Opinia, februarie 1935 (Anul 31, nr. 8339-8362)
1935-02-01 / nr. 8339
Curs nou de gimnastică începe B-na Comănescu pentru copii dela 4-15 ani, cu 200 lei lunar întăriţi fizicul copiilor voştri, ca să reziste bolilor îm0k Atelierul de lingerie ..POLLO Sîi». Ştefan cel Mat*e No» 8 execută comenzi după măsură ___ cu cele mai convenabile fireturi ii Qiiar atunci când preţurile scad sau se urcă Parfumeria „Elefant“ rămâne cel i ieftin şi asortat magazin cu ultimele noutăţi cosmetice. Cumpărând „LA ELEFANT“ sunteţi in curent cu moda nurfumului şi artei de Înfrumuseţare. furnizează T ft e O d O f» calitatea la, speciale pentru lipsuri şi plantaţii noi. Viţe algeriene de la cele mai renumite Pepiniere din Algeria, Port-Aito şi Pomi fructiferi din cele mai bune varietăţi T ik e o d or* e s c u Pepinierist-Focşani Catalog gratis TABLETA T E S T A COMBATE MIGRENE - JIU NGHUIRI-NEVRALGII DURERI DE DINŢI-RACELI === GRIPA IN FARMACII Tribunalul Jud. Iaşi s. Hl a PUBLICAŢIE DE VÂNZARE No. 193 din 29 Ianuarie 1935 La cererea înregistrată la No. 1701 / 1935 a d-lui Colonel I. Adam, domiciliat in Iaşi str. Păcurari No. 68, Tribunalul Iaşi secţia 3-a prin jurnalul cu No. 423 şi adresa Nr. 1021 din 1935, a autorizat Corpul Portăreilor Trib. Iaşi, ca in baza sentinţei civile a Trib. Iaşi secţia 2-a cu Nr 515 bis No. 1934, să efectueze formele legale pentru vânzarea — pentru eşire din indivziune — a imobilului situat in podgoria Socola, corn. Buciumi, Casa Codru, judeţul Iaşi, proprietatea în indiviziune a sus numitului petiţionar şi a comoştenitorilor defunctei Elena Adam, şi anume : minorul Mircea Adam reprezentat prin tutorele său ad-hoc dl. Hritea V. Drăghici, D-na Jeana Danielescu şi Dl. Sublocotenent Th. Danielescu, domiciliaţi în Iaşi str. Ioan Creangă No. 103 , ultimul citându-se in calitate de curatore al soţiei sale D-na Jeana Danielescu. Din raportul de expertiză, aflat la dosar, se constată că imobilul scos in vânzare, e situat in podgoria Socola, comuna Buciumi, plasa Codru, jud Iași, la o depărtare de 3111 klm de capătul liniei de tramvai. Se megieşeşte spre răsărit cu şoseaua naţională Iaşi-Poeni-Vaslui, spre apus cu un drum natural ce o desparte de via d-nei Vasilescu, spre Nord cu via d-lui Botezatu, fostă Ştefan Drăghici, iar spre Sud cu Primăria comunei Buciumi şi via D-lui Mek Forst. Terenul este în pantă dulce, cu expoziţia spre răsărit, solul adânc cu grosimea de circa 0.50 m. Din punct de vedere agrogeologic solul face parte din categoria solurilor brun-roşcate de pădure, proprii pentru cultura viţei de vie şi a pomilor roditori, şi are suprafaţa totală de aproximativ 4 hectare, cu forma geometrică arătată in schiţa de la doar. Curtea, în care e cuprinsă gospodăria şi acaretele, ocupă suprafaţa de circa 3.500 m. p. Plantaţia de vie ocupă suprafaţa de circa l1/ Ha., iar livada de pomi fructifer, cu parcelele libere pentru cultură şi marginele necultivate, sau plantate cu arbori de pădure, ocupă rostul de suprafaţă de circa 21.000 m. p. Almentarea cu apă se face dintr’o fântână zidită în curte iar pentru vie din a doua fântână de lângă plantaţia de vie. Evadări: 1) Terenul fără construcţii şi plantaţii, ţnând seama de regiunea de podgorie unde se află, de calitatea lui şi a existenţei şoselei naţionale, ne întreţinută, se evaluează la suma de 80.000 lei, adică a 20.000 lei hectarul. 2) Plantaţia de vie, cu toate că ocupă circa 15.000 m. p. totuşi, din cauza lipsurilor nu are decât circa 3000 butuci productivi. Viţa e altoită pe portaltoi american şi deşi e bătrâni, are destulă vigoare. Parcela din stânga— în fund—are şi multe lipsuri, iar cea din dreapta are instalaţie de spaţieri cu 2 rânduri de sârmă galvanizată, prinsă de tara şi de stejar, care în cea mai mare parte sunt putrezi şi trebue înlocuiţi. Valoarea acestei plantaţii este de cei 20.000. 