Opinia, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 7907-7932)

1933-09-01 / nr. 7907

PROFESORII IEȘENI REÎNCEP ACŢIUNEA DE SINDICALIZARE SE PREGĂTEŞTE UN MARE CONGRES LA BUCUREŞTI Se ştie că profesorii ieșeni au început că câteva luni Inainte da vacanţă, o intensă campanie de sindicalizare a corpului didactic. S'au organizat numeroase întruniri, s'au discutat statute, mijloace de luptă era şi s’a hofrât un congres general pentru luna Iunie, care Casă n*a avut loc. In tot timpul vacanţei miş­carea profesorilor a stagnat cu totul, şi se părea că au renunţat la campania Ince­­pută cu atâta elan. Re Inc­eperea capti­vităţii Intâlnindu'1 pe dl prof. M. Carp, preşedintele asociaţiei profesorilor secundari din lo­calitate, care s'a întors recent din vilegiatură, d-sa ne in­formează că acţiunea de sin­dicalizare a corpului didactic va începe imediat după va­canţă — când profesorii se vor reîntoarce la şcoli — cu un plus de intensitate. Congresul anunţat pentru Iunie n’a putut avea 10c, da­torită faptului că profesorii încă nu au fost îndeajuns de pregătiţi. — »Sunt localităţi, ne spune d-sa, unde profesorii n'au a­­sociaţie. Lupta trebue dusă încet, cu perseverenţă, iar succesul va depinde numai de felul organizării, şi tre­bue s-o facem, pentru că deja nu piai suntem socotiţi drept intelectuali“. D. prof. Carp ne informea­ză că congresul general pen­tru sindicalizarea profesori­lor va avea loc la Bucureşi. In cursul lunii Noembrie, D. Zelea , Siropul lodotanic Dr. Ratianu, aprobat de Consiliul Sanitar Superior, se recoman­dă cu mare succes copiilor lymfatici, anemici, scrofuloşi şi rachitici pentru purificarea şi regenerarea sângelui. Nu produce jodism. Depozit Far­macia Dr. Rătianu, Iaşi, Cuza Vodă 48. O descoperire lugubră s’a făcut astă noapte în Nicolina. Pe malul Bahluiului, în spa­tele fabricei de spirt, a fost găsit intr’o ladă de gunoi ca­davrul unui băiat nou născut. Descoperirea a fost făcută de femeile Olga Bulai şi A­­gripina Alexandru din str. Şapte Oameni 33, care au adus cadavrul la poliţie. Se fac cercetări pentru identifi­carea mamei criminale. « — La comisia l-a a fost adusă aseară ferpera Zimfira Malancaş din str. Muzelor, care a fost surprinsă pe când a Încercat să lepede propria ei fetiţă in etate de 3—4 luni. Mereu monete false.— In cercetarea poliţiei se află funcţionarul loan Alexandru dela Casa Pădurilor asupra căruia s’a găsit o monetă falsă de 100 lei. — Deasemenea se cerce­tează căzut italianului Dante Culotte, care a încercat să preschimbe o piesă de sută lei contrafăcută. Aresta ea unor ţigance — La poliţie au fost aduse nomadele Boanca Costache, Maria Gheorghiu, Lizaveta loan şi Fiţa Marghiloman care s’au strâns in­­asociaţie, co­­miţând prădăciuni in Şoseaua Naţională. — Hoţi s'au Introdus în casa d-lui Gh. Zaicescu din Calea Gălăţii 29, furându-i... o sobă mobilă şi alte lucruri. — Dureri de cap, migrene, nevralgii, insomnii şi orice dureri provenite din răceală dispar imediat după luarea u­­nui cachet »Dalin". Cereţi la toate Farmacii­le cutii originale „Dalin“. 