Opinia, octombrie 1934 (Anul 30, nr. 8236-8261)
1934-10-02 / nr. 8236
ANUL XXX No. 8236 2 (doi) lei exemplarul abonamente Lei 600 ... . pe un an 300 ... • •6 luni • • • 150 . 3 „ ATEUERELE tipografice lAȘI. STR. LĂPUȘNEANU 37 ii Ziar populat* cotidian riintesi nimic? S-au înregistrat recent, în ziare, o serie de decrete prin care se deschid credite suplimentare şi extraordinare. Insă despre Iaşi nu se vorbeşte nimic. Găsim în tablou o sumă de 44 milioane lei pentru lucrările de la Universitatea din Cluj. Şi altă sumă, de 10 milioane, tot cu aceiaş destinaţie. Nu se precizează însă nici un ban pentru aripa Universităţii ieşene, care stă în cărămidă de atâta vreme ! Găsim în tablou 1 milion lei pentru lucrări edilitare la Focşani. Dar nimic, pentru ameliorarea ruinei edilitare a Iaşului. Mai găsim 200 (două sute) milioane lei, pentru.. Ştiţi pentru ce ? Pentru instalaţie de calorifer la cazarma gardienilor publici din Bucureşti! Caloriferul acesta costă de două ori şi jumătate mai mult, decât bugetul pe un an al Iaşului. In fine, găsim tot felul de credite suplimentare, pentru tot soiul de treburi. însă nimic pentru „cea de a doua Capitală“, „oraşul culturii“,... şi cum i se mai zice. Şi Doamne! cine are nevoi mai multe ca acest târg oropsit ? Sântem mereu uitaţi de Centru. Dar şi noi, ne mulţumim să ne pângem în surdină, — fără vreo reacţiune energică şi fără pic de vlagă în vine! Lr. pe tema taxelor universitare ? La licee, taxele sânt mai mari Un distins profesor ne trinste articolul acesta . Nu e un an în care să nu avem o rişcare studenţească. Motivele sunt diverse. De data aceasta ar fi taxele universitare. Din articolul publicat fel „Opinia“ din 28 Sept. rezultă că numai la medicina numai anul I ar avea de dat 4000 lei, la celelalte facultăţi taxele sunt mai reduse. Dacă am compara toate taxele universitare cu cele liceal®, am constata că un extern de la liceul „internat" plăteşte anual 5450 lei, din care nimai 300 pentru construcţii. Externatele din Bucureşti încasează de la 15.030 lei în sus. Aceleaşi persoane, cât timp au urmat cursurile liceale, au achitat aceste taxe — care siant incomparabil mult mai urcate ca cele universitare — şi nu s'au plâns. Astăzi, când au păşit pragul universităţii "şi deci sunt în perspectivă de a căpăta titlul de studenţi, protestează. Dacă învăţământul primar e obligator, apoi acel universitar e facultativ. Unde stă scris că toată lumea trebuie numaidecât să formeze la facultate ? Se uită intenţionat un lucru ta pentru elementele sarace dar mentorii există burse. Căminurile la rândul lor nu readuc viaţa la un minimum de scumpete ? In realitate, viaţa unui student e mult mai puţin costisitoare decât a unui licean. Acesta e adevărul. Agitaţiile studenţeşti au o cauză. Senatul universitar s-a purtat întotdeauna prea blajia cu ei şi prea i-a păsuit. Partidele politice au speculat orice mişcare studenţească. In* Eintarea căminurilor e în realitate un mare rău. Admiterea în căminuri—concurs de admitere — cu media 5 şi chiar sub această notă, înseamnă a găzdui şi a hrăni numeroase elemente ce nu au ce căuta în facultăţi. Şi pentru aceştia Statul cheltveşte câteva milioane pe anDacă nu s'ar primi în căminuri decât studenţii ce au obţinut cel puţin media 7, atuncea cu drept cuvânt că scopul urmărit de aceste instituţii a fost atins. Pe când aşa, în starea ac-. l'ială, căminurile reprezintă în realitate o pepenieră din care partidele politice recrutează