Opinia, octombrie 1934 (Anul 30, nr. 8236-8261)

1934-10-02 / nr. 8236

ANUL XXX No. 8236 2 (doi) lei exemplarul a­bonamente Lei 600 ... . pe un an 300 ... • •­6 luni • • • 150 . 3 „ ATEUERELE tipografice lAȘI.­­ STR. LĂPUȘNEANU 37 ii Ziar populat* cotidian riint­esi nimic? S-au înregistrat recent, în ziare, o serie de decrete prin care se deschid cre­dite suplimentare şi extra­ordinare. Insă despre Iaşi nu se vorbeşte nimic. Găsim în tablou o sumă de 44 milioane lei pentru lucrările de la Universitatea din Cluj. Şi altă sumă, de 10 milioane, tot cu aceiaş destinaţie. Nu se precizează însă nici un ban pentru aripa Universităţii ieşene, care stă în cărămidă de atâta vreme ! Găsim în tablou 1 mi­lion lei pentru lucrări edi­litare la Focşani. Dar ni­mic, pentru ameliorarea ruinei edilitare a Iaşului. Mai găsim 200 (două sute) milioane lei, pentru.. Ştiţi pentru ce ? Pentru ins­talaţie de calorifer la ca­zarma gardienilor publici din Bucureşti! Caloriferul acesta costă de două ori şi jumătate mai mult, decât bugetul pe un an al Iaşului. In fine, găsim tot felul de credite suplimentare, pentru tot soiul de treburi. însă nimic pentru „cea de a doua Capitală“, „oraşul culturii“,... şi cum i se mai zice. Şi Doamne! cine are nevoi mai multe ca acest târg oropsit ? Sântem mereu uitaţi de Centru. Dar şi noi, ne mulţumim să ne p­ângem în surdină, — fără vre­o reacţiune energică şi fără pic de vlagă în vine! Lr. pe tema taxelor universitare ? La licee, taxele sânt mai mari Un distins profesor ne tri­­ns­te articolul acesta . Nu e un an în care să nu avem o rişcare studenţească. Motivele sunt diverse. De data aceasta ar fi taxele universi­tare. Din articolul publicat fel „Opinia“ din 28 Sept. rezultă că numai la medicina numai anul I ar avea de dat 4000 lei, la celelalte facultăţi taxele sunt mai reduse. Dacă am compara toate taxele universitare cu cele li­ceal®, am constata că un ex­tern de la liceul „internat" plă­teşte anual 5450 lei, din care nimai 300 pentru­ construcţii. Externatele din Bucureşti în­casează de la 15.030 lei în sus. Aceleaşi persoane, cât timp au urmat cursurile liceale, au achitat aceste taxe — care siant incomparabil mult mai urcate ca cele universitare — şi nu s'au plâns. Astăzi, când au păşit pragul universităţii "şi deci sunt în perspectivă de a căpăta titlul de studenţi, pro­testează. Dacă învăţământul primar e obligator, apoi acel univer­sitar e facultativ. Unde stă scris că toată lu­mea trebuie numai­decât să formeze la facultate ? Se uită intenţionat un lucru ta pentru elementele sarace dar mentorii există burse. Că­­minurile la rândul lor nu rea­duc viaţa la un minimum de scumpete ? In realitate, viaţa unui student e mult mai pu­ţin costisitoare decât a unui licean. Acesta e adevărul. Agitaţiile studenţeşti au o cauză. Senatul universitar s-a purtat întotdeauna prea blajia cu ei şi prea i-a păsuit. Par­tidele politice au speculat ori­ce mişcare studenţească. In* Ein­tarea căminurilor e în rea­litate un mare rău. Admiterea în cămin­uri—concurs de admi­tere — cu media 5 şi chiar sub această notă, înseamnă a găzdui şi a hrăni numeroase elemente ce nu au ce căuta în facultăţi. Şi pentru aceştia Statul chel­tveşte câteva mili­oane pe an­Dacă nu s'ar primi în că­­minuri decât studenţii ce au obţinut cel puţin media 7, a­­tuncea cu drept cuvânt că scopul urmărit de aceste ins­tituţii a fost atins. Pe când aşa, în starea ac-. l'ială, căminurile reprezintă în realitate o pepenieră din care partidele politice recrutează elementele de