Opinia, august 1934 (Anul 30, nr. 8183-8209)
1934-08-01 / nr. 8183
Soluţia justă la problema pânii în oraşul Iaşi nu la ce avem câteva fabrici de ţesături. Asta nu înseamnă ca negustorii detailişti din localitate să-şi procure marfa numai de la aceste fabrici, iar primăria să tot intervie, — când la fabricanţi, când la negustori — pentru evitarea speculei şi supravegherea calităţii. In acelaş unghi poate fi privită problema pânii la Iaşi. De unde obligaţia ca pitanii localnici să se aprovizioneze exclusiv de la morile locale ? — ceia ce dă acestor mori o situaţie de monopol, cu putinţa de a plasa făina pe care o vor şi cu preţul care le place. De unde această situaţie ? De la felul scandalos cum se exercită la Iaşi pităritul. Din consiliul municipal, d. dr. N. Cădere medicul şef al oraşului, a relevat că la Iaşi orcin se poate face patron brutal , chiar foşti negustori de cremă sau şireturi de ghete, fără nici o pregătire specială. De ce ? D n cauza tembelismului autorităţii. Se dă orcul autorizare de brutărie , fără respectarea cerinţelor sanitare şi fără utilajul mo■ dem. Aceste brutării primitive şi lipsite de capital, lucrează prost şi sânt tributarele morilor locale. Deaceia morarii dictează pre ţările, iar pân ea este proastă. Meseria de brutar trebue să fie de rangul prim şi să necesite capital. Să nu fie tolerată o brutărie decât dacă e perfect utilată şi în concordanţă strictă cu regulamentele sanitare. Atunci ar dispărea ciupercăria de pitării de astăzi, şi ar rămâne la Iaşi vre-o zece brutării cum trebue. Ele ar lucra bine, ar avea dever mare şi s’ar elibera de tutela morilor locale. Marele brutar-capitalist ar avea putinţa să-şi procure făina prunde din ţară, unde ar găsi-o mai bună şi mai ieftenă. Şi astfel am recăpăta la Iaşi o păne bună, la preţul normal al zilei. Ar rămâne primăriei să supravegheze fabricaţiunea şi să evite încheerea eventuală de carteluri spoliatoare. Asta poate fi adevărata soluţie a problemei păci în oraşul nostru. De ce nu se încearcă ? Lr. Câteva note PREMIU Instituim un premiu... ...pentru cetăţeanul care va putea spune de la orice distanţă—ziua sau noaptea — cât arată ceasul din faţa gării Iaşi.. " DESTINDERE... După audienţa d-lui Vaida la Palat, d-sa a declarat ziariştilor că în partidul naţ.-ţărănesc se simte o teninţă de destindere şi înţelegere. . .Faptul reese atât de evident din mărfurile de use de fruntaşii naţ.ţărănişti în afacerea Skoda—încât nici nu mai trebuia subliniat... H DE-A DEMISIA Eri s’a desminţit şi demisia d-lui Pascu Stanciu dela Primărie. ...Mă rog, pe mâine a cui demisie se mai desminte ?... NOX DIN TOATA LUMEA *------ ------------------ Lecturile preferate în închisori.—La închisorile din America s’a făcut o anchetă asupra lecturilor preferate de către deţinuţi. Şi s’a constatat că cele mai căutate sânt cărţile care povestesc despre evadări din închisoare ; apoi cărţile despre diverse isprăvi criminale. Pe vremuri, deţinuţii citeau foarte mult piesele lui Shakespeare ; astăzi nu le mai citeşte nimeni. In fine deţinuţii din închisori se ocupă mult cu exerciţii caligrafice... Se vede că, în vederea viitoarelor plastografii 1 Omagiu geografic. —Oraşul Bobriki din regiunea Moscovei, şi-a schimbat numele în Stalinogorsk. Nu-i pentru prima oară că Stalin este imortalizat astfel pe cele geografică. Mai sunt încă vre zece localităţi care poartă fiumele dictatorului Rusiei. Ba chiar s'a dat numele de Stalin şi unui pisc din Caucaz de peste 6000 metri înălţime. Un nou Zaro Aga. In Brazilia trăeşte un negru numit Ribero, care pretinde că are vrâsta de 140 ani. Acest nou Zaro Aga se află acuma bolnav şi e în tratament la un spal din