elementele de care sa servesc sjr°Purie ce le urmăresc, dându-le în schimb, ca recompensă, slujbe, fie in decursul anilor de studii, fie după acea. E un mijloc sigur de a ajunge într'o situaţie, unde meritele proprii n'ar permite o niciodată. Concursuri de admitere la toate facultăţile şi cât mai SCVerC* e si®á1,rt*l UC cr stăvili năvala în universităţi Pletora aşa z'şi'or intelectual ar dispărea. Universităţile ar scoate titraţi, dar toţi ar fi elemente de valoare şi atuncea ne e indiferent ctf.că partidele politice se vor spu Te de ei, ţara nu are nimic de pierdut dacă cel numit merită. Protestul studenţilor e deci nejustificat; e opera acelora ce voesc să pescuiască în apă tulbure. Cei săraşi şi meritop îşi vor face oricând drum şi pentru ei s'au prevăzut burse Cei bogaţi dar săraci cu duhul, dacă au posibilitatea de a studia, au în sclumb şi toată şansa de a mucezi pe băncile şcolii, examenele fiind un mijloc serios de selecţionare. Răzmeriţă nu e prielnică deci celor sărăci şi muncitori, ci celor mulţi şi răi ce voesc să se formeze pentru a-şi asigura un titlu simpatic,—acela de student — pe care apoi să-l speculeze cât mai bine. Tineretul să se lase de agitații, mai ales când nu sunt motivate. Deci, la muncă serioasă și cinstită ! C. La naşterea prinţesei Italiene Cu prilejul naşterei prinţesei italiene Maria Pia de Piemont, s’a remarcat un obiceiu interesant. La poarta legaţiei belgiene din Roma (mama micuţei prinţese este fiica regretatului rege Albert al Belgiei) s‘au aşezat două panglici albe, semn că s’a născut o fetiţă in familia regală. Clişeul reprezintă pe fetiţa care a atârnat pangliile şi poarta împodobită cu alb a legaţiei belgiene. Costumele lui Goering îl imită pe fostul Keiser In privința costumelor, Goering, primul aghiotant al lui Hitler, imită pe ex-Kaiserul Wilhelm. Fostul împărat avea aproape 300 uniforme deosebite, după numărul regimentelor imperiale. Ex-Kaiserul schimba aproape zilnic câte an costum, v Ooo rîn'J rrton re cu m s* ru» învie acest obiceiu. Ministrul german are nu mai puţin decât 69 uniforme diferite şi uneori schimbă câte două-trei costume pe zi, In special îi plac vechie uniforme militare, cu multe fireturi şi pompoane, după modelul teutonic. f Aşadar, iată o chestiune importantă pe care o rezolvă Goering : chestiunea costamelor !..____ Un stol de porumbei va străbate America O mare crescătorie de hulubi din Canada organizează ...un raid original. Este vorba de voalul unor porumbei-curieri, care vor străbate continentul american de la nord la sud. Stolul de hulubi urmează să zboar în etape de 250 kilometri, pe ruta Fort Pershon (Canada)-Buenos Aires (Argentina) Porumb 30 vor fi dresaţi cum să zboare şi vor fi urmăriţi în diferite centre, pentru a li se da de mâncare şi a li se controla sănătatea şi puterea de rezistenţă. Voiajul bugubilor va dura probabil câteva luni DI tiT O AT AJL U M EA le citesc, gangsterii. —E aproape să credem că gansterii faimoşi din America citesc în special romane criminale. E firesc şi totuşi nu e acesta adevărul. După cui a stabilit poliţia din Cicago, gangsterii citesc în special însemnări de călătorie şi cărţi despre invenţii extraordinare volume s-au găsit la locuinţele tuturor gangsterilor americani. De altfel aceasta e lectura pe care cei arestaţi o solicită în închisoare. Gangsterii, nu numai că nu cumpără singuri romane criminale, dar refuză să le citească, atunci când li se oferă Probabil sunt sătui d? Propriile lor isprăvi banditești ! * Lupîa contra pzzpaga Silón.