care sa servesc sjr°Puri­e ce le urmăresc, dându-le în schimb, ca re­compensă, slujbe, fie in de­cursul anilor de studii, fie du­pă ace­a. E un mijloc sigur de a ajunge într'o situaţie, unde meritele proprii n'ar permite o niciodată. Concursuri de admitere la toate facultăţile şi cât mai SCVerC* e si®á1,rt*l UC cr stăvili năvala în universităţi Pletora aşa z'şi'or intelectual ar dispărea. Universităţile ar scoate titraţi, dar toţi ar fi e­­lemente de valoare şi atuncea ne e indiferent ctf.că partidele politice se vor spu T­e de ei, ţara nu are nimic de pierdut dacă cel numit merită. Protestul studenţilor e deci nejustificat; e opera acelora ce voesc să pescuiască în apă tulbure. Cei săraşi şi meritop îşi vor face oricând drum şi pen­tru ei s'au prevăzut burse Cei bogaţi dar săraci cu du­hul, dacă au posibilitatea de a studia, au în sclumb şi toată şansa de a mucezi pe băncile şcolii, examenele fiind un mij­loc serios de selecţionare. Răzmeriţă nu e prielnică deci celor sărăci şi muncitori, ci celor mulţi şi răi ce voesc să se for­meze pentru a-şi asi­gura un titlu simpatic,—acela de student — pe care apoi să-l speculeze cât mai bine. Tineretul să se lase de a­­gitații, mai ales când nu sunt motivate. Deci, la muncă serioasă și cinstită ! C. La naşterea prinţesei Italiene Cu prilejul naşterei prinţesei italiene Maria Pia de Piemont, s’a remarcat un obiceiu interesant. La poarta legaţiei belgiene din Roma (mama micuţei prinţese este fiica regre­­tatului rege Albert al Belgiei) s‘au aşezat două panglici albe, semn că s’a născut o fetiţă in familia regală. Clişeul reprezintă pe fetiţa care a atârnat pangl­iile şi poarta împodobită cu alb a legaţiei belgiene. Costumele lui Goering îl imită pe fostul Keiser In privința costumelor, Goe­­ring, primul aghiotant al lui Hitler, imită pe ex-Kaiserul Wilhelm. Fostul împărat avea aproape 300 uniforme deose­bite, du­pă numărul regim­en­­telor imperiale. Ex-Kaiserul schimba aproape zilnic câte an costum, v Ooo rîn'J rrt­on re cu m s* ru» învie acest obiceiu. Ministrul german are nu mai puţin de­cât 69 uniforme diferite şi u­­neori schimbă câte două-trei costume pe zi, In special îi plac vechie uniforme militare, cu multe fireturi şi pompoa­­ne, după modelul teutonic. f Aşa­dar, iată o chestiune importantă pe care o rezolvă Goering : chestiunea cos­ta­m­elor !..____ Un stol de porumbei va străbate America O mare crescătorie de hu­lubi din Canada organizează ...un raid original. Este vorba de vo­alul unor porumb­ei-cu­rieri, care vor străbate con­tinentul american de la nord la sud. Stolul de hulubi urmează să zboa­r în etape de 250 ki­lometri, pe ruta Fort Pershon (Canada)-Buenos Aires (Ar­gentina) Porumb 30 vor fi dre­­saţi cum să zboare şi vor fi urmăriţi în diferite centre, pentru a li se da de mâncare şi a li se controla sănătatea şi puterea de rezistenţă. Voiajul b­ugubilor va dura probabil câteva luni DI tiT O AT AJL U M EA le cites­c, gangsterii. —E aproape să credem că gansterii faimoşi din America citesc în special romane cri­minale. E firesc şi totuşi nu e acesta adevărul. După cui­ a stabilit poliţia din Cicago, gangsterii citesc în special în­semnări de călătorie şi cărţi despre invenţii extraordinare volume s-au găsit la locuinţele tuturor gangsterilor americani. De altfel aceasta e lectura pe care cei arestaţi o solicită în închisoare. Gangsterii, nu numai că nu cumpără singuri romane cri­minale, dar refuză să le ci­tească, atunci când li se oferă Probabil sunt sătui d? Pro­priile lor isprăvi banditești ! * Lupîa contra pzz­­pag­a Silón.