Opinia, iunie 1934 (Anul 30, nr. 8132-8156)

1934-06-10 / nr. 8139

ANUL XXX No. 8139 A. B O N AMEN TE Lei 600 * 300 „ 150 lAȘi. pe un an „ 0 luni ■ i 5 H ArT.LI RI.UE TIPOGRAFICE - b'i'ii. LAPUȘTEANU 37 2 (doi) lei exemplarul ^.............................. I Ziar popular aaaBBffimaaHaBaaiBBBaaaBBMMBMBB3B CIFRE BUGETA Anomalii - Observaţîuni pesimiste Un buget prea comprimat nu s'a putut întocmi, fiindcă sânt foarte multe nevoile României Mari. Comprimarea excesivă ar fi însemnat paralizarea aparatului social. Deaceia, de unde se proectase un buget la maximum 18 miliarde, s'a ajuns la aproape 23 ! Repartiţia pe departamente poate însă da loc la critici, nu în contra alcătuitorului bugetului, ci împotriva sistemului general al timpului, care imprimă statelor o politică plină de contradicţii şi anomalii. • La noi, cea mai mare cifră este repartizată Ministerului finanţelor (mai mare chiar decât pentru armată). Ari cum sumele pentru datoria publică au fost considerabil scăzute, e vădit că cele mai multe miliarde sânt înghiţite de vastul şi complicatul aparat fiscal. Un aparat de impuneri şi perceperi, care înghite aproape un sfert din veniturile generale ale Statului,—înseamnă netăgăduit, o anomalie!* E de observat apoi că Internele au înscrise aproape două miliarde. Desigur că cea mai mare parte din sumă revine Siguranţei şi jandarmeriei— atât pe state bugetare, cât şi la capitolul fondurilor secrete. O fi necesar,—nu zicem. Dar e caracteristic. Un semn al vremii ! ■h E păcat că pentru lucrări publice nu s'au putut da decât 97 milioane , iar pentru comunicaţii numai 180 milioane. Trebue avut în vedere că aproape loialitatea acestor sume e înghiţită de salarii, diurne, misii etc. Inchipuiţi-vă cât mai poate rămâne pentru investiţii ! Cu ţara întinsă, necesitând atâtea nevoi, capitolul investiţiilor ar fi trebuit să stea în frunte. Insă nu-i posibil. Şi ţara va continua să trăiască, măcinând ceia ce i-a rămas din trcut.* Dacă nu putem avea acuma un buget de construcţiile, avem însă un capitol de consumaţiune inproductivă. E aproape jumatate de miliard la externe. Suma aceasta, atât de considerabilă astăzi, e înghiţită de Conferinţe internaţionale care nu fac nimic, pentru delegaţiuni prea numeroase şi care mai niciodată nu joacă vreun rol. Apoi, legaţiuni excesiv de garnisite, în centre unde nu se simte nici o nevoe ; vizite pur decorative, congress inutile, ataşaţi idem, banchete, fast etc. Sântem convinşi că, în această materie, s-ar fi putut face economii aprecia bile.* Desigur însă că anomaliile sânt inevitabil impuse de împrejurări. Să nădăjduim Într'un viitor mai bun. Chestiunea e însă dacă, bugetul — așa cum este — va putea fi împlinit. Asta-i grija cea mare. .. Inssmnăm ExcpocU de la Cernăuţi In ziua de azi, pentru un gologan, face paiul tot soiul de bazaconii... La Cernăuţi de pildă se formase o bandă care (pe temeiuri, de înaltă morală, de altfe), trica de pe urma perechilor amoroase, ce se adăuiau, la vreme de noapte, prin tufişurile grădinei publice sau prin alte locuri poet ce, spre a admira (probabil) luna, făcând diferite disertaţii, pe această chestie astronomică... ...Când disertaţia era mai pasionantă şi mai ştiinţifică, taman când chestia ar fi fost gata-gata să se clarifice din punct de vedere astromic, fata fiind într'o atentă şi amănunţită contemplare a astrelor (spre diferenţă de partener care mai puţin astronom, prefera studiul ştiinţelor naturale pămîntene : geologia, botanica, biologia, etc.,) împărţindu-şi atribuţiile cercetărilor, după vorba ştiinţificului cântec popular : ...„Tu să numeri stelele“ (astronomie). ...