—Din Welling*ton ( Noră Zeianda se anunță că vara aceasta (în Noua Zeilanda vara începe, când vine iarna în Europa) se va porni o luptă aprigă contra papagalilor. Acolo trăesc un fel de papagali, care au devenit sălbatici şi carnivori. Acele păsări atacă vitele şi le omoară. In fiecare vară se înregistează astfel în Noua Zelandă pagube de multe milioane. Lupta contra papagalilor va concentra câteva mii de oameni, păstrat, ca o mumie. Făcându-se cercetări, s’a stabilit că acel cadavru se afla acolo de aproape şase ani, fiind acoperit cu pământ până acum. Oamenii s'au întrebat însă : cum s'a conservat trupul ? Şi specialiştii eu găsit răspunsul: in terenul ace.ui loc se găovev «llvill« e&i UA î ti na'iiv.l ulti care au proprietatea de a conserva carnea. Se fac analize şi cercetări, pentru a se găsi eventual mult căutatul de mijloc de a se obţine mumii. O loterie originală. Un caz interesant sa întâmplat la Madrid. Factorul poştal Manuel Cappelar pierduse din geantă sursa de 50 pesetas. Banii trebuiau restituiţi. Dar cum ? Fiind vorba de un slujbaş vrednic, poşta spaniolă l-a aajutat într-un mod original. Cappelar a obţinut autorizaţia pentru a face o mică loterie cu două obiecte câştigătoare: o peniulă şi un leagăn de copii. Factorul a împărţit în oraş 15.000 lozuri a 5 centime. Şi astfel nu numai că a restituit suma pierdută, dar a mai rămas şi cu un câştig destul de rumos ! *t • " • f Mumia din Germania.—In apropiere de Chemnitz (Germania) s’a găsit cadavrul unui om foarte bine in pag. 4 m • Cetini H I III MARTI 2 OCTOMBRIE 1934 mil Mile Bon No. 7 OPINIA cutau MM I Mi ggSümumámaémKudBaáMSUsSBmammmmmaummmmumnmumuámauimimumuummuammmmumumuumumu* 0 statistici interesantă, despre invenţiile tehnica Biroul patentelor de la Washington a făcut o statistică interesantă, din care rezultă contribuţia destul de însemnată a femeilor în domeniul ştiinţei. Statistica începe cu constatarea că prima inventatoare a fost regina Semiramis, care a născocit un fel de vehicul pentru plimbări. Apoi Hypathias a confecţionat un instrument pentru măsurarea înălţimii corpurilor cereşti. Acum 250 ani, o scoţiană Christine Shaw a fost prima femeie care a introdus acul şi aţa. In anul 1790 soţia generalului engez Green face o maşină pentru depanarea fibrelor de bumbac. Nevasta unui anume Reeder din Bristol (Anglia) inventează cam tot atunci niturile de aramă şi strânge o avere colosală. Primul patent american pentru o femeie a fost dat în 1809 unei anume Mary Kies. Dela 1790 până la 1890 s’au luat de către femei în America peste 3000 de brevete de la articole pentru copii până la periscoape. Printre inventatoare mai importante au fost Marthe Coston (St. Unite), care a făcut un nou sistem de semnalizare a vapoarelor. Lada Wilson (Anglia) a inventat o turbină de gaz. Rosa Walton (Anglia) a perfecţionat gramofonul. Alte invenţii făcute de femei se referă la locomotive, curăţirea metalelor, colorarea stofelor, instrumente muzicale etc. Surprinzător este faptul că maşina de ras pentru bărbaţi este invenţia unei femei, Ada Smith din Anglia. In timpul războiului femeile inventatoare au lucrat cu râvnă. In 1914 numai în Anglia s’au înscris 50 patenta pentru descoperiri ca : noui haine de protecţie pentru soldaţi aparat de transportat mâncarea caldă, bandaje practice, etc. O invenţie care a făcut senzaţie a fost a unei americane în anul 1917. Ea a găsit un