Rio-de-Janiero. JVegoţ cu lapte de femee»—In Germania sânt unele prăvălii unde se vinde lapte de femee, pentru sugagacii care sânt alăptaţi cu biberonul. Numeroase femei aflate în şomaj îşi vând laptele, pentru suma modestă de 30 mărci pe lună (1200 lei). Iată unda duce criza ! Schimbare de sex. In Anglia, fetiţa Margareta Ilutchinson, în etate de 15 3-ai, a avut câteva accese da epilepsie. A fost internată într'un spital şi supusă unui tratament mai îndelungat, până ce s’a lecuit. Insă, intre timp, fetiţa... s'a transformat în băiat, schimbându-şi cu desăvârşie sexul A fost o transformare naturală, care a uimit şi pe medici. $ (diei) lei exemplarul ABONAMENTE Lei 600 .... pe un an „ 300 .... „6 luni „ 150 ... . „ 3 „ ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUȘNEANU 37 Ziar popular cotidian FUNERALIILE LUI DOLLFUSS imensa „piaţă a primăriei" din Viena, de unde a pornit impozantul cortegiu cu rămăşiţele pământeşti ale caneelarului Dollfuss. Municipiul Iaşi fără comitet agricol Legea Camerelor de agrcultură prevede pentru fiecare comună şi chiar pentru oraşe câte un comitet agricol comunal compus din primar sau mai mulţi membr aleşi de către colegiul agricol şi cari au de scop să reprezinte interese agricole locale. Sunt organe auxiliare ale consiliulu adminstrativ local pentru toate chestiunile agricole , organe de execuţie ale Camerei agricole şi de aplicare a legilor de încurajare a agriculturei. Iată dar atâtea scopuri de un deosebit interes economic —acum când economicul primează. Şi nu se poat zice că o bună parte din populaţa Iaşului nu ar fi legată de importante interese agricole locale , ba chiar putem susţine că pe întinsa suprafaţă ce o ocupă oraşul Iaşi, ar trebui să se poarte o deosebită grijă atât de inventariarea suprafeţelor ce sunt destinate cuiturilor cu plante de interes economic, cât şi de o supraveghere şi direcţionare a acestor culturi, în scopul de a fi cât mai folositoare nevoilor de hrană ale oraşului şi a le da o direcţie cât mai technică şi mai spornică. Şi totuşi am rămas la Iaşi fără acest organ necesar progresului economc. Şi cum? In ziua de 29 cor. urma să se aleagă 2 membri în acest comet agricol local. Dar printr’o năstruşnică interpretare a legii, s'au anulat toate candidaturile la această alegere, sub cuvânt că legea spune că candidaţii trebue să dovedească plata impozitului agrcol char în comuna unde candidează şi cum nici unul nu are proprietate în cuprinsul comunei Iaşi, n'a putut, se zice, întruni condiţiunea legei şi li s'au anulat candidaturile... deşi comuna Iaşi are însc işi peste 360 alegători în colegiul agricol are proprietate de peste 4000 hectare terenuri in jurul oraşului şi de sigur mai multe sute de hectare în micile parcele, grădini etc. ce sunt cuprinse înăuntrul oraşului. Ei ! dar ce vreţi, s’a aplicat strict legea, şi oraşul poate să rămână şi fără acest comitet agricol. Iată un succes straniu al legii ! Reflectând asupra aceste afaceri, eu am dedus că şi cu această ocazie a triumfat politicianismul de care suferim... Aşa a fost interesul politic... Şi ce are a face dacă laşului îi lipseşte şi acest organ de încercare a progresului agricol ? Doar laşul, slava Domnului are multe alte lipsuri!... Ti. 1 Meteorolist agricol Viaţa pe pământ .. o simplă întâmplare ! Inginerul francez René Perrin a făcut cercetări recente asupra formaţiunii straturilor pământului şi a repartiţiei mineralelor. Cu acest prilej, Perrin a stabilit următoarea constatare ciudată : In timpul răcirii globului pământesc, dacă stratul de mineral de fier ar fi avut o grosime mai mare numai cu un metru, ar fi fost destul ca să absoarbă tot oxigenul din atmosferă. Şi atunci viaţa