„Eu, câmpul cu florile“ (botanică). Tocmai atunci, se întâmpla ceva grozav. Ştiinţa căpăta o lovitură în plin, şi pionierii ei se ridicau din cercetare. ...Tocmai atunci, apăreau 3 umbre, susţinând tinerilor că ,departe de a se ocupa cu nobilele îndeletniciri pomenite de noi mai sus) ei se dedau a acte lubrice, libidinoase şi vinovate în faţa lui Dupage* zeu, a legilor, şi a primăriei care îngrijeşte de iarba gră*dine ... Tinerii ştinţifici şi prinşi cu mî la n sac (vorba ceia..) dă* deau tot ce aveau prin buzunare, presupuşilor agenţi de poliţie, pentru a evita o plimbare la brigada de moravuri,şi o explicaţie (desigur păstrata ca secret profesional) a metodelor de cercetare ştiinţifică întrebuinţate in tularii grădini, la vreme de noapte... „.„Agenţii“ plecau, lăsând bineînţeles observatorul astronomic clandestin să funcţioneze în voie.. Dar în urma unor reclamaţii banda de excroci a fost prinsă... ...De acum înainte, junii şi astronomicii Cernăuţeni, pot studia in voe, luna, ba chiar toată calea Laptelui în tufarii grădinii publice cit le-o cere inima... ALEXANDRU POGONAT IUNIE 1930 Acum 4 ani, văzduhul ne-a adus pe aripele sale, Vlăstarul Regesc, Care incoro iat la ziua de 8iunie 1930, stăpâneşte sceptrul sau naţia şi ţara românească. Amintirea măreţului act de acum 4 ani ne face să retrăm aceleaşi puternice simţuri, să tresărim de bucurie. Oraşul ca şi sinul, aduc prinosul lor de recunoştinţă pentru măreţul Dar făcut neamului nostru. Cum să nu ingenunche poporul, lipindu-şi fruntea de lespedea Bisericei, când Dumnezeu i-a orânduit Rege creanga puternică a familiei Hohenzolerni- Ior,—Dinasde care a adus biruinţa peste biruinţă şi mărire poporului român! ? — Mărire Rege, un gas neînsemnat, dintr’un colţ de ţară, dintr’un sat gospodăresc, urează de toată simţirea sa: „Providenţa Cerească să Te aibă o pază , un popor de 18 milioane şi-a pus toată nădejdea, tot sufletul, în Măria Ta; ne-am cutremurat de îndrăzneala unora asupra Măriei Tale; suntem oricând zid de granit pentru apărarea Măriei Tale, pentru că suntem convinşi profund că întruchipezi nădejdea şi viitorul de aur al neamului românesc“. Neculai Negoiţă preot şi învăţător ______Erbiceni-Iaşi Cetiţi Mi ii m a pp. PIN TOATA LUMEA Cei ce se nasc în Iunie»Prezicătorul englez Adam Clive prevede următoarele pentru cei ce se nasc în luna Iunie: Bărbaţii sânt în genere temperamente expansive şi dornice de petreceri. Fiind oameni veseli, vor suporta viaţa mai uşor, chiar atunci când vor întâmpina diferite greutăţi. In ce priveşte profesiunea, vor avea în deosebi înclinaţii pentru industrie şi comerţ. Foarte puţini vor dovedi aptitudini pentru preocupări literare şi artistice. In căsnicie vor fi bărbaţi destul de corecţi şi-şi vor îngriji căminul cu devotament. In medie vor trăi între 55 şi 64 ani. Femeile ce se nasc in iunie vor fi şi ele temperamente vesele. In schimb buna depoziţie le va fi oarecum întunecată de constituţia fizică plăpândă. Cochete şi cu gusturi mondene, nu-şi vor uita totuş datoriile conjugale şi vor fi în genere soţii şi mame conştincioase. Durata vieţii ar fi de 60 până la 64 ani. Cel puţin aşa susţine prezicătorul englez.,, Mis ciocolata»—La Nantes (Franţa) a avut loc zilele trecute o serbare organizată de cofetarii din acel oraş Cu acel prilej s-a aranjat şi un concurs origial pentru alegerea unei „Miss Ciocolata“. Bineînţeles la acest concurs s-au prezintat numeroase candidate, dat fiind că ciocolata era oferită în mod gratuit de cofetari şi fabricile de dulciuri. Concursul a durat câteva ore şi în cele din urmă a fost aleasă o anume Yvonne Girard, în