3) Plantaţia de panji roditori deşi în suprafaţă de circă 2 ha., totuşi numărul copacilor nu trece de 320. Din aceştia parte atunt bătrâni şi deperisanţi; altă parte simt tineri, de curând plantăţi şi numai o parte sunt în plină vigoare de producţie printre cei din ultima categorie merită a fi menţionaţi 20 nuci , tot atâţia meri şi peri. Valoarea totală a pomilor fructiferi se ridică la suma de lei 10 000. 41 Plantaţia de arbori de pădure, în număr de vrea 57, din care 27 stejari bătrâni buni ca lemn de construcţie, se evaluează în total la suma de lei 14 000. 5) Construcţiile: 6) Locuinţa este foarte veche dar în bună stare de întreţinere. E costruită din piatră şi cărămidă, cu duşumele de scânduri şi acoperită cu tablă gavanizată. Cuprinde 3 camere cu o suprafaţă totală de 63 mp., iar în faţa lor, pe toată lungima casei, este un ceardac larg de 4 m., sub acelaş acoperiş cu casa. Valorează lei 50.000. b) Bucătăria formează un corp separat, ocupă 85 m.p., e zidită dintr-o singură cărămidă grosime, cu pereţii în parte umezi, fără duşamea şi cu acoperişul de ţiglă. Valorează lei 8000.. c) Locuinţa vierului, făcută din vălătuci, fără duşamea, acoperişul cu tablă veche, neagră şi vopită, cuprinde 2 camere cu suprafaţa totală de 35 m. p. Valorează lei 7000. d) Crama cu remiza şi grajdul, sub acelaş acoperiş de scânduri, învelit cu carton gudronat, formează o construcţie lungă de 20 m, şi lată de 6 m ; pereţii sunt parte de pământ (vălătuci şi chirpici), parte din scânduri Construcţie deşi e veche, e bine înreţinută şi deci în bună stare de folosinţă. Valorează lei 15.000. p) . Pivniţa situată in mijlocul plantaţiei de viţa, departe de locuinţă, e construită din piatră, are 14 trepte adâncime, 6 m. lungime şi 4 m. lăţime; gârliciul este de zid şi are uşi mare în două părţi. Valorează lei 7.000. 1) Două fântâni de circa 7—8 m. adâncime, ziditâ din piatră, a 2.500 lei una, în total lei 5000.) împrejmuirile sunt vechi şi şubrede, parte din scânduri, pute din sârmă ghimpată. Are nevoie de multe repeparaţii. Valorează lei 4.000. Valoarea întregului imobil, inclusiv toate cele sus descrise, se cifrează la suma de lei 220.000. Se încunoştiinţează că vânzarea şi adjudecarea acestui imobil, vor avea loc in pretoriul tribunalului Iaşi s. 3-a la ziua de 4 Martie 1935, ora 13, începându-se licitaţiile publice de la suma de lei 220.000, conform evaluărei expertului şi a jurnalului Trib. Iaşi secţia 2-a, cu Nr. 14850/934. Dosar Nr. 84/1934 Președinte, M. ESIANU Portărel, V, Parafil OPINIA. PHILIPS Tip 522 A, şi „ 522 U. Tip. 522 A. „Octoda»Super * Superheterodină cu 6 lămpi pt. curent alternativ de o calitate excepţională in această categorie de preţuri. Redare extrem de fidelă. Difuzor dinamic cu magnet permanent. Regulator continuu de tonalitate. Scala exact etalonată în lungimi de unde. Reglaj automat al volumului. Tip. 522 V, acelaș ca mai sus însă pentru curent continuu și alternativ. Singurul depozit pentru Iași RADIO MERCUR Str. Lănineanu No. 6 20118885 NERVOAS3, MIGRENE, J*B NEV81TB. DURERI MENSTRUALE. GUTOASE. REUMATISM MMSCWWAR . ..««W ______ IVOVAL CEI HAI IttN CALNAHT i & . rjuiMAca ctrni omciNAiJi Tot laşul azi la R MOHTE-GARLOT SUB BOMBE OMUL INVIZIBIL Farmecul viorei în care cântă Dunărea Milastră şi Jurnalul Patre numai cu 12 şi 8 lei intr. plus taxele DOCTOR Corneliu Stoian Gentto-urinare, sifilis, venerice Consultaţii 47 strada L C. Brătianu 58 DOCTOR I. SCHWARTZMAN Fost asistent al clinicei dia Puls Boli inerae şi de copii Specializat în boli de inimă plămâni şi rinichi. Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul Electrocardiograf. Tratamentul tuberculozei pulmonare cu pneumothorax artificial Tratamente radicale pentru varice, eczeme şi ulcer varic 03 - Consultă între 4—7 Str. Căpitan Păun Kt. Telefon 11 DOCTOR D. Brănișteanu Asistent Universitar — Medic de Spital — Boli interne (Roentgen-Diagnostic) Consult: 2-5 şi după rendezvous. Str. V. Conta 18 Se caută fierar mecanic cunoscând bine covana şi mecanica agricolă , familist, cu acte. A se adresa Moşia Bohuleşti, Oficiul Ştefăneşti, jud. Botoşani. Dr. GANCEVICI consultă BOLI DE PIEPT str. Lăpuşneanu No. 19 între orele 1—4 p. m DOCTOR A. Socolovschi fost asistent la Spit Colentina (Bucureşti) Specialist în boli şi operaţiuni de NAS, GÂT şi URECHI electroterapie, raze, curente de înaltă frecvenţă Cons. 81/1—97, 12—2, 47 laşi, str. Cuza Vodă 42 vis-a-vis de Camera de Comerț) Continuarea din pag. l a a presimţit scurta lui viaţă din cauza boalei de care suferea, dorind să guste viaţa cât se poate de intens. Şi numai un artist de talia lui poate aprecia valoarea ei. Acelaş lucru se povesteşte de un mare rege al Franţei, care a interzis cu asprime să se pomenească despre moarte. Vicenzo Bellini a unit in exteriorul lui toate punctele esenţiale ale unui artist în toată puterea cuvântului, el fiind dotat de natură cu frumuseţa necesară, statură înaltă şi sveltă, trăsăturile feţei fine şi delicate ochi de un albastru deschis şi părul blond auriu, ondulat în bucle subţiri. Numai el era bând între cei şapte copii ai părinţilor săi, de unde se vede că şi natura s’a grăbit să-l distingă între fraţii lui, cu toată obârşia sa de Sicilian. Bellini, ca şi Mozart, era şi el un copil minune, pentru că la vârsta de trei ani începu lecţiile de piano, iar la vârsta de şapte ani a început a compune şi scrie romanţe siciliana şi cazone. De altfel, Bellini aparţine şi el unei familii de muzicanţi, care s’au distins la trupul lor. N’a făcut studii muzicale prea îndelungate, dar a avut inspiraţie fecundă, iar către sfârșitul studiilor a compus o Cantată ca l-a pus in lumină.• Prima operă pe care a scris o este „Addern e Savina* care a fost reprezentată în anul 1824 pe scena micului teatru al Colegiului regal de muzică, când maestrul n'avea decât douăzeci și doi de ani. Apoi opera „Bianca e Fernando" in 1826, operă care i-a adus o faimă de nedescris în toată Italia şi Europa Centrală, ea fiind reprezentată pe toate scenele cu un răsunător succes, care L-a copleşit de glorie, onoruri şi dragoste, căreia blondul şi frumosul Bellini nu i-a putut rezista. In 1827 el scrie „11 Pira* tot1 operă în două acte, — a* poi „I* Capule Ui e i Montecchio operă in patru acte (1830),—„Norma11 (1831) și tot In acel an opera „Somnambula\ Apoi „Puritani* și „Beatrice di Tenda", pe care le-a scris la Paris la 1835, înainte de a muri. * Unele din operile lui Bellini atât de cunoscute la noi, dintre care Norma, Somnabula, şi Puritani pot da o dovadă tuturor melomanilor de frumuseţa şi dulceaţa melodiilor sale, ceia ce i-a creiat un piedestal între gentile muzicale. BASILE LUPU Medicament suveran combate durerile de cap, de dinţi, nevralgice, reumatice şi grip O sută de ani de la moartea lui Vicenzo Bellini epidemiei de gripă Măsuri pentru stăvilirea Serviciul sanitar civil colaborează acel militar D. dr. Bulău, inspector regionar sanitar a convocat o conferinţă, la care au luat parte d. general medic Pârvuiescu, şeful serviciului sanitar al Corp. IV Armată şi d. dr. Cădere, medicul şef al Municipiului. S’au examinat toate măsurile profilactice ce s'at luat aât de autorităţile civile cât şi de cele mitare, contra epidemiei de gripă, în judeţele aparţinâd regiunea Moldovei şi in special in oraşul Iaşi. Membrii conferinţei au căzut de acord asupra întregei acţiuni duse până acum pentru combaterea bolii. S-au mai desbîtut o serie e propuneri importante, relativ la internarea in spitale a bolnavilor de