bune condiţiuni. Scrieţi o c. p. şi venim la domiciliul d-voastră urgent . LA CERNĂUŢI se găseşte zilnic ziarul „Opinia“ la chioşcul din Piaţa Unirei (halta tramvaiului) precum şi la debitele principale din oraş. Pentru sezonul de varii 1 Onăuîaţîunî permanente la specialistul DEMERS-sor La FARUL LUMINOS Magazin cu materiale electrice precum şi atelier electrotechnic şi mecanic str. Sărăriei No. 150 execută orice fel de reparaţiuni de motoare electrice, bobinaj de motoare precum şi instalaţiuni electrice. Aduce la cunoştinţa d-lor proprietari de automobile că bobinează ori şi ce sistem de dinam, repară şi încarcă orice fel de acumulatoare cu preţurile cele mai reduse: de Radio 15 lei şi de Automobile 50 lei. atelierul este sub conducerea cunoscutului maistru electrican Carol Ionescu. Rog a mă vizita spre convingere Cu stima, R. IONESCU RUMOASA CA IN POVEŞTI Sunt călătoriile HAPAC spre ţările Nordice din vara anului 1933, efectuate cu luxoasele vapoare „Resolute“ şi „Oceana“. Intr’un voiaj de plăcere spre ţările Nordice excursioniştii se recreiază de surmenajul ocupaţiunilor zilnice şi culeg impresiuni foarte plăcute — de neuitat CÂND AVEŢI CONCEDIU ? Cereţi prospectul ilustrat cu toate informaţiunile referitoare, la BROUL DE VOIAJ Hamburg - Amerika Linie, s. a. r. IAŞI, str. Lăpuşneanu 37. DOCTORUL R. DAMSKER str. Ghica- Vodă No. 44-48 consultă zilnic MEDCINA INTERNA SIFILIS şi GENITO-URINARE Diatheme şi băi de lumină între orele 8-1 la.m. şi 3-7 p. m. Orice fel de PUBLICAŢIUNI pentru Monitorul Oficial se primesc la administraţia ziarului OPINIA str. Lăpuşneanu 37 DOCTOR M. MATASARU Specialisat la Paris—fost asistent de spital la Paris Boli Interne INIMA, PLĂMÂNI și tratamentul tuberculozei pulmonare cu Pneumotorax artificial Str. Mârzescu 16 (parter) Cons. 9-10 a. m. și 3-8 p. m. DOCTOR MARCO CÂOFMAN S-A MUTAT în str. Cuza-Vodă 19 (casate Forţti BOLI INTERNE venerice, sifilis Raze ultra-violete Consult. 2—8 p. m. UUUIU11 Margareta Cordescu Specialistă Boli de femei. Naşteri şi operaţiuni obstetricale Consultă zilnic Iaşi,— Str. Gh. Mârzescu, 16 — Iaşi orele 8—10 a. m. 1—4 p. m. DOCTOR Cornelia Stoian Genito-urinare, sifilis, venerice Consultații 4—7 strada L C. Brătianu 58 DOCTORUL OVIDIU CORDESCU consultă zilnic pentru boli de Nas, gât și urechi de la 4—7 p. m. în str. Mârzescu No. 18 RACELI-GRIPA MIGRENE-NEVRALGII DOCTOR MENDEL AVRAM — Medic de Spital — Consulta zilnic intre 8—10 dimineaţa si 3—7 p. m. BOLI CHIRURGICALE, BOLI DE FEMEI, NAŞTERI VENERICE Iaşi, str. Cost. Negri 15 Deasupra farm. Margulies OPINIA Hoţul... subteran! El atacă numai femei Poliţia din Brăila a arestat pe un hoţ original, anume Ion David. Acesta îşi amenajase intr’o groapă din str. Sufînei o locuinţă subterană. El avea acolo un pat şi o plită pentru gălit. Hoţul ataca numai femei, furându-le poşetele. Acum două zile a încercat să jefuiască pe femeia Florica Ispir. Cum victima n’avea bani, hoţul a vrut să-i scoată dantura falsă de aur. La ţipetele femeii s’au adunat însă mai mulţi trecători şi pungaşul a fost prins. ... ^ -------” Grădina Pomtff verde Astăzi Mercur! 