etate de 18 ani, care a reuşit să consume 44 pachete de ciocolată, adecă aproape cinci kilograme. Ea a primit titlul de „Miss Cocaiafa“ şi în plus a căpătat un cadou frumos constând din torţe, cutii cu bomboane şi alte dulciuri. Cum aleasa este şi o fetiţă foare frumoasă, se poate spune că e intr'adevăr dulce„. Divers din cauza detoneului» —Un caz de divers puţin obişnuit a venit spre judecare in faţa tribunalului din Jamesville din Statele Unite. Iată despre ce este vorba ! Un anume Richard Tallen a cerut să fie despărţit de nevastă, pentru că femeia se îmbracă în mod extravagant, ce ace displace soţului. In special nevasta poartă rochii cu decoîteuri foarte mari, atât de mari încât toată lumea le conederă exagerate şi indecente Bărbatul a rugat-o în refetate rânduri să renunţe la asemenea decoîteuri, dar soţia a rămas neînduplecată. In cele din urmă, după numeroase certuri conjugale, soţul a intentat acţiune de divors. Rămâne acum de văzut ce va decide tribunalul. Dar desigur n'ar fi exclus ca în America sa ajungă și decolteul motiv de divors... OOO.OOO Lei ţte oră —După calculul făcut de un ziar parisian, francezul cu cel mai mare câştig este astăzi cunoscutul actor de cinema Maurice Chevaler. El are un venit anual de cel puţin 20 milioane franci. Având în vedere că Chevalier lucrează în medie maximum cinci ceasuri pe zi, înseamnă că el primește 13.000 franci I pe oră, adecă o sută de mii lei. Intr'adevăr, frumos, câştig pentru vremurile noastre ! Plastica lesani De la expoziţia BRIESE In strada Lăpuşneanu, de aproape o luna de zile, îşi are uşile deschise, expoziţia de pictură a d-lui Otto Briese. Nu aduc laude pictorului, care este de multă vreme bine cunoscut publicului ieşan amator de frumos; nu-i fac reclamă, nici nu are nevoie; fac doar o constatare. Domnul Briese expune peisagii, flori, portrete, marine, naturi moarte şi câteva încercări de compoziţie. Iaşii, oraşul cu turii, după cum sa spus de multe ori şi pe drept cuvânt, pe artist ori îl consacră, ori îl dă la fund. Din cauza aceasta chiar, mulţi erau îndrăznit să apară în faţa ieşenilor. Acest Iaşi, ţinând seamă de considerentele de azi, l-a apreciat pe d-l Briese, ca şi altă dată şi i-a reţinut multe din pânzele D-sale, dintre peisagii, marine şi flori. Publicul cumpărător, a preferat câteva flori care să încânte ochii, un peisaj unde să simtă răcoarea pădurii, ori o potecă ce se pierde în despărtări şi care poate aminteşte ceva cumpărătorului. A mai preferat o privelişte de la mare, unde ochiul privitorului sboară departe, de* parte pe luciul apei. Lumea caută o evadare din ristosul în care se sbate, vrea încântare, vrea răcoarea pădurii, vrea luciul mării liniştite, vrea linişte. Aşa este arta înţeleasă, aşa socoate fiecare rostul artei, , ea trebuie să încânte pe muritor, şi-l ridice mult deasupra grijilor zilnice... . . Ce m'a surprins însă aici, e că nici una dintre naturile moarte nu i-au fost reţinute, cu toate că aceste lucrări sunt poate mai superioare din punct de vedere plastic decât cele dintâi... La noi, s'a făcut mult peisaj, poate chiar prea mult, se plâng criticii noştri de artă, s’au făcut şi flori şi portret, mai puţin natură moartă, iar compoziţia mare, a fost foarte puţin atacată. In pictura de natură moartă, d-l Briese este unul dintre marii noştri mânuitori de penel. In compoziţia de natură moartă, nu interesează subiectul, de care lumea face atâta caz, ci aranjamentul, gruparea, şi mai cu seamă execuţia, redarea materiei şi armonia de culoare. Neîntrecuţi în pictura de natură moartă, au fost pictorii din Ţările de Jos, flamanzii şi pandezii, apoi