nu s’ar mai fi putut naşte pe pământ Globul pământesc ar fi avut soarta Lunii care nu-i „o lume moartă“, ci o lume unde viaţa n’a fost niciodată posibilă. Aşadar, toată vaţa de pe pământ e un simplu joc al Întâmplării ! „Opinia“ face abonamente pentru orice staţiune balneară sau climaterică din ţară cu 50 lei. rasnis si o precizare (Sărbătorirea lui Dr. D. Angelescu) Intr'un număr recent al ziarului „Opinia", subtitlul ,,Polemică între învăţători“ (în chestiunea sărbătorirei ministrului instrucţiunii) dl V. T. Maximovici, care se intitulează învăţător ieşan, îşi permite luxul să ceară socoteală şi să ameninţe chiar pe d-1 D. V. Toni, preşedintele Asociaţiei Generale a învăţătorilor din România, pentru faptul că Asociaţia Generală n’a aderat la sărbătorirea din 29ulie c. a d-lui ministru dr. C. Angelescu, întrucât, în prezent, nu se află în localitate d-1 C. Platon, preşedintele asociaţiei învăţătorilor ieşeni şi nici d-l Gh. Chiriţescu, membru în Comitetul central al asociaţiei generale... şi cum în acelaş timp, cele scrise de acest domn Maximovici, nu pot rămâne fără un răspuns imediat, subsemnatul, în calitate de membru în Comitetul asociaţiei ieşene şi secretarul ei, mă simt dator a răspunde d-lui Maximovici şi a face în acelaş timp şi o precizare în această chestiune. Dacă cumva ar fi cazul să se găsească cineva căruia să nu-i placă atitudine Comitetului central, prin dl D. V. Toni, fie că nu-i convine sau că n'a înţeles o, indicat să răspundă la aceasta, nu este d-l Maximovici, ci colegul Gh. I. Agafiţei care atâta timp cât a existat o problemă a învăţătorilor fără post, a avut calitatea de preşedinte al regionalei Moldovei a acelei asociaţii. — Ori D-sa n‘a facut aceasta, întrucât şi dânsul a considerat că nu este la timp această sărbătorire şi în urma discuţiei avute cu preşedintele asociaţiei ieşene şi cu subsemnatul, a comunicat in scris acelui domn C. Damian ca să se pună in legătură c d-l D. V. Toni. D-l Maximovici nu face parte dintre învăţătorii ieşeni şi nici dintre cei de la Bălţi, unde a funcţionat până în prezent. D-sa ştie de ce nu mai este şi noi nu voim să divulgăm acest lucru. Deci, D-sa nu poate polemiza cu Toni, atâta timp cât nu mai este învăţător. Şi apoi chiar dacă ar mai fi, se cuvine din partea D-sale, mai multă cumsecădenie faţă de preşedintele nostru care a luat sub scutul D-sale lupta ce s’a dus pentru cauza dreaptă a învăţătorilor fără post. In lupta de revendicări învăţătoreşti, atunci când spui cuvântul—Toni—vezi înaintea ochilor un uriaş şi o enormă stâncă de granit, gata să înfrunte oricând orice uragan şi orice intemperii... şi care nici odată nu s'ar putea coborî, să discute cu acei ce însă nici n'au ieşit din găoacea lor. Dar, — „Grădina Domnului este mare“—şi n'ai ce să-i faci! Aşa a fost voia Lui! Şi acum o precizare. Comitetul Central al Asociaţiei Generale a învăţătorilor din România, a hotărât şi a sărbătorit chiar, în ziua de 1 Iulie, în Capitala ţării, pe d-l dr. C. Angelescu, pentru tot meritul ce-l are D-sa şi recunoştinţa care i-o datorează invăţătorimea, întrucât la această sărbătorire n'au putut lua parte decât numai colegii din Bucureşti şi eventual şi unii din jud. Ilfov precum şi dintre acei ce întâmplător se găseau în trecere, în acea zi, prin Capitală, tot Comitetul Central s-a gândit că răsplătirea morală a marelui om al şcolii dr. C. Angelescu trebue să se dea de întreabă învăţătorime din ţară, şi atunci a hotărât, ca această sărbătorire să se facă în mod oficial şi de către întreaga învăţătorime a ţării, cu ocazia Congresul General de pe ţară, care va avea loc în zilele de 8, 9 şi 10 Septembrie în acest an, la noi la Iaşi. Aceasta a fost