nou sistem pentru scufundarea rapidă a submarinelor. După război şi până astăzi femei inventive cu inclinaţiuni spre tehnică lucrează în ţările apusene, unde mereu se înregistrează nouă brevete pentru tot felul de invenţii practice, menite să uşureze traiul în societate._______________ Continuare In pagina l-a Pentru lămurirea unei acuzaţii In chestiunea cărţilor didactice, la şcolile primare Primim : Stimate Domnule Director, Deoarece în ziarul Dară, (care întotdeauna a luat apărarea cauzelor drepte) ca şi în alte ziare locale, s'a adus învăţătorilor acuzaţia că ar face comerţ şi ar specula cărţile elevilor, cu onoare vă rog să binevoiţi a publica, în virtutea dreptului apărării, următoarea lămurire : 1) Conform Ordinului Ministerului No. 103.784 comunicat prin cel al Revigoratului Şcolar No. 4235-1933, s'a hotărît ca să se procure cărţile elevilor în comun, prin intermediul comitetului, al cooperativei sau al consiliului şcolar, pentru ca din rabatul căpătat să se ajute cu cărţi elevii săraci. " 2) Spre a da un exemplu de foloasele acestui sistem, este suficient a arăta, că în anul şcolar trecut, la o singură şcoală „Trei Ierarhi" s’au dat cărţ în mod gratuit la pede 50 de elevi, iar în acest an cam tot la atâţia, socotelile definitive neîncheindu-se încă, iar gestiunea acestei „afaceri“ e consemnată în acte, care se găsesc la cancelaria şcolii şi se pot cerceta de oricine. La şcolile celelalte s’a procedat la fel, cu aceleaşi rezultate. 3) Nu este adevărat că eelevii sunt obligaţi fără ex* ■■■■ ..........."——Mr. le cepţie să cumpere cărţi de la şcoală, ci acei cari doresc să şi le procure singuri, sunt liberi s'o facă, dovadă copii ai căror părinţi sunt funcţionari la C. F. R, care îşi procură cărţile prin Casa Muncii, Librăria Socec, şi nimeni nu le-a impus să cumpere cărţile prin şcoală. 4) Nu s'a găsit niciun părinte care să protesteze contra acestui procedeu, pentrucă folosul de 10—15 lei pe care l-ar avea cumpărând singur , este prea mic şi'n unele cazuri se dă şi dela şcoală ; iar acelora dintre ei care au dorit să le cumpere singuri li s'a dat lista de cărţi fără nici-o împotrivire. 5) Dece acuzaţia că învăţătorii iau câştigul librarilor, când Cărţile sunt procurate şcolilor tot de librării şi librarii sunt aceia cari vin la şcoală şi oferă rabaturi care de care mai mari, pentru a cumpăra de la ei ? ! 6) Cu ajutorul acestui sistem, elevii pot să-şi procure imediat cărţile şi rechisitele necesare, deoarece directorul sau învăţătorul ia toate cărţie, pe cont propriu, de la librărie, ierl elevilor, le plăteşte in total, sau în rate şi le încasează de la elevi, când dă Dumnezeu. La sate, mai ales, dacă învăţătorul nu şi-ar angaja mica lui leafă pentru procurarea cărţilor, ar trece luni de zile până ce toţi elevii şi le-ar procura singuri. Cu sistemul procurării în comun, cursurile s’au început în mod normal chiar din săptămâna aceasta. 7. O mulţime de considerente de ordin gospodăresc al şcolii, pledează pentru introducerea acestui sistem. Daca, totuşi, vor fi unele cazuri când se abuzează cu acest lucru, ele nu trebuesc generalizate, ci ese de datoria părinţilor copiilor să seziseze autorităţile şcolare , iar presa, numai în urma cercetării atente şi a cazurilor de fantă abatere, ar trebui să specifice şcoala unde s-au petrecut astfel de fapte, iar nu si arunce oprobiul public asupra tuturor învăţătorilor, din cari unii n'au altă vină decât aceea că părinţii lor s'au hotărât să-i dea la şcoala normală. I. SAVINESCU ft N. R.