31 Mai 1933 ora 9 PRIMA REPREZENTAȚIE cu mondiala subretă Rotate seara Miriam Koralowa Teffner, Kambarof, etc. O noapte veselă în Iași sketciuri, muzică, dansuri, cântece. Biletele la grădina Pomul Verde x Săteanul V. Tabacaru, din Viforeni—Bacău, suferind de pelagră, s’a aruncat într'o fântână și a murit. Printre scriitorii şi artiştii evrei plecaţi din germania (Continuarea din pagina l-a) e creştin. De aceia se răspândise zvonul că ei ar intenţiona să diverseze. Gitta Alpar a desminţit însă categoric acest zvon, arătând că soţul ei a trebuit să mai rămână la Berlin, pentru a respecta un angajament. Dealtfel Gustav Fröhlich a şi venit la Budapesta, întrucât la Berlin avea o atmosferă insuportabilă, pentru faptul că nevasta lui e evreică. La fel a trebuit să plece şi Walter Jansen, pentru că... o mătuşă a lui era căsătorită cu un evreu. Deasemenea au părăsit Germania şi cunoscuţii compozitori evrei Robert Stolz, Paul Abraham, Werner Heyiman, Holländer, Walter Kollo, Rudolf Kalscher, Boris Strejinski, etc. Bucăţile lor muzical, popularizate în atâtea filme sonore, au fost interzise. In tren imediat ce au trecut graniţa, compozitorul Paul Abraham şi artiştii Gitta Alpar, Szőke Szackai, Paul Hörbiger, Gustav Brücke şi alţii, care se aflau in acelaş compartiment, s’au simţit liberi, descătuşaţi. în drum prin Cehoslovacia, Paul Abraham a compus in vagon o mică şansonetă „Von Berlin, von Berlin, heut’ nach Wien, heut’ nach Wien !“ (De la Berlin, astăzi la Viena). Aria a fost învăţată în câteva minute şi actorii au cântat-o in tren, aranjând o adevarata scenă de film. La Viena s’au despărţit, Abraham, Hörbiger şi ceilalţi rămânând in capitala Austriei, iar Gitta Alpar şi Szakai plecând la Budapesta. Şansoneta însă a fost lansată şi se cântă de către adversarii hitlerismului. O nouă casă de filme Dar situaţia e destul de grea. Artiştii cu renume au căpătat angajamente, dar cei mai mici şomează. Şi apoi chiar vedetele mari nu mai au onorariile din trecut, iar prin ruperea contractelor de la Berlin au pierdut o sumă ce se cifrează în total la trei milioane mărci, adecă 120 miliioane leu Şi în aceste vremuri o asemenea sumă nu e de dispreţuit ! Pentru a remedia situaţia, un impresar vienez Gabriel Cohen pregăteşte în prezent creiarea unei noui case de filme, care ar avea scopul să regrupeze pe toţi artiştii refugiaţi. Cohen a prezintat propunerea lui Reinhardt, care a răspuns însă că deocamdată e legat de Viena, dar că mai târziu nu ar fi exclus să adere. In schimb reputatul regizor Erich Pommer a primit oferta cu entuziasm, declarându-se dispus să contribuie şi băneşte. Noul studio ar urma să fie înfiinţat la Berna sau la Copenhaga, unde industria de filme nu este desvoltată şi unde s’ar găsi astfel condiţiuni prielnice. Baronul Rotschild s’a declarat dispus să finanţeze el întreprinderea, dacă atelierele s’ar construi în Franţa. In orce caz sunt multe şanse că planul va reuşi. Noua casă de filme va reuni pe toţi actorii plecaţi din Germania, în frunte cu tenora Jan Kiepura, cu cântăreaţa Gitta Alpar şi soţul ei Gustav Fröhlich, cu comicii Szőke Szacka, Fritz Grünbaum, Ernest Verebes, Siegfried Arno, Felix Bressart şi toţi ceilalţi citaţi mai sus. In plus, după cum se anunţă, renumitele vedete creştine Martha Eggerth, Lane Haid, Walter Jansen, Georg Alexander, Schulze,etc. din simpatie pentru cafegii lor, ar adera la noua formaţiune cinematografică, întreprinderea ar turna numai filme în genul de până acum al artiştilor menţionaţi şi tot în limba gromanâ. Casa se va chema probabil „Asociation Film“. Şi astfel se crede că iniţiativa va avea succes, mai ales că filmele de la „Ufa“ din utimul timp, neglijând partea distractivă și artistică, se ocupă foarte mult de propaganda hitleristă. Cuşere comandați OPINIA Str. Lăpuşneanu 37 Seminarul de Sovistică Criticul literar rus Bielinski (Continuarea din pagina i-a) mirajhil poeziei, al frumosului, tineri talentaţi ca Krascov, Petrov etc. şi care se ocupau şi de filosofie. Aşa se face că Bielinski, deşi nu cunoştea limba germană a adoptat sistemele filosofice ale lui