5 Ştiri poliţieneşti Descoperirea lugubra din Nicolina Cadavrul unui grâne aruncat intr’o fată pacifi de Un căruţaş vrea să fure Acum câteva z­le a pornit din Iaşi o căruţă în care se aflau câţiva săteni din Roşeanu şi Badeni între cari şi fac­torul poştal Gh. Serghe, care avea asupra lui o geantă Cu corespondenţă pentru judeţ. Eşind din oraş, s’au oprit la cârciuma lui Ion Bucătaru din comuna Rediul Mitropoliei, und­e au Intrat să iste o gus­tare. Factorul postil îşi rămeasă geanta într’un coş, care se a­­fla Ia căruţă, unde a rămas drept paznic vizitiul Gr. Fumu. Deabia intraţi însă In câr­ciumă au fost informaţi că vizitiul a dispărut Împreună cu geanta cu corespondenţa. Sătenii s’au urcat pe cai și au pornit in căutarea fu­garului. Văzându-se urmărit, Fumu a aruncat geanta într'o râpă, unde a fost găsită de factorul postal. Vizitiul a crezut p­robabil că in geanta factorului se află bani și a căutat să-i sustragă. Jandarmii au început cer­cetări pentru descoperirea fu­garului. d. zb o geanta poștală INGA NU S’A FĂCUT NIMIC PENTRU ÎNDIGUIREA BAHLUIULUI Simple promisiuni.­­ Se menţine primejdia inunda iilor Acţiunea sinistraţilor ieşeni După cum se ştie, acum un an prin revărsarea C­­hiuiului, a rămas pe drumuri aproape 2000 de locuitori. Aceşti oropsiţi ai toartei au fost sfătuiţi a-şi clădi noul locuinţi pe dealul Gălăţii şi lângă reg­mentul 13, in care scop d. Petre Bogdan a şi făcut împroprietăriri pe a­­ceste locuri. Totuşi 20 la sută din lo­cuitorii sinistraţi au refuzat de a se muta, iar cu aju­toarele date de primărie şi-au refăcut gospodăriile pe ve­chile locuri. Cei ce şi-au construit lo­cuinţi in nouile cartiere sânt in majoritate chiriaşii sinis­traţi care au locuit in casele inundate.• Sinistraţii proprietari din cartierele Şoseaua Naţională, Galata şi Ţuţora care au re­­fuzat de a-şi părăsi gospo­dăriile, văzând că până la prezer­t nu au inceput lucră­rile de canalizare a Bahluiu­lui s'au organizat intr’o aso­ciaţie pentru a determina în­făptuirea urgentă a acestei opere edit­­ive. Astfel o delegaţie de sinis­traţi a plecat la Bucureţi, prezentându-se la m­inisterul comunicaţiilor unde li s'a pro­pus că in Toamnă va începe lucrările de canalizare a Bah­­lu După mm se ştie prin re­vărsarea Bdi­uiului s'au pro­dus mari stricăciuni şi căilor ferate. Pentru a preveni noui inun­daţii, direcţia generală c. f. r. a hotărît ca, in acord cu mi­nisterul de comunicaţii, să în­­diguiască şi să canalizeze Bu­hluiuî. * Un inginer de la c. f. r. a şi făcut un amănunţit plan a­­supra acestei lucrări. Totodată d. Alex. Russ, sub director general c. f. r., cu prilejul vizitei in locali­tate, a discutat cu d. Eamil Niţescu, şeful regionalei c. f. r. Iaşi, Chestiunea Îndiguirii. Casa Autonomă c. f. r. e dispusă să aprobe 13 milioa­ne lei pentru lucrarea de în­diguire. Insă această sumă nu ar acoperi cheltuelile lucrării, deoarece planul de Îndiguire prevede întregul curs al Ba­­hluiului de la Podul Iloae şi până la Cristeşti. Ori, o astfel de lucrare ar necesita cel puţin 100 mili­oane lei. „ Treburile merg greu şi si­nistraţii ieşeni până în pre­zent nu s-au ales decât cu promisiuni. Faţă de această situaţie a­­sociaţia proprietarilor sinis­­traţi se va întruni Duminica 3 Septembrie la ora 9 pentru a lua hotărâri. In această şe­dinţă se va proceda și la a­­legerea unui nou comitet, GR. CP1RU lutului.* Berlin 31.