Opinia, iulie 1933 (Anul 29, nr. 7855-7879)
1933-07-02 / nr. 7855
IV Agitaţiile periculoase din Basarabia Din Basarabia, vin în ultimii timp veşti neliniştitoare. E vorba de mişcarea hitleristă, care a luat avînt şi se propagi cu o iuţeală vertiginoasă în oraşele, satele şi cătunele provinciei, îndeosebi in părţile locuite de colonieigermani. Apar publicaţii aţiţătoare Împotriva evreilor, judeţele sunt cutreerate de agitatori care samănă ura printre sătenă, iar autorităţile sunt destul de nepăsătoare. Agitatorii sunt în majortatea lor nemţii din Basarabia, mari proprietari de pământuri, oameni care au fe cunoscut şi nici acuma ‘U prea cunosc ce e aia cria, care s’au bucurat şi se nai bucură de o situaţie etinomică ii fioritoare, înrr’ ce plugari moldoveni trăes intr’o mizerie neagră. Uni din conducătorii agitatorilor sunt şi ei străini, în adevratul sens al cuvântul: coşului german Hirse'", preotu Eremia Cecan, cel care îi 1205 a publicat o broşur injurioasă la adresa Romniei , ete. etc. Dacă e vorbi să s propovăduiască aatheotismul, s'o facă la urma văii studenţii românii. Nici decum consulii străini şi preţii iredentişti, cunoscuţi pe remuri ca duşmani ai cauze române şi în Basarabia. Şi mai cu seamă peste agitaţii sunt primejoase în Basarabia, fiindcă auc apă la moara celor carţmneitesc împotriva integrităţi graniţelor româneşti. Cei în drept nu făd oare că e vorba să sepere nu numai interesele populaţiei evreeşti (care să zicem că le-ar putea fi idiferente, dacă-i consideră pe evrei drept străini şi pe punţi drept patrioţi integrali români autentici !) — ci m a ales interesele superioarele ţării ? I. L. BASARMEANU AMENTF. Biblioteca Universitäte &"t" t-li -0ÜÜ:lx atelierele tipografice SI, STR. LĂPUȘNEANU 37 IDEI FAJTE ACTUALITĂŢI POLITICE „Veniştii la putere Epitetul de „venişti* e , efecţile d d-lui Gr. Filipescu, ca zeflemea la adresa politicianilor noştri care se întreţ, cu asigurările că „vin la putere“* Acest epitet e deocamdată creaţiune pozitivă a d-lui Gr Filipescu în viaţa publică.,, „Veniştii“ sunt într’o activitate excepţional de febrilă, au consfătuiri, intrevede, în. I truniri etc. şi asigură convfegător— fiecare pentru tabăra lui—câ regele stă pe ase de nerăbdarea de a-i chema la putere. Cum însă toate partidele şi grupările nu pot fi băgate deodată în cabinetul viitor, cetăţeanul rămâne nedumerit. În locul acestui cuvânt găunos: „venim !‘ — opinia publică ar dori altfel de lămuriri de la şefii partidelor, şi anume : pentru ce să vie cutare sau cutare ? Cu ce program cu ce soluţii amănunţite ? Sunt la ord nea zilei pro-bleme extrem de importante, se discută a urna la Lon şi de care, în bunică, depinde puţin,face viaţă a nurii noastre. Ar tubui partide noastre să arate foarte precis şi amănunţit, ce atitudine au în chestiunea valutară , cum vor conduce politica financiară în cazul respectării etalonului aur; ce politică vamală preferă ; ce mecanizm rezervă pentru valorificarea cerealelor; ce atitudine au în prl,boiţa autarhiei şi felul cum vor rtrfe, *..n. rp fplda politică comercială ar angaja cu fiecare din statele europene ; cum vor chibzui să acopere insuficienţele bugetare ale statului etc. etc. La asemenea chestiuni viate ar trebui să dea răspunsuri detailate partideler noastre. Ţara ar cerceta, s’ar lămuri, şi atunci ar arata dan- I se „cine trebue si vie". Şi când lucrurile ar fi în acest tip clarificate, ar putea şi regele să-şi exercite fore uşor prerogativa constituţională. Dacă-i vorba însă ca profjflanul sa fie înlocuit cu cum'nt. magic „venin!“,astă formă ’ Pe & d-v Ma' ae nimic g reu de toate i.