Fichte, Schelling şi Hegel, sisteme care au influenţat viaţa psihică şi opera marelui critic. Bielinski a fost un spirit receptiv, în care se imprimă orce ideie, şi dacă aceasta era nefericită, suferea intens. Astfel, dânsul a îmbrăţişat şi ideia socialismului care după expresia lui era: „Ideia Ideilor“. Apoi a păşit în domeniul personalităţii. Apariţia lucrării „Reverii literare“ constituie primul pas al lui Belinschi In domeniul criticii, reprezentată până acum de Polevoi. E o scurtă privire asupra literaturii ruse şi asupra concepţiei despre viaţă, o lucrare în care recunoaştem influenţa filosofiei lui Schelling, care spunea că viaţa nu e o iluzie, că scopul vieţii nu e fericirea, ci că viaţa e un dar al Dumnezeirii. Concepţia aceasta asupra vieţii ne apare oarecum modificată, atunci când Belinschi face cunoştinţe ideilor lui Fichte. Belinschi zice: „cunoaşterea ideilor lui Fichte m’au încredinţat că viaţa ideală nu e altceva „decât acea viaţă concretă, care e o iluzie, o negaţie şi un pustiu nelimitat“. Ori, această concepţie interesează când e vorba de opera lui Belinschi, căci în „Reverii literare“ criticul spunea că viaţa, fie ea iluzie, sau un dar a lui Dumnezeu, această viaţă nu numai a unui individ, ci şi a unui popor, se oglindeşte in literatura lui. In acest mod, ajunge Blelinschi să-şi expue părerea lui critică asupra literaturii ruse, in general şi a poeziei în special. Poezia este o artă, spune Visarion Grigorievici Bielinschi „ori, arta nu trebue să aibă un scop“, urmează el, ajungând să ne dea dictonul directivi lui, care suna : arid pentru artă spre deosebire de curentul lui Cernisevschi, a cărui lozincă era: „artă in vederea unui scop*, adică arta trebue să fie tendenţioasă. E ideia, pe care o propagă la noi, în urmă, criticul literar Gherea şi revista din Iaşi „Contimporanul“. Dar idealismul subiectiv şi panteismul etic, atribuite ce caracterizează sistemul filosofic al lui Fichte, au fost părăsite de Belinschi, el fiind tipul fidel al realului; şi în aceste împrejurări, Belinschi face cunoştinţa filosofiei lui Hegel, filosofie, caracterizată de principiile libertăţii, dreptăţii şi religiei. In această epocă publică în revistele „Analele Patriei“ şi „Contimporanul“, „O privire asupra literaturii ruse din 1846“ şi o recenzie asupra dramei „Hamlet“ din care pune bazele criticii filosofice, până acum critica lui bazându-se pe principii estetice. Introduce noţiunea de critică filosofică şi devine un reprezentant de frunte al acestei critici l „judecăţi căreia nu-i pot rezista decât opere de valoare pur artistică. Acestea au fost direcţiile lui Bielinschi, imprimate în critica lui şi influenţată de filosofia germană, direcţii relative la poezie, artă şi critică, care în ultima analză se reduc numai la artă. Bielinschi a căutat toată viaţa lui perfecţiunea adevărul şi credinţă, păşind pe drumul adevărului şi al durerii, spune Voscov care s’a ocupat intens de viaţa şi opera lui. Şi acest drum a grăbit sfârşitul vieţii lui Bielinschi, care moare la 26 Maiu 1848. „.şi moartea care nivelează reputaţiunile şi dă o mare nepărtinire în judecata istorică, a dat criticului Belinschi, toată strălucirea cuvenită vieţii sale, fiul a cărui vieţuire fără răgaz şi dureros chinuită, dar desăvârşit de virtuoasă, a fost abea cunoscută de contimpo rani.