gripă în stare gravă, hotărându-se ca ampbale servicii—civil şi militar să iere măsuri grabnice in acest sens. Dispensar şi infirmerie pentru studenţi. D. dr. Cădere, medic şef al municipiului, a pus in discuţie chestiunea asistenţei medicale pentru studenţii bolnavi de gripă din căminurile locale. S'a discutat în această privinţă, asupra mijloacelor de a se înfăptui cât de curând un dispensar polivalent, unde se vor da consultaţiuni gratuite pentru studenţime şi a unei infirmerii-model, anexată la unul din căminuri. In modul acesta, studenţii bolnavi vor putea fi farafjat izolaţi, spre a se împiedica Întinderea boalei. Se vor face demersuri la rectoratul universitar, spre a se căuta soluţiile cele mai favorable pentru rezolvirea aEri fiind sărbătoarea „Sf. Trei Erarhi*) cu o deosebită solemnitate s’a serbat patronul seminarului „Veniamin". In capela şcolii s’a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de corul sminarului. Părintele Donosc a ţiut o frumoasă predică. După serviciul divin, a urmat producţia seminarului, iar d. prof. Nicolau a ţinut o conferinţă, tratând despre „Satul nostru". La urmă s’au trimis următoarele telegrame: Malt prea Sfintului Mitropolit Nicodem al Moldovei şi Sucevei. „Serbând patronul seminarului Veniamin în ziua înves cestor deziderate. La urmă s’a hotărât ca ambii d-ni inspectori, — civil și militar, — să colaboreze de aci înainte intr o perfectă unitate de vederi. In aplicarea tuturor măsurilor contra boa« lelor epidemice și a maladiilor sociale. tirii regale a I. P. S. Voasbf ca Mitropolit al Moldovei gl Sucevei, gândul profesorii®« și elevilor se îndreaptă către I. P. S. Voastră, cu adânci fineşti sentimente de respect şi de devotament, urându-Vi mulţi ani". Domnului Ministru Dr. Anghelescu „Serbând patronul Semigarului Veniamin, în nume« corpului didactic şi al elevilor exprimăm sentimentele noaste» de adânc respect, asigurân* du-Vă de devotamentul de agic în munca de formare a viitorilor preoţi“. Telegramele sânt semnata de pr. I. Negoiţă, directorat şi de pr. Cezar Vuza, inspectorul General al seminarului. Hramul bisericii „$?. Trei Erarchi* Tot ieri a avut loc serbarea hramului bisericii istorice ISL" Trei Erarchi“, de sub parohiatul părintelui Const. Popescu. Dimineaţa sa oficiat ten frumos * serviciu religios de către preoţii: Bogdan, Todsucescu, Ciopron, Popescu, Simionescu şi Macarie. După serviciul religios, părintele paroh Popescu a rostit o inimoasă predică, făcusi un istoric documentat al birsericii Trei Erarchi, al cârd ctitor a fost Vasile Lupu. La urmă s’a servit o guri tare în casa parohială. S pensar pentru studenţi Crearea unui dis- I. Armeanu Panulamu Hamuin Cum a decurs serbarea Scutire de impozite pentru spitalul Israelit Un proect de lege din iniţiativă parlamentară încă in actuala seziune parlamentară, deputaţii ieşeni,vor depune în Parlament un proiect de lege pentru scutirea spitalului Israelit de impozitul pe clădiri. Se ştie că în anul 1932 s a votat o asemenea scutire pentru principalele instituţii spitaliceşti, printre care şi Spitalul Sft. Spindon din Iaşi. Spitalul Israelit a avut o soartă vitregă, find omis din ăsta acestor aşezăminte. Neavând nici o subvenţie din partea Statului, Spitalul Israelit se luptă din greu pentru a putea continua activitatea pe care o desfăşoară din anul 1728, adică de mai bine de două secole. Această scutire, care nu înseamnă un sacrificiu prea mare, va fi cu prisosinţă echivalită de realele foloase pe cari populaţiunea oraşului nostruşi a oraşelor din Nordul Moldovei şi Basarabiei le trage de pe urma funcţionării acestui Spital Înzestrat cu toate instalaţiile moderne. Promotorul acestei ido, preşedintele Epitropiei spitalului Israelit de Alexe Einhorn secondat de d-nii leg, Brill, H. Rothemberg