—Din Welling*­ton ( Noră Zeianda se anunță că vara aceasta (în Noua Zei­­landa vara începe, când vine iarna în Europa) se va porni o luptă aprigă contra papa­galilor.­­ Acolo trăesc un fel de pa­pagali, care au devenit sălba­tici şi carnivori. Acele păsări atacă vitele şi le omoară. In fiecare vară se înregistează astfel în Noua Zelandă pagu­be de multe milioane. Lupta contra papagalilor va concentra câteva mii de oa­meni, păstrat, ca o mumie. Făcându-se cercetări, s’a stabilit că acel cadavru se a­­fla acolo de apr­oape şase ani, fiind acoperit cu pământ până acum. Oamenii s'au întrebat însă : cum s'a conservat trupul ? Şi specialiştii eu găsit răspunsul: in terenul ace.ui loc se gă­ovev «ll­vill« e&i UA î t­i na'iiv.l ulti care au proprietatea de a conserva carnea. Se fac ana­­lize şi cercetări, pentru a se găsi eventual mult căutatul de mijloc de a se­ obţine mumii. O loterie originală. Un caz interesant sa în­­tâmplat la Madrid. Factorul poştal Manuel Cap­­pelar pierduse din geantă su­rsa de 50 pesetas. Banii tre­buiau restituiţi. Dar cum ? Fiind vorba de un slujbaş vrednic, poşta spaniolă l-a a­­ajutat într-un mod original. Cappelar a obţinut autori­zaţia pentru a face o mică lo­­terie cu două obiecte câştigă­­toare: o peniulă şi un leagăn de copii. Factorul a împărţit în oraş 15.000 lozuri a 5 centime. Şi astfel nu numai că a restituit suma pierdută, dar a mai ră­mas şi cu un câştig destul de rumos ! *­t • " • f Mumia din Germa­nia.—In apropiere de Chem­nitz (Germania) s’a găsit ca­davrul unui om foarte bine in pag. 4­ m • Cetini H I III MARTI 2 OCTOMBRIE 1934 mil Mile Bon No. 7 OPINIA cutau MM I Mi ggSümumámaémKudBaáMSUsSBmammmmmaummmmumnmumuámauimimumuummuammmmumumuumumu* 0 statistici interesantă, despre invenţiile tehnica Biroul patentelor de la Was­hington a făcut o statistică interesantă, din care rezultă contribuţia destul de însem­nată a femeilor în domeniul ştiinţei. Statistica începe cu consta­­t­­area că prima inventatoare a fost regina Semiramis, care­­ a născocit un fel de vehicul­­ pentru plimbări. Apoi Hypat­­hias a confecţionat un instru­ment pentru măsurarea înăl­ţimii corpurilor cereşti. Acum 250 ani, o scoţiană Christine Shaw a fost prima femeie care a introdus acul şi aţa. In anul 1790 soţia ge­neralului eng­ez Green face o maşină pentru depanarea fib­relor de bumbac. Nevasta unui anume Reeder din Bristol (Anglia) inventea­ză cam tot atunci nit­urile de aramă şi strânge o avere co­losală. Primul patent american pen­tru o femeie a fost dat în 1809 unei anume Mary Kies. Dela 1790 până la 1890 s’au luat de către femei în Ame­rica peste 3000 de brevete de la articole pentru copii până la periscoape. Printre inventatoar­­e mai importante au fost Marthe Coston (St. Unite), care a fă­cut un nou sistem de semna­­lizare a vapoarelor. Lada Wil­son (Anglia) a inventat o tur­bină de gaz. Rosa Walton (Anglia) a perfecţionat gra­mofonul. Alte invenţii făcute de fe­mei se referă la locomotive, curăţirea metalelor, colorarea stofelor, instrumente muzicale e­tc. Surprinzător este faptul că maşina de ras pentru băr­baţi este invenţia unei femei, Ada Smith din Anglia. In timpul războiului femei­le inventatoare au lucrat cu râv­nă. In 1914 numai în Anglia s’au înscris 50 patenta pen­tru descoperiri ca : noui hai­­ne de protecţie pentru soldaţi aparat de transportat mân­­carea caldă, bandaje practice, etc. O invenţie care a făcut senzaţie a fost a unei ameri­­cane în anul 1917. Ea a gă­sit un nou