* In urma acestei expuneri a d-rei Tamara Stadniţchi, s-au făcut, ca de obicei, sub conducerea d-lui profesor Bărbulescu, discuţii între conferenţiară şi ascultătorii săi. La aceste discuţii au luat parte mai cu seamă studenţii D. Mercaş şi Valentin Chelaru. „ Publicaţiuni pentru „Monitorul Oficial“ se primesc la adiţia ziarului „Dinia“. IAŞUL CERE menţinerea facultăţii de farmacie Precum se ştie, profesorii facultăţii de medicină, sânt contra desfiinţării catedrei de farmacologie. Intr’un cerc de cunoscuţi, d. profesor dr. I. Tănăsescu, decanul facultăţii de medicină, a declarat: „Nu vom tolera desfiinţarea secţiei de farmacologie. Se tot vorbeşte de descentralizare şi totuşi zilnic vedem o nouă centralizare în Capitală. Dacă trebuie suprimată o catedră de farmacologie, să se suprime cea din Bucureşti şi să rămâie cea din Iaşi“. DAN Mitropolitul Pimen nu se retrage Un zvon desminţit de cercurile clericale Se ştie că I. P. S. S. Mitropolitul Pimen care suferă de o boală de rinichi, a plecat la Bucureşti, pentru a se pune sub supravegherea unor doctori specialişti. De acolo chiriarhul Moldovei se va duce la Proviţa (Prahova) şi apoi la o mănăstire moldovenească. Faptul că înaltul Prelat va lipsi mai mult timp de la conducerea chiriarhiei, a făcut ca în unele cercuri preoţeşti să circule versiunea că în curând Mitropolitul se va retrage din fruntea Arhiepiscopiei Iaşilor. Acest svon este insă desminţit de către organele oficiale bisericeşti. Pe de altă parte un distins preot din anturajul Chiriarhului ne declară că înainte de a pleca la Bucureşti Mitropolitul Pimen i-ar fi spus: — „Aşi vrea să ajung ziua în care împlinesc 25 ani de când sunt Mitropolit al Moldovei*..." „Să-mi ajute D-zeu să-mi împlinesc dorinţa şi apoi voiu vedea ce voiu face“... « Cât priveşte chestiunea alegerii într’o eventuală vacanţă a Mitropoliei Moldovei acelaş preot ne declară că totul ar depinde de partidul ce va fi la guvern. Dacă alegerea se va face sub liberali, reuşita va fi a P. S. S. Episcopului Cozma Popovici al Galaţului, iar sub naţional-ţărănişti, va fi sigur reuşita P. S. S. Episcopului Lucian al Romanului. Dar până atunci, mai este timp... Gr. Spiru INFORMAŢIUNI : Consiliul superior al magistraturii a fost convocat pe ziua de 13 iunie. Se va complecta un loc de consilier la Casaţie şi se vor face mai multe transferări la Curţi şi tribunale. Inundaţiile.Din Brăila se anunţă că apele Siretului şi Buzăului sunt foarte umflate şi ameninţă cu revărsarea. Dunărea a şi revărsat pesta bălţile Brilei, provocând pagube însemnate. — Serbătorirea d-lui Artur Gorovei.— Cunoscutul folklorist d. Artur Gorovei a fost serbătorit la Universitatea din Cernăuţi. Pentru meritele d-sale d® cercetător al culturii româneşti, d. Gorovei a primit din partea universităţii bucovinene titlul de „doctor honoris causa“. Decernarea titlului s-a făcut Duminecă în cadrul unei frumoase solemnităţi la care au luat cuvântul mai mulţi profesori universitari din Cernăuţi, relevând activitatea rodnică a d-lui Gorovei. Mâine, 1 Iunie încep examenele particulare de curs secundar în toată ţara. Academia Română a acordat jumătate din premiul Gh. Asachi, în sumă de 25.000 lei, d-lui profesor M. Costăchescu din Iaşi, pentru lucrarea d-sale „Documente moldoveneşti înainte de Ştefancel Mare*“ . Liberalii din Botoşani au expediat o telegramă de protest la Bucureşti contra faptului că voind să fie o întrunire la Dumbrăveni, au fost opriţi de jandarmi. Doctorul BRENER specialist mamoş, boli de femei consultaţii de la 2 până la 4 m. Spectacolele gitei UNDE MEHUEM ASTĂZI ”. 31 MAI Teatrul Naţional.Relache. Cinema Trianon. BPtoUdm cu Wallace Beery şi Jakie Cooper ; „ Vânt de primăvară“ cu Käthe de Nagy şi Willy Fittsch; Jurnal sonor Radio- News. Cinema Sidoli. — „intre păcat şi pasiune“ cu Lily Damita; „Cântecul morţiii cu Ken Meinard. Jurnal sonor Fox. Cinema Phönix. — „Relache.