anunţat de către Comitetul Central prin „Pagina Invăţătorui“ din ziarul „Curentul“ şi a fost anunată şi de către noi prin revista noastră „Vremea Şcolii", de la Iaşi. Dacă înre timp, s-au găsit anumiţi domnişori, care să se grăbească şi să nesocotească hotărârea Comitetului Central, de aceasta nu este vnovat Toni, ci acei cari practică sportul pescuirii. Toni nu-și putea lua răspunderea unei sărbătoriri a marelui ministru. (Continuare în pag. II-a) Germania se aşteaptă o izolare desăvârşită Activitatea regimului hitlerist a dus la o complectă izolare, politică şi morală, a Germaniei. Se mai prevede însă că Reichul va rămâne izolat şi din punct de vedere economic. Deacria germanii iau măsuri in consecinţă, pregătindu-se a-şi organiza viaţa exclusiv „prin ei înşişi“. In ziare apar apeluri către industriaşi, invitându-i să e comisească cât mai mut materile prime. Se dau sfaturi, arătându-se că o serie de produse care au fost întrebuinţate pot fi utilizate din nou, în urma unei transformări chimice , cum sânt de pildă : cauciucul, soiul pentru maşini şi motoare, lâna, cositorul, oţelul, etc. Iată o atmosferă asemănătoare acelea din timpul războiuluii. Oare unde se va ajunge? la Cifra Regală După constituţie, Regele este şeful suprem al armatei. Ofiţerii, formând o unitate cu Şeful Suprem, deţin o parte, oricât de mică ar fi, din puterea şi Majestatea Regală. De aceia îşi împodobesc chipurile cu Cifr. Regală. O mai poartă şi elevi din şcoala militară. Nu pricep însă ce caută Cifra Regală pe şapcele rezetei or de la trăsurile primăriei. Impare o mica necuviinţă, Savel Grosu Cetiţi Ultima MERCURI 1 AUGUST 1934 BINI II PREMII GRATUITE 0. 1 . 5 OPINIA De câtva timp în Europa civilizată, asasinatele politice se înlănţuesc cu o fatalitate necruţătoare. Preşedintele Franţei Doumer a fost omorât la o solemnitate; primul ministru român, I. G. Duca, a fost ucis pe peronul gării Sinaia; ministrul de intere al Poloniei a fost aasinat în plină stradă, iar acum, Cancelarul Dollfus al Austriei a fost terorizat şi răpus chiar în palatul presidenţial, în timp ce avea loc acolo un consiliu de miniştrii Scena s-a petrecut repede şi cu exactitate, ca în filme. Un grup de 144 de terorişti travestiţi în hainele armatei regulate, pătrund înarmaţi, în 4 camioane, în curtea palatului presidenţial, ca î n curtea unei săli de dans; desarmea- ză garda, scot în curte şi fac inofensivi pe cei 500 de funcţionari, arestează pe membrii guvernului, iar un grup, o poteră de 12 naţional-lass.*!.. —adică o duzină de gangsteri, de bandiţi moderni, îl urmăresc pe cancelar din cameră în cameră, ca pe un borfaş de rând, şi-l ucid mişeleşte... Un şef de guvern, în amiază mare, în palatul presidenţial al Vienei, fără de apărare, de parcă ar fi fost în mijlocul mării în timp de furtună !Armata ţării, poliţia, siguranţa, cum de lipsesc oare tocmai în ceasurile cele ma grele ? !... Dar, ce e mai grozav şi mai monstruos, e faptul, că i s-a refuzat cancelarului ajutorul medial şi asistenţa unui preot, pe care l-a cerut insistent, căci era cu sufletul la gură... Ei bine, cei 12 monştri înarmaţi, nu i-au acordat mu- [ ribundului nici măcar această ultimă şi supremă mângâiere, care se acordă şi celor ma odioşi criminali înainte de a se prăbuşi ghilotina peste nemernica lor finţă... Dollfus n'a avut parte de un Samarineanl milostiv în clipa când sângele [ său de martir îi ţâşnea dini rănile deschise... Bunul creştin, Dolluss, n'a putut să-şi uşu«reze sufletul înaintea morţii, spovedindu se în şoaptă. N’ai putut primi Sf. împărtăşanieiI din mânile preotului, ca orice| creşte, bun fiu al Bisericii!.. .'ndoit de amare şi grozav del dureroase trebuie să fi