şi avocat Milton Lehrer, au adresat un memoriu documentat domnilor miniştrii Slăvescu, Iamandi şi Inculeţ precum şi deputaţilor ieşeni. Domnii deputaţi Laurenţiu Pilat, Emil Ceicovschi şi Eduard Lăzărescu au deciânt că vor sprijini cererea Spitalului israelit care, fără a fi făcut vreodată deosebiri intre creştini şi evrei— a răspuns chemării sale, alinând suferinţele celor bogaţi ca şi ale celor lipsiţi de mijloace. Domniideputaţi Laureaţiu Pilat şi Emil Ceicovschi se vor prezenta încă în cursul acestei săptămâni D-lor Miniştri Victor Slăvescu şi Victor Iamandi, pentru a obţine agrementul guvernului. Rep. Divorţul D-nei Dafour (Continuare din pagina l-a ţia şi în materie penală, şi atunci, haosul e gata. Compensaţia este admisibilă numai in materie de executare a obligaţilor. Care ar fi situaţia dacă, soţia surprinsă în adulter, ar face dovada la rândul său că şi soţul ei a făcut la fel ? Ar putea para trbunalul, să respingă cererea de divers pe motiv de compensare ?.. Curtea de Ryom, prezidată de inteligentul magistrat Garon, s’a pus la adăpostul unei abiiităţi, care sar degaja din spiritul textului respectiv In materie de divorţ, adică: „numai acele fapte se consideră ca injurioase, care sunt comise după celebrarea căsătoriei«. Cotitura pe care o face prezidenții Aaron e minunată şi plină de logică împăciuitoare. Textul nu prevede dacă, fapta săvârşită e înainte sau după căsătorie, şi ad magistratul are o creaţie proprie, o inspiraţie de legislator. Şi cu acest unic argument, d. Garon, fără a mai examina latura socială, morală, sau practică, pentru a evita pericolul de generalizare, respinge reclamaţia credulului Dafour. În schimb Curtea a examinat cu o deosebită atenţiune, şi multă bunăvonţă, cererea reconvenţională făcută de d-na Dafour, contra soţului său, pa motivul de abandon. Reflecţiile magistraţilor încercaţi, se opreau la o compătimire a soţiei părăsite a doua zi după mariaj. Cu o impetuozitate şi erodinţă femenină, d-na Dafour, de astă dată era mai circumspectă. Dânsa demonstra în mod teoretic Curţii că e o victimă , şi bărbatul nu are nici un drept, să pretindă exclusivitatea femeiei, mai ales în epoca anterioară căsătoriei. Şi dacă a reuşit ntr-o măsură oarecare, să descopere acest secret inviolabil, situaţia a fost acceptată, cu aceiaşi tăcere generoasă, după cum a primit exibiţiile ce le-a oferit cu atâta graţie d-na Dafour în noaptea minţii... Apărarea începea să devină mai interesantă. Magistraţii cu ochii sfedliţi, savurau toate mişcările unei femei pline de temperament. La un moment dat, era aşa de lamdarizată cu instanţa, încât, judecătorii afirmau prin gesturi expres părăsită de soţ.—D-ru Maricica lonescu din Str. Crucei 58, a reclamat justiţiei, că a fost părăsită de soţul ei Mihai lonescu, după o conveţuire de mai mulţi ani. Reclamanta arată că a rămas fără nici un sprijin, ca un copilaş de 4 ani. Ea cere justiţiei punerea sa urmărire a soţului. Sâmbătă a avut loc căsătoria civilă a d.şoarei Anita Moscu, profesoară, cu d. Colonel Cristian Popescu, din Roman. sie, tot ce povestea d-na Dafour, ajungând la convingerea că ar o insolenţă a soţului să controleze antecedentele soţiei. Cu un aer naiv, femeia deschide poşeta, atinge buzele cu ruj, se pudrează, şi cu ochii întrebători, fixând pe magistrat, aşteaptă rezultatul care era mai mult politicos decât juridic. Şi astfel acţiunea de despărţenie a d-nei Dafour a fost pronunţată în favoarea sa, iar pe deasupra soţul imbecil a mai fost condamnat a plăti 5.000 de franci cu titlul de cheltuieli de judecată. Şi cu o Înclinare graţioasă, pârâta Dafour, gratifică Curţii ultimul zâmbet, iar magistraţi, buimăciţi de o siluetă fină şi subţirică, se retrag zăpăciţ, şi obosiţi în camera de odihnă.* Elias Grümbig Avocat