— întregul apa­rat al partidului naţional-so­­cialist este în fierbere. Con­gresul hitlerist dela Nürn­berg are a forma, după decla­raţiile oficiale, cea mai mare panoramă ce s’a văzut vreo­dată in Germania. Vor sosi 600.000 hilierişti, intre epri în primul rând membrii trupelor de asalt. În­dărătul oraşului s-a ridicat un lagăr imens, unde vor dormi sub corturi, trupele Germaniei moderne, având în mijloc pe conducătorul lor. Astfel a­­nunţi toate ziarele germane, care-şi complectează artico­lele de propagandă şi cu date statistice asupra consu­mului membrilor şi oaspeţilor congresului. S'a arătat câtă pâine se va consuma, câtă carne şi alte alimente, cât lemn s'a întrebuinţat la construirea tri­bunelor, etc. Numai tribunele ce s'au ridicat pentru oratori şi oaspeţi, costă 4­3 milioane mărci. Foburile artificiale or­ganizate de Nürnberg, vor fi cele mai mari ce s-au văzut până în prezent în lume, şi vor costa 10 milioane mărci. Deoarece congresul are a demonstra încă odată că naţio­­nal-socialiştii sunt un partid care cuprinde întreaga mun­citorime germană, se urmă­reşte să participe cât mai mulţi muncitori. Se socoate că din cei 600 mii hitleri­şti, 590.000 vor fi muncitori şi funcţionari. Este interesant că toţi aceşti mun­citori şi funcţionari vor pier­de cel puţin 5 zile cu con­gresul. Dacă s’ar socoti nu­mai 4 mărci salariu pe zi, se va ajunge la o nouă pierdere de 10.00(X0­0 mărci. Se pune întrebarea: cine va plăti aceste 10 milioane mărci? După cum se află aceşti bani vor fi plătiţi de patroni. Con­ducerea centrală a partidului hitlerist a »recomandat­ pro­prietarilor tuturor Întreprin­derilor, ca să achite celor ce asistă la congresul de la Nu­remberg, întregul timp cât vor rămânea acolo. „ Această achitare de salarii pentru participarea la întru­nirile hitler­­e nu este prima și nici ultima sarcină a în­treprinderilor industriale ger­mane. Intre altele aceste În­treprinderi au a vărsa și o anumita sumă »Fondului Hitter*. Că interprinderile nu sunt in­­­tare să suporte astfel de cheltueli, această formează o altă chestie. Orice ban plătit in­­dus de industria germană înseamnă o mare impovorare. Industria nu are însă nici cea mai mică posibilitate de a se Împotrivi. (Ceps) Scrisori din Germania Marele congres hitlerist de la Nürenberg Cheltueli uriaşe. — Participanţii OPINIA Pentru „Salvarea“! E­te cunoscută tuturora si­­tuaţiunea critică In care se sbate una din principalele instituţii sanitare de utilitate publică din Iaşi «Salvarea“. Această societate in afară de micile subvenţii pe care i le acordă unele autorităţi, trăeşte exclusiv din benevo­­lenţa cetăţenească. Rolul «Salvării d­in Iaşi a ajuns in ultimul timp foarte însemnat, dacă luăm in con­sideraţie faptul că zilnic ea intervine rapid şi eficace în cazurile de sinucideri şi ac­cidente ce se l­ămu­ţesc la Iaşi. Datoria publicului este să susţie acest aşezământ, care şi-a dovedit pe deplin nece­sitatea. Pentru ziua de Duminică 3 Septembrie s-a organizat la Iaşi o chetă pentru «Sal­varea». Sperăm că nici un ieşan nu va rămâne indife­rent la apelul ce i se va a­­dresa şi va contribui cu o­­bolul­­pentru menţinerea a­­cestei instituţii.­­ Publicaţiuni pentru «Mo­ni­torul Oficial* se primesc adiţia ziarului «Opinia*. ro Soffre­rie teracotă „TRICHTER“Cernăuţi unic - reprezentant Bi­iroul de Construcţii INGINER A. KLEPPER str. Lăpuşneanu 37 Liceul de Băeţi, şcoala Comercială Superioară şi Curs Seral MIHAIL KOGALNICEANU IAŞI, STR. C. A. ROSETTI 4 — Şcoli cu drept de publicitate, cu drepturi egale cu a statului — Internat, Semi-Internat și Externat Taxe Şcolare pentru externat CI. 1­11-111 lei 6500 anual. Cur­sul Serai iei 2000 anual Se fac mari reduceri de taxe pentru elevii săraci și silitori Examenul de