*hjril& întâmplării/ x O stradă în Anglia de poporţâ uriaşe Recent s’a terminat construirea celei mai lungi străzi din Anglia, şi totodată din întreaga lume. Strada aceasta uneşte oraşele Manchester şi Liverpool şi are o lungime fantastică, de 42 klometri. Lucrările au durat peste şapte ani şi au necesitat cheltueli, care ating respectabila suma de 3 milioane ore sterline. Pentru alinierea acestei străzi, unice in felul ei, s’au dărâmat 135 imobile şi s’au ridicat alte 69. Zeci de mii de şomeri iV-au găsit o ocupaţie vremelnică cu ocazia efectuam lucrărilor. S’au înregistrat şi numeroase accidente de muncă, iar trei ucrători şi-au găsit moartea. Pentru nivelarea terenului (care a fost cumpărat de la lorzii darby şi Gerrard) s’au tepfer partat în alt epitelu“ mai puţin de 2 milioane toane pământ. Zilele acestea strada va fi redaţi circulaţia, cu care ocazie vor avea loc mari serbări, in pezenţa regelui Angliei. pagini 2 lei ZIAR POLITIC COTIDIAN DUMINICA 2 IULIE 1933 ANUNCIURI se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Telefoane Redacţia 391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 367 Călătoria aeriană a Prinţului Nicolae în recent o vizită a A.S. B. principelui Nicolae în Polonia, un clişeu, primirea pe aerodromul din Varşovia. La mijloc ,Prinţul, având în spate pe d. Victor Cădere (ministrul nostru la Varşovia) în dreapta clişeului (lângă prinţ) ministrul de , externe polonez d. Beck. In colțul din stânca, ministrul polonez contele Szembeck. Dela Vasovia, prințul Nicolae s’a înapoiat la Paris. Se renunţă în Germania la alfabetul latin In ultii ani, cele mai multe edituri de cărţi din Germania, au trecut trept.it de la alfabetul gotic la cel laţii. flasinele de scris, avea i imprimate pe ele numai litera latine. Dacă cineva dorea să aibe o maşină de scris cu litere gotice,era nevoit să şi-o comande special. In prezent, sub regimul hitlerist , s’a început o campanie contra alfabetului latin. iVinilStemul instrucţiei publice a ordonat revenirea la alfabetul gotic şi înlocuirea tuturor maşinelor de sclid. Deasemenea, mai multe ziare au anunţat că trec la alfabetul gotic. RILICVELE ISTOfflCE ALE IASULUI trebuesc păstrare şi Ingei fi de intervenţie d-lui prof. Tafrali în consiliul municipal In ultima şedinţa a Consiliului Municipal, d. profesor Tafrali a ridicat din nou glasul, cerând proteguirea monumentelor istorice ale Iaşuui, — monumente lasate în parasire şi care se dirămă sistematic (ca de pildă Feredeul, clădire datând din rr'1 al 16)î sau se abat d,ei^; rost.a lor, — dovadl clădirea ridicată sub Lăpusteanu-Vodă în faţa palatuul Administrativ de azi. E o casă caracteristică din punct de vedere arhitectonic al vremei de atunci şi de care ulterior oficialitatea nu a purtat grijă, lăsând-o să treacă în proprietate particulară, iar acuma se află acolo... o crâşmă. Tristă ironie, ce ar trebui să îndemne administraţia comunală la o expropriere. De asemenea, în ce priveşte zidul istoric ce-a eşit la iveală după dărâmarea Primei Societăţi de Economie, d. prof. Tafrali a cerut Consiliului să-l păstreze, cel puţin pe o înălţime de 1 m. împodobită cu ederă, această rămăşiţă de zid ar fi o podoabă interesantă a oraşului, d. pii şi zidul de peste drum de Sorbona (la Paris), datând din vrearea lui Filip cel Frumos, zid cu care se mândresc francezii şi de care nici o Administraţie pariziană n’a îndrăznit să se atingă. Consiliul Municipal a înţeles şi a decis păstrarea zidului istoric de la Palat. Rep. ASPECTE AMERICANE E.NOURII» observaţiuni din New-York da inginer I. FREITAG Sgârie nourul, — este el o monstruozitate artistica şi economică ? O cauză a condiţiilor traficului congestionat din oraşele mari Americane ? O fată mare care atrage atenţie, sau o reclamă arogantă, şi poate economică ? O urâţenie măreaţă ? Iată întrebările care şi le pun mulţi. La aceste întrebări desigur că sunt multe de spus. Primul lucru care îl interesează pe arhitect sau pe inginerul constructor este argumentul economic. Şi în această privinţă va răspunde că sgârie-nourul este o istavâ nu numai în arhitectură ar fi în viaţa practică. Calculele arată că zilnic metrourile, trenurile aeriene, tramvaiele şi taxiurile din New-York transportă o treime din numărul pasagerilor care întrebuinţează ascensoarele clădirilor. Prin urmare traficul vertical este de trei ori mai mare ca cel orizontal. Acum închipuiţi-vă ce s’ar întâmpla dacâ s’ar turti sgârie nourii din New-York de la 40—50 de etaje sau mai mult, la nivelul de 6—7 etaje cum e la Londra sau Paris. Cea mai