sistem pentru scu­­fundarea rapidă a submarine­lor. După război şi până astăzi femei inventive cu inclinaţiuni spre tehnică lucrează în ţări­le apusene, unde mereu se înregistrează nouă brevete pen­tru tot felul de invenţii prac­tice, menite să uşureze traiul în societate._______________ Co­ntinuare In pagina l­-a Pentru lămurirea unei acuzaţii In chestiunea cărţilor didactice, la şcolile primare Primim : Stimate Domnule Director, Deoarece în ziarul D­ară, (care întotdeauna a luat apă­rarea cauzelor drepte) ca şi în alte ziare locale, s'a adus învăţătorilor acuzaţia că ar face comerţ şi ar specula căr­ţile elevilor, cu onoare vă rog să binevoiţi a publica, în vir­­tutea dreptului apărării, ur­mătoarea lămurire : 1) Conform Ordinului Mi­nisterului No. 103.784 comu­nicat prin cel al Revigoratului Şcolar No. 4235-1933, s'a ho­­tărît ca să se procure cărţile elevilor în comun, prin inter­mediul comitetului, al coope­rativei sau al consiliului şco­lar, pentru ca din rabatul că­pătat să se ajute cu cărţi elevii săraci. " 2) Spre a da un exemplu de foloasele acestui sistem, este suficient a arăta, că în anul şcolar trecut, la o sin­gură şcoală „Trei Ierarhi" s’au dat cărţ în mod gratuit la pede 50 de elevi, iar în a­cest an cam tot la atâţia, so­cotelile definitive neînchein­­du-se încă, iar gestiunea a­­cestei „afaceri“ e consemnată în acte, care se găsesc la can­celaria şcolii şi se pot cerceta de oricine. La şcolile celelalte s’a pro­cedat la fel, cu aceleaşi re­zultate. 3) Nu este adevărat că e­­elevii sunt obligaţi fără ex* ■■■■ ..........."——Mr. le­ cepţie să cumpere cărţi de la şcoală, ci acei cari doresc să şi le procure singuri, sunt li­beri s'o facă, dovadă cop­ii ai căror părinţi sunt funcţionari la C. F. R, care îşi procură cărţile prin Casa Muncii, Li­brăria Socec, şi nimeni nu le-a impus să cumpere cărţile prin şcoală. 4) Nu s'a găsit niciun pă­rinte care să protesteze con­­tra acestui procedeu, pentrucă folosul de 10—15 lei pe care l-ar avea cumpărând singur , este prea mic şi'n unele ca­zuri se dă şi dela şcoală ; iar acelora dintre ei care au do­­rit să le cumpere singuri li s'a dat lista de cărţi fără ni­ci-o împotrivire. 5) Dece acuzaţia că învăţă­torii iau câştigul librarilor, când Cărţile sunt procurate şcolilor tot de librării şi lib­rarii sunt aceia cari vin la şcoală şi oferă rabaturi care de care mai mari, pentru a cumpăra de la ei ? ! 6) Cu aj­utorul acestui sistem, elevii pot să-şi procure ime­diat cărţile şi rechisitele ne­cesare, deoarece directorul sau învăţătorul ia toate cărţi­e, pe cont propriu, de la librărie, ie­rl elevilor, le plăteşte in total, sau în rate şi le înca­sează de la elevi, când dă Dum­nezeu. La sate, m­ai ales, dacă învăţătorul nu şi-ar angaja mica lui leafă pentru procu­rarea cărţilor, ar trece luni de zile până ce toţi elevii şi le-ar procura singuri. Cu sis­temul procurării în comun, cursurile s’au început în mod normal chiar din săptămâna aceasta. 7. O mulţime de conside­rente de ordin gospodăresc al şcolii, pledează pentru intro­ducerea acestui sistem. Daca, totuşi, vor fi unele ca­zuri când se abuzează cu a­­cest lucru, ele nu trebuesc ge­neralizate, ci es­e de datoria părinţilor copiilor să seziseze autorităţile şcolare , iar presa, numai în urma cercetării a­­tente şi a cazurilor de fantă abatere, ar trebui să specifice şcoala unde s-au pe­trecut astfel de fapte, iar nu si arunce oprobiul public a­­supra tuturor învăţătorilor, din cari unii n'au altă vină decât aceea că părinţii lor s'au ho­tărât să-i dea la şcoala nor­mală. I. SAVINESCU ft N. R.