admitere în clasa 1 are loc în ziua de 1 Sept. înscrierile la toate clasele se fac între 15—31 August. Cancelaria deschisă Intre orele 8—13. Coio^ißsorea Palestinei ei boicotul anti- german — Congresul sionist de la Praga — la şedinţa plenară de Marţi a congresului mor­dval sionist, a continuat discuţiunea gene­rală asupra problemelor de emigrare şi colonizare in­ Pa­­lestina. Desbaterile au dat naştere la discuţii agitate între reprezentanţii grupărilor. Din partea muncitorilor au luat cuvântul d-nii Gotholf şi Remez, din partea centriştilor d-nii dr. Stephen Wise, Neiger, Dr. Ebner (România), Wald­­man şi Bagraschew. In nu­mele revizioniştilor a vorbit delegatul Hoffman. Intr'o şedinţă restrânsă a comisiunii politice s'a exami­nat chestiunea acordului in­dustrial dintre Germania şi Palestina, hotărându-se nu­mirea unui comitet care să analizeze amănunţit tratati­­v­ele.• D. Sokolov, preşedintele executivei sioniste a primit puteri depline pentru consti­tuirea viitoare executive. Profesorul Weitzraan a co­municat la Praga că in nici un caz nu va prelua condu­cerea organizației, deoarece vrea să se dedice exclusiv operei de ajutorare a evrei­lor germani.• A produs senzație articolul leaderului hitlerist Adolf Ro­sel­berg, ministrul propagan­dei, apărut In ziarul naţional­socialist «Völkischer Beo­bachter». Rosenberg scrie următoa­rele cu privire la congresul sionist: — «Lordul Melchett, este încurajat la congresul sionist în acţiunea de boicot anti­­german, de către gruparea revizioniştilor care cere nici mai mult nici mai puţin ca să se transforme congresul intr'o instituţiune centrală de boicot­i.că propunereai aceasta n’a fost adoptată de congres, totuşi congresiştii n'au avut curajul să excludă din adu­nare pe reprezentanţii lui Ja­­botinski. Felul cum Germania va trata in viitor evreimea de acolo, a încheiat Rosenberg, nu depinde de cong­es și nici de conducătorii mondiali ai evreimii.* In cercurile sioniste se co­mentează cu aprindere atitu­dinea lui Jabotintky care deși ia parte la congres, n’a luat cuvântul la nici o desbatere. * Intre numtați «NARIN* re­mediu suveran contra gutu­raiului, previne şi vindecă ori afecţiuni a căilor nasale şi respiratorii. Cereţi tuburi originale la toate Farmaciile. 3 Mica Publicitate DE ÎNCHIRIAT una prăvă­lie mare având locuinţă cu tot confortul str. Cuza-Voda No. 17 la d. Jacques Calma­­novici. ATENŢIUNE 1 .Lr Podgo­­reanu, str. Elena Doamna 12, sub conducerea Aba Poliak angro si­­t de vinuri, a pus In vânzare vinuri superioare cu preţuri de desfacere s alb 16 20-24 , profit 24. _______ SE PRIMEŞTE elevă în gaz­­dăourgensiu, PIERDUT 10 acţiuni ale So­­cietăţii Comunale de Electri­citate din Iaşi cu No. 23411 I 415 şi 22111 I 115 In va­loare nominală de Lei 5000. Le declar nule şi fără valoare in mâna ori cui s’ar afla. C. MELIXON Iaşi, str. Cuza Vodă 83 dE CAUTA spre imediata angajare o fată, la garderoba Teatrului Trianon. LA 3 SEPTEMBRIE a. c. vor avea loc la Roman mari festivităţi cu prilejul împlini­rii a 30 de ani de existenţă a şcolii israelito-române de băeţi şi a 25 de ani de acti­vitate a directorului şcolii d. S. Rivenzon, fost senator. Vor asista mulţi invitaţi din Capitală şi din ţară. Comunitatea evreească pre­cum şi comitetul de organi­zare invită pe toţi foştii elevi ai şcolii să ia parte la festi­vităţi. Programul cuprinde un Te-Deum, o serbare artistică şcolară şi o hermeză, PUDRA »COTY* cu flacon parfum gratis, preţ obicinuit ,La Cămilă*. NFORMAI UU!