mare parte din traficul ascensoarelor, poate 90 la sută, se in trafic orizon*, tia in străzi s’ar chiar împătri. Deci spune, că New’ n’ar avea sgâîntr’o încurcai Astăzi ten; a se constru individual izc, de sgârie-no cestor clădii trate, este o gică a tendi industriile d o tendinţă * mai activă oraşele aim altă parte de. In ori şi Europa, fie sau Paris, ctt din zi se pit automobilele la alta, cu întâlniri sub aceleaşi vni sunt înpră părţi aie Ui li TOATA LUMEA După 4tfţ ani de izolare. —In anul lipbi, a fost condamnat la Rroma la închisoare pe viață, I un anume Cézare Rossini Rossini a ■ petrecut patruzeci de ani din temniţă, In care timp iţi venit deloc în contact cu lumea dinafară. Decurând, Rossini a fost eliberat din închisoare, fiind graţiat de re iul pedepsei. Omul aces ‘ care acum 62 de ani, pare a fi o fiinţă, dpnn ată planetă —u, tal s’au schit sul lucrurile nilor. Rossini a f lor că nu sâ cu această că i indispu tele, radio, i se pare că r cui lui nn mi- Până şi graii pare schimba Deaceia fu gând să se mi năstire, unde restul zilelor. Pentru Cu concursul înfiinţat la t al modei“, d-r.ei Goebbt trului propag Acest ofici să favorizezi şi să îndemn mau«» a renunile monei poloneze. Aşadar, o chestie de cochetărie te Recunoşti dorul Franţei remis recent teller-junio , ordinului Legiunea de Onoare. Aceasta, drept răsplata pentru milioanele de dolari pe care bogătaşul american le-a întrebuinţat cu scopul de a reface cele mai importante monumente istorice din Franţa. Astfel, cu fondurile furnizate de Rockfeller, s-a procedat la refacrea complectă a vestitei catedrale din Reims, a castelului renumit din Fontainebleau etc. etc. Numai pentru farcer. rm CANCELARUL HITLER în luptă cu catolicismul Adverstatea dintre Prusia şi Bavaria. Ecoul rezistenţei Îndârjite a Austriei catolice Se ştie ca Hitler a dezlănţuit lupta şi împotriva catolicismului Numeroşi preoţi catolici au fost arestaţi, şi se fac preparative, pentru dizolvarea partidului centru*. Această situaţia nu-i deloc surprinzătoare pentru cei care cunosc vechea adversitate dintre Prusia protestantă şi Bavaria catolică. încercând să dicteze In Austria, cancelarul Hitler s’a izbit de rezistenţa n aşteptat de energică a d-lui Dollfuss. in această rezistenţă există oarecare sprijin al Italiei (d. Mussolini e un adversar al Anschluss-ului) dar mai cu seamă Austria se întemeiază pe autoritatea Vaticanului. Rezistenţa d-lui Dollfuss, este rezistenţa germanismului catolic împotriva revărsării dominatoare a prusianismului dela Marea Nordului. D. Hitter își dă seamă că o înfrângere a sa în Austria, înseamnă o puternică încurajare a catolicismului german. Prin contagiu direct, hitlerismul ar fi in primejdie să vadâ închegândil''Se o Bavarie indreptă contra politicei Berlinului.♦ Ca măsură de prevedere, d. Hier voeşte să stăpânească deplin Bavaria şi să distrugă forţa catolicismului. De aici, războiul contra preoţilor catolici şi hotărârea de a dizolva partidul centrului protestant se înfruntă cu germanismul catolic sprijinit pe vatican. Vice-cancelarul german d. von Papén s’a dus pentru a doua oară la Sf. Scaun. O fi vorba oare de un demers personal pentru salvarea interesein* ca orice ? In acest caz, n’ar îi t.. -pus ca d. von Papén să pățească de la d. Hitler, ceia ce a pățit ministrul Hugenberg! Traficantul de femei cu 42 neveste legitime Prefectura de poliţie din Marsilia a primit un denunţ anonim în care se arăta că la 24 iunie ora 11 dimineaţa, un domn din buna societate a oraşului se va însura pentru a 42-a oară. In ziua indicată, poliţiştii au făcut o descindere la localul arătat un denunţ, reuşind să-l aresteze pe »logodnic* cu câteva clipe înaintea celebrării căsătoriei religioase. Denunțul era perfect întemea^. »Logodicul* era cunoscut sub numele de consul general Grafi, și se bucura in această calitate de un bun renume. In realitate insă, era un periculos traficant de carne vie, care a doua zi după celebrarea căsătoriilor sale, îşi vindea soţiile caselor de toleranţă din Argentina. S’a stabilit amestecul mul* Vltîi I !HteiÉ»ssats8»g