— Nu ne-am îndoit nici odată că învăţătorii noştri sânt elemente inimoase şi de bună-credinţă,şi care vroesc să vie în ajutorul şcolărimii sarace. Insă într’un articol anterior, ne-am referit la un caz precis, care nu poate avea scuză. Fără nici o alegere, elevi bogaţi şi săraci, deavalma, au fost obligaţi să cumpere dela o librărie anumită. Nici nu s’a dat copiilor lista de cărţi,ci au fost trimişi s’o caute la librărie. Acolo, copii saraci Cutremurul din Japonia a dat la iveală un templu splendid Un epilog neaşteptat al cutremurului din Japonia se anunţă din regiunea oraşului Mombetsu. In acel ţiut seismul a provocat o enormă crăpătură în pământ. Astfel locuitorii au putut zări la o adâncime de mai mulţi metri un templu întreg de o splendidă construcţie orientală. E vorba de un templu clădit in secolul trecut, când a fost îngropat ce un cutremur, pentru ca acum alt seism că-1 readucă la lumină. Templu' este foarte frumos şi s’a păstrat minunat In pământ timp de decenii. Mii de credincioşi japonezi vin în peerinaj să vadă această minune. Discuții CU INVECTIVEI de pr. 1. 7’NNCOCA Nu mă mir de loc şi nici mă înfricoşez. Am pornit la luptă pentru demnitatea creşnă şi românească, am întimpinat streini şi înstreinaţi, legalităţi şi şicane nu ai de mirat să întimpin şi prigonitori, calomniatori, minciuni şi ce toate. Prorocul Ieremia zicea: „Cuvântul Domnului îmi aduce numai ocară şi batjocură toată ziua" (20,8), iar Mântuitorul Hristos ne spune : „Vai de voi când toţi oamenii vă vor găsi de bine !“ (Luc. 6,26). Le primesc, dar înapoi nu dau: „ori cu scutul, ori pe scut, în ochii ieşenilor, care se vor edifica şi se vor ridica ca unul alături de mine. Pentru ei şi scriu aceste rânduri, iar nu pentru jalnica tribună la adăpostul care a se pun mânuitorii samavolniciilor şi ai ilegalităţilor. In ziua de 22 Septembrie 1934 s-a dat sentinţa de către Comitetul Local de Revizuire în procesul deschis Primăriei pentru că a anulat licitaţia de la 14 August, când comisiunea de licitaţie a primăriei a adjudecat concesiunea pompelor funebre asupra „Pietăţei Creştine“. Comitetul Local a anulat deciziunea delegaţiei permanente a primăriei, găsind că dreptatea a fost a Pietăţei Creştine. I. P. S. Mitropolit a dispus să se comunice prin protoierie (ord. No. 515 din 22 Sept. 1931) rezoluţia Sa pusă pe un raport în chestia pompelor funebre: „Şi pentru că Societatea „Ocrotirea“ e o societate recunoscuţi prin lege, sunt de părere că serviciul Pompelor Funebre să se dea acestei Societăţi,, Pompele Funebre se cuvine să fie foarte lene întreţinute cu tot materialul şi personalul de serviciu, căci aşa cum se prezintă azi lasă foarte mult de dorit şi e o jignire pentru ritul nostru religios, care se face în faţa publicului". Nu este aceasta o desminţire a minciunoşilor de la „Momentu “? Nu este aceasta o declaraţie categorică despre mâna, care vrea I. P. S. Sa să organizeze şi să conducă serviciul Pompelor Funebre, adecă „Ocrotirea" ? Nu sunt cu preşedintele „Ocrotirei“ ? Cum dar sunt desavuat de I. P. S. Mitropolit? Şi când în consiliul comunal s’a afirmat, că I. P. S. Mitropolit acceptă regia primăriei,a spus aşa oare adevărul ? Se va pune întrebarea : de ce I. P. S. Mitropolit nu sa pronunţă pentru „Pietatea Creştină“, ci cere „Ocrotiei“ să facă oficiul dorit de I. P. S. Sa? Pentru că fără scrupul, desinteresaţii domni au prezentat Continuare în pagina II-a