­ ­ Moarte suspectă. — D. Ştefan Balaş din str. Ciornei 1- a adus la cunoştinţa po­liţiei că astă noapte a găsit moartă intr’o cameră a lo­cuinţei sale, pe femeia Elena Scripcaru originară din Do­­rohoi, care a venit acum câteva zile la Iaşi. S-au dispus cercetări pentru a se stabili cauzele morţei.­­ O şcoală primară în Şosa Naţională.—Locuitorii­­ Boia­­han, Ştefan Sandu, C. Chiriat­­cu, Şt. Neculau, D. Săptiuc, V. Popa, Sava Săptiuc, V. Iancu, Gh. Nebrega, Ofevril Toma, Grecu etc. in frunte cu părintele Tricoca, au cerut iafiinţarea unei şcoli primare mixte In şoseaua Naţională. Cetăţenii acestui cartier se obligă a suporta toate chel­­tuelile de întreţinere a şcolii. Se aşteaptă răspunsul au­torităţii şcolare.­­ Preschimbarea bonurilor de participare la premiile ziarului „Opinia“ se face zilnic, între 9—1 şi 4—7. Data tragerii se va anunţa în curând.­­ Cu începere de Sâmbătă 2 Septembrie, se vor suprima acceleratele de­ sezon 62 şi 60 de­ pe linia Cernăuţi-Vatra Dornei. Administraţia Sanatoriului şi Clinicei Chirurgicale DR. TZAICU DIN IAŞI STRADA CAROL 20 Deschis in permanenţa şi in timpul vacanţei aduce la cunoştinţa 1) In urma vizitei directo­rului nostru medical, dr. dr. Tzaicu In clinicile din marele metropole europene, s'au in­trodus In Instituţia noastră sanitară, perfecţionările cele mai moderne, pentru diag­nosticarea şi tratamentul bo­lilor. 2) Cancerul şi ulcerul sto­macal se operează cu o a­­ntatazie pe care o s­portă bolnavii foarte slăbiţi, şi a­­plicându-se principiul rezec­­ţiunei largi a stomacului. 3) Pentru că instituţia noas-­­tră care împlineşte 25 ani de existenţă şi care este un pro­gres continuu, să poată fi de folos la cât mai multă lume, Adm­nistraţ­a de acord cu Direcţia medicală, a dispus : a) Ca toţi bolnavii să fie trataţi Clasa I. b) Preţul maxim pensiune complectă este fixat actual­mente la 250 lei pe zi. Pentru funcţionarii publici, militari şi toată lumea care nu dispună decât de mijloace restrânse, se fac reduceri simţitoare, astfel încât nu se refuză ni­­meni, care poate plăti 1500 lei pe zece zile cu operaţie cu tot, fără nici o plată in plus. 4) îngrijirea e de primul rang pentru toţi bolnavii. Deşi pentru a putea satis­face cerinţele, camerele s’au înmulţit, pacienţii din provin­­­cie sunt rugaţi in cazurile, la care nu e vorba de urgenţă, de a întreba telefonic sau te­legrafic înainte de deplasare, dacă este cameră liberă. Telefon 24S. Salvarea la dispoziție. SCAUN ANEVOIOS SI PURGATIV TYP­LAXATIV CURATA.DESFUNDA,PlACUTsiBINE STOMACULsiINTESTINELE lA AMERICA ŢARA TUTUROR POSIBILI­TATILOR VA INVITA LA Expoziţia internaţionala din Chicago cu voiajul Hapag care va avea loc dela 18 Sept. până la 18 Oct 1933 Această expoziţie grandioasă întrece tot ce a existat până acuma. Denumirea „A cen­tury of progress—un secol de progres— este ieitmotivul acestei expoziţii şi preci­zează intenţiunile organizatorilor in Chi­cago—unde s’a dat un nou curs unui flu­viu, unde s'au clădit cei dintâi sgârie nori, unde invenţiunile in domeniul ştiinţific şi technic s'au pus In serviciul omenirei, e­­xistă toate condiţiunile necesare creierei uneî foarte impresionante capo de opere a culture! Prospecte şi informaţiuni cereţi la Biroul de voiaj ---------- -AMERIKA LINIE S. HAMBURG-hept. IAŞI strada Lăpuşneanu A. R. No. 37.

Next