— Nu ne-am îndoit nici odată că învăţătorii noştri sânt elemente ini­moase şi de bună-credinţă,­­şi care vroesc să vie în ajutorul şcolărimii sarace. Insă într’un articol an­terior, ne-am referit la un caz precis, care nu poate avea scuză. Fără nici o ale­gere, elevi bogaţi şi săraci, deavalma, au fost obligaţi să cumpere dela o librărie anumită. Nici nu s’a dat copiilor lista de cărţi,­ci au fost trimişi s’o caute la librărie. Acolo, copii saraci Cutremurul din Japonia a dat la iveală un tem­plu splendid Un epilog neaşteptat al cu­tremurului din Japonia se a­­nunţă din regiunea oraşului Mombetsu. In acel ţiut seis­mul a provocat o enormă crăpătură în pământ. Astfel locuitorii au putut zări la o adâncime de mai mulţi metri un templu întreg de o splendidă construcţie o­­rientală. E vorba de un templu clădit in secolul trecut, când a fost îngropat ce un cutre­mur, pentru ca acum alt seism că-1 readucă la lumină. Templu' este foarte frumos şi s’a păstrat minunat In pă­mânt timp de decenii. Mii de credincioşi japonezi vin în pe­­erinaj să vadă această minune. Discuții CU INVECTIVEI de pr. 1. 7’NNCOCA Nu mă mir de loc şi nici mă înfricoşez. Am pornit la luptă pentru demnitatea creş­­nă şi românească, am în­­timpinat streini şi înstreinaţi, legalităţi şi şicane­­ nu ai de mirat să întimpin şi prigoni­tori, calomniatori, minciuni şi ce toate. Prorocul Ieremia zi­cea: „Cuvântul Domnului îmi aduce numai ocară şi batjo­cură toată ziua" (20,8), iar Mântuitorul Hristos ne spune : „Vai de voi când toţi oamenii vă vor găsi de bine !“ (Luc. 6,26). Le primesc, dar înapoi nu dau: „ori cu scutul, ori pe scut, în ochii ieşenilor, care se vor edifica şi se vor ridica ca unul alături de mine. Pentru ei şi scriu aceste rân­duri, iar nu pentru jalnica tri­bună la adăpostul care a se pun mânuitorii samavolniciilor şi­ ai ilegalităţilor. In ziua de 22 Septembrie 1934 s-a dat sentinţa de către Comitetul Local de Revizuire în procesul deschis Primăriei pentru că a anulat licitaţia de la 14 August, când comi­­siunea de licitaţie a primăriei a adjudecat concesiunea pom­pelor funebre asupra „Pietăţei Creştine“. Comitetul Local a anulat deciziunea delegaţiei permanente a primăriei, gă­sind că dreptatea a fost a Pietăţei Creştine. I. P. S. Mitropolit a dispus să se comunice prin protoie­­rie (ord. No. 515 din 22 Sept. 1931) rezoluţia Sa pusă pe un raport în chestia pompelor funebre: „Şi pentru că So­cietatea „Ocrotirea“ e o so­cietate recunoscuţi prin lege, sunt de părere că serviciul Pompelor Funebre să se dea acestei Societăţi,, Pompele Fu­nebre se cuvine să fie foarte le­ne întreţinute cu tot mate­rialul şi personalul de servi­ciu, căci aşa cum se prezintă azi lasă foarte mult de dorit şi e o jignire pentru ritul nostru religios, care se face în faţa publicului". Nu este aceast­a o desmin­­ţire a minciunoşilor de la „Momentu “? Nu este a­­ceasta o declaraţie categorică despre mâna, care vrea I. P. S. Sa să organizeze şi să con­ducă serviciul Pompelor Fu­nebre, adecă „Ocrotirea" ? Nu sunt cu preşedintele „Ocroti­­rei“ ? Cum dar sunt desavuat de I. P. S. Mitropolit? Şi când în consiliul comunal s’a afirmat, că I. P. S. Mitropolit acceptă regia primăriei,a spus aş­a oare adevărul ? Se va pune întrebarea : de ce I. P. S. Mitropolit nu sa pronunţă pentru „Pietatea Creştină“, ci cere „Ocrot­iei“ să facă oficiul dorit de I. P. S. Sa? Pentru că fără scrupul, des­­interesaţii domni au prezentat Continuare în pagina II-a

Next