fosti ultimele lui clipe! Ba, abatele! Hartmann din mănăstirea Fran-| cistanilor, a declarat că pre- mierul Austriei, ar mai fi fost| și maltrat de asasini... Crima împotriva unui alti mare bărbat de stat, s’a să-| vârşit. Comentatul ei nu va| înceta așa curând. Ce bine ar fi însă, dacă aceste asasinate nu s'ar uita atât de uşorii Şi, mai ales, dacă cei ce conduc astăzi destinele popoare- lor, ar trage din ele un moc serios, învăţămintele ce se im- pun, pentru curmarea acestui rău endemic, în folosul păcei obşteşti... NOTE Asasinatele politice Pr. N. HODOROABA DIN TEORIA LIMBEI Sufixul — „aiuM De câte ori am scris în materie de limbă, am accentuat ideea că, in genere, greşelile care se fac, nu sânt rezultatu unui plan, a unei ambiţii ca să aibă cineva sistemul său, pe care să-l impună printr'un uz îndelungat şi să aibă gloria de şef de şcoală. De obceiu greşelile se fac din neştiinţă şi mai ales din graba de a termina un lucru început, fără aprofundare, ceea ce necesitează trecere de timp şi la mulţi timpul este monedă. Nu demult am cetit, într'un ziar de mare tiraj, un fel de studiu, în care se afirmă că sufixul tăiu, este un sufix mort, adecă a servit o dată la formarea cuvintelor dar întrebuinţarea lui s'a fixat numai la câteva cuvinte şi se citează cuvintele călcăiu, căpătăiu, înlăiu, toate moştenite din limba latină. Autoru, din grabă, face o confuzie şi de aceea ajungea ideea de sufixe moarte. Aceste trei cuvinte se termină cu silabadăiu cum se termină şi cuvântul budăiu, care aue de origină latină ; dar pentru ca o determinare sâ fie sufix, trebue ca elementul la care se alipeşte să fie un cuvânt cu un înţeles. Aşa, în cuvântul lăptos, terminaţia DOS este sufix, pentru că izolată, rămâne primul element în care se vede o formă modificată a cuvântului lapte Dar ce ne rămâne din cuvântul călcăiu, dacă înlăturau finalul tăiu ? De asemenea în vorbele întăiu şi buddiu. Doar în ultimul cuvânt n'an avea pre enţia să intrev dem., cuvântul Buda ! Se poate că aceste treinaţiuni au fost sufixe în limba latină şi aşa s’a format din caput-capetaneum,din ante antaneum, dar aceste cuvinh formate cu suf xul-aneum, au intrat formate gata in imbs română, cu elementele formative complect închegate, în cât nici pe depa te nu iî mai putem separa ca pe eementeu din lăpteos, năsos, osos gustos. Aşa că terminaţiunea ăia nu mai este un sufix ii limba română şi deci nu poah fi nici viu nici mort. Este o terminatiune ca oricare alb care a fost o dată sufix îi limba laină şi probabil că, îi timpul din urmă, nici în aceasta limbă nu se mai inţelegea că vorba capetanem este formată de la caput şantaneum de la ante. Dealtfel, aceste explicaţiun sânt de domenul pur teoretic şi este de mirare că acelaş ziar a găsit cu cale să publice un aticol intitulat: scrierea formelor conjuncte pronominate, din care ar fi folosi mult şi el şi altele, care scriu dă’mi, i‘am, i’am, ’l-am, ’i-am s-a dus, m-am dus, ți se pare răsboi, sunt, copi, nimeni, pentu care un elev din clasa I nu poate trece în clasa următoare In ştiinţă nu e ca în polică; valoarea şi prestanţa unui om nu se determină după aportul de amici, care îl râdică pe scările templului, de unde vrea să radieze sublima sa persoană. Ştiinţa este intrisecă şi urmăreşte binele altora, iar nu al său propriu Această lipsă de discerman este regretabilă şi face impaibilă, în spece, clarificare unor stări de fapt, care înfundă tot mai mult limba, ce mai scump patrimoniu ce ar un popor. Aici nu se încap sentiment şi nici stăruinţă pentru sau contra. Ştiinţa est rece ca lespedea de la armur , duşmanii ei, perfizi şi interesaţi, nu găsesc trecere d cât la ignoranţă şi inconştienţi V. CRE.