Velasques cu picturi lui, numită : „bodegones" scene de interior umile, şi mai tânziu în secolul 18 lea mare pictor francez Chardin. Domnul Briese, în pictura D-sale de natură moartă, are excepţionale calităţi de culoare şi mai cu seamă de materie, aşa că se poate spune despre D-sa, întocmai cum odinioară, un mare critc de artă a zis despre Chardin, că : „maestrul nu are culoare în vârful pensuli sale, ci chiar materie din obiectele ce zugrăveşte“. IOAN ŢOLEA * Pictorul Agafiţai Poporul român, care se află încă în faza de adaptabilitate în domeniul culturii şi al civilizaţiei, a dat relativ puţini artişti mari care să reprezinte în operele lor ceea ce caracterizează această ţară romînească. Unul dintre aceşti puţini, deşi tânăr, dar cu adevărat chemat să glorifice în taina culorilor, ceea ce este şi rămâne profund caracteristic neamului nostru, este d. Const Agafiţei. El întregeşte pictura predecesorilor săi, lămurind în plus- Continuare In pagina 2-a) El€M MUMELOR cu doi co.vii La New-York a luat fiinţă o nouă ligă, denumită „liga mamelor cu doi copii“. După cum arată însuş titlul, in această grupare nu sunt primite decit femeile care au doi copii. Scopul ligii este de a napara interesele membrelor. In manifestul grupării se protestează contra bărbaţilor, care cer nevestelor mai mult decât doi copii. Manifestul susţine că doi copii constituie o grijă suficientă pentru o mamă, care în timpurile noastre moderne are şi ea nevoie de puţină liberate pentru preocupările de ordin social. Femeile din liga respectivă nu vor să mai facă copii. Deşi pentru o femeie, tot creşterea copiilor şi devotamentul matern rămîn cea mai frumoasă preocupare! Val lăcuste Am relatat că un val de lăcuste sa abătut asupra unei regiuni întinse din Rusia, luând apoi drumul spre Polonia. Clişeul nostru reprezintă o vedere din acele ţinuturi, cu cerul întunecat de stolurile imense de lăcuste. Rochii pictate Ultima modă parisiană Parisul a lansat o nouă modă excentrică : rochiile pictate. Se spune că moda a fost creată de cunoscuta dansatoare Josephine Baker, care a apărut pentru prima oară cu o asemenea toaletă. Rochiile sunt făcute dintr'un material cu fond deschis. Deobicei din mătasă albă sau crem. Pe acest fond diferiţi pictori desemnează diverse figuri sau peisagii, fie pe spate, fie pe foaie. Bineînţeles tot farmecul şi toată valoarea rochiei constau in reuşita picturii. Astfel, datorit femeilor, vor găsi poate şi pictorii ceva de lucru .. ÄtenaN-vä la „Oţiinia“ DUMINICA 10 IUNÍE 1934 OS’a schimbat boemi...“ Ö scenă din gară Joi, s-a întâmplat în gara Iaşi o scenă tragi-comică. Numeroşi primari rurali, din Moldova şi Basarabia, aşteptau să se îmbarce în trenul special, spre a participa la serbările Restauraţiei, în Capitală. Oamenii nădăjduiau să meargă boereşte, cu vagoane capitonate. Când colo li s'a servit o garnitură din vagoane de marfă. Domnii primari au protestat energic, spunând că nu se stie „în vagoane de boi“. Dar în cele din urmă s’au suit... Odinioară, ţaranul nostru era un muncitor sobru şi modest. Muncea pământul şi se simţea frate cu boul răsturnător al brazdei fecunde. Pe atunci era belşug. Şi dacă acest admirabil muncitor se nemerea a fi şi primar, nu-şi pierdea cumpătul. Avea o treabă în plus,şi atâta tot. Astăzi când politica a introdus în sate ceia ce se zice preţios „ridicarea standardului de viaţă“, ţăranul trage a slujbaş, oftează după buget şi se boereşte. Bietul bou deju jug, ar zice amărât, ca în fabulă: „S'a schimbat boerul, nu e cum îl ştii“. Iar brazda rămâne din ce în ce mai stearpă, şi e sărăcie mare ! LR. Documente omeneşti Freudism şi crimă fcirrmmrTTTZirrTirri'TriiTTru~ .........nr " ~i i itimiimrrim'Ti'iTrirniiriiiTii iiiimrînmiiiw ii Spovedania unui soţ decepţionat Am relatat cazul recent al tânărului Michel Henriot (fiul unui procuror şi nepotul fruntaşului politic francez deputatul Henriot), care şi-a ucis nevasta cu o puşcă de vânătoare. Criminalul, a cărui sănătate de spirit lasă de dorit, este cercetat la parchetul de Lorient. La interogatorul luat de judele instructor, acuzatul a făcut o mărturisire interesantă . S-a căsătorit acum 7 luni, prin ajutorul unei societăţi matrimoniale. Nevasta lui, o fire foarte independentă, i-a refuzat tradiţionala intimitate în noaptea nunţii. Acelaş refuz s'a repett, şi în noaptea a doua şi a treia. Exasperat, soţul a ameninţat că divorţează. Şi atunci soţia care era catolică bigotă (catolicismul este contra divorţului), a cedat in noaptea a patra. Apoi au reînceput refuzurile. Foarte rar, soţul reuşea să obţie inunitatea neverei, după certuri şi chiar loviri. Torturat de apetitul sexual, Michel Henriot alerga prin grădină după nevastă. Şi când o ajungea, se încingea bătae din care nevasta ieşea victorioasă fiindcă ea mai voinică. In spiritul soţului a crescut astfel o tulburare gravă, din pricina sexualităţii nesatisfăcute. Soţia era un tip frigid, absentă la intimitatea conjugală, totuşi bruscă şi geloasă. In ziua fatală, s'a produs— e aceiaş temă — ceartă şi batae. In semi inconştienţă, solul a pus mâna pe arma de vânătoare şi a tras. A tras de 6 ori în şir. — „Când am o puşcă în mână (a declarat nenorocitul), se produce la mine ca un reflex automat și trag, trag!“ Iată o complicată problemă freudiană pe care va avea s'o examineze justiția francez . sa Vorbe».. ..............................sw— Anunţ rie căsătorie Intr un ziar din Capitală găsim următorul anunţ matrimonial: „Domn serios doreşte căsătorie doamnă cu venit sigur, preferabil Cisă rentabilă situată centru. A se adresa la ziar sub „Serios“. Intr’adevăr, e ceva serios, cât se poate de serios. Fiindcă a te căsători nu-i de fel o glumă, astăzi. Dar anunţui pare destul de hazliu în forma lui. Observaţi, domnul anonim, care e „serios“, doreşte să se însoare cu o doamnă indiferent cum o fi: mai urâţică, mai prostuţă, mai trecută. Ioaie puţin şchioapă, puţin saşie, puţin, cocoşată. In sfârşit înfăţişarea nevestei nu importă prea mult. Numai casa să fie nouă, frumoasă, rentabili şi plasată la contra Interesant, nu ? Şi totuş în fond anunţul domnului în cauză pare destul de serios. Astăzi parcurgem vremuri atât de vitrege, încât totul se rezumă la substratul economic. Astăzi, căsătoria, ca şi toate acţiunile noastre, inante de a fi o problemă de suflet, e o chestiune de stomac. Deaceia astăzi nevasta interesează mai puţin decât casa ei. Şi deaceia anunţul cu imobilul situat la centru poate fi intr’adevăr serios, cât se poate de serios... i. b» „.și fapte Recordul răbdării într'un compartiment de tren, trei pasageri discută despre puterea de răbdare a omului. — Eu sânt ceasornicar, sune unul, și am.o răbdare de fier. — Eu, răspunde altul, citesc toate piesele originale. — Asta-i nu i nimic, replică al treilea. Eu sânt membru în conferinţa de dezarmare... Premiul Cunoscutul humorist francez Tristan Bernard povesteşte că în tinereţă s'a prezintat unui editor cu o pietă de teatru. Editorul a cetit lucrarea şi a spus : — Un lucru e cert : că nu vei lua premiul Nobel. Și Tristan Bernard i-a răspuns : — Prefer ca lumea să spuie despre mine „de ce n'a luat premiul Nobel", decât să se întrebe „de ce i s’a dat premiul Nobel ?“. (Ocn Unitariam pagina ii-a)