Opinia, februarie 1935 (Anul 31, nr. 8339-8362)

1935-02-01 / nr. 8339

Curs nou de gimnastică începe B-na Comănescu pentru copii dela 4-15 ani, cu 200 lei lunar întăriţi fizicul copiilor voştri, ca să reziste bolilor î­m0k Atelierul de lingerie ..POLLO Sîi». Ştefan cel Mat*e No» 8 execută comenzi după măsură ___ cu cele mai convenabile fireturi ii Qiiar atunci când preţurile scad sau se urcă Parfumeria „Elefant“ rămâne cel i i­eftin şi asortat magazin cu ultimele noutăţi cosmetice. Cumpărând „LA ELEFANT“ sunteţi in curent cu moda nurfumului şi artei de Înfrumuseţare. furnizează T ft e O d O f» calitatea l­a, speciale pentru lipsuri şi plantaţii noi. Viţe algeriene de la cele mai renu­mite Pepiniere din Algeria, Port-Aito­ şi Pomi fructiferi din cele mai bune varietăţi T ik e o d or* e s c u Pepinierist-Focşani Catalog gratis TABLETA T E S T A COMBATE MIGRENE - JIU NGHUIRI-NEVRALGII DURERI DE DINŢI-RACELI === GRIPA IN FARMACII Tribunalul Jud. Iaşi s. Hl­ a PU­BL­ICAŢIE DE VÂNZARE No. 193 din 29 Ianuarie 1935 La cererea înregistrată la No. 1701 / 1935 a d-lui Colo­nel I. Adam, domiciliat in Iaşi str. Păcurari No. 68, Tri­bunalul Iaşi secţia 3-a prin jurnalul cu No. 423 şi adresa Nr. 1021 din 1935, a autori­zat Corpul Portăreilor Trib. Iaşi, ca in baza sentinţei ci­vile a Trib. Iaşi secţia 2-a cu Nr 515 bis No. 1934, să e­­fectueze formele legale pentru vânzarea — pentru eşire din indiv­ziune — a imobilului si­tuat in podgoria Socola, corn. Buciumi, C­asa Codru, judeţul Iaşi, proprietatea în indivi­­ziune a sus numitului petiţio­nar şi a comoştenitorilor de­functei Elena Adam, şi anu­me : minorul Mircea Adam reprezentat prin tutorele său ad-hoc dl. Hr­itea V. Drăghici, D-na Jeana Danielescu şi Dl. Sublocotenent Th. Danielescu, dom­iciliaţi în Iaşi str. Ioan­ Creangă No. 103 , ultimul ci­­tându-se in calitate de cura­­tore al soţiei sale D-na Jeana Danielescu. Din raportul de expertiză, aflat la dosar, se constată că imobilul scos in vânzare, e situat in podgoria Socola, co­muna Buciumi, plasa Codru, jud Iași, la o depărtare de 3111 klm de capătul liniei de tramvai. Se megieşeşte spre răsărit cu şoseaua naţională Iaşi-Poeni-Vaslui, spre apus cu un drum natural ce o des­parte de via d-nei Vasilescu, spre Nord cu via d-lui Bote­­zatu, fostă Ştefan Drăghici, iar spre Sud cu Primăria co­munei Buciumi şi via D-lui Me­­k Forst. Terenul este în pantă dul­ce, cu expoziţia spre răsărit, solul adânc cu grosimea de circa 0.50 m. Din punct de vedere agrogeologic solul face parte din categoria solurilor brun-roşcate de pădure, pro­prii pentru cultura viţei de vie şi a pomilor roditori, şi are suprafaţa totală de apro­ximativ 4 hectare, cu forma geometrică arătată in schiţa de la do­ar. Curtea, în care e cuprinsă gospodăria şi acare­­tele, ocupă suprafaţa de circa 3.500 m. p. Plantaţia de vie ocupă su­prafaţa de circ­a l1/­ Ha., iar livada de pomi fructifer, cu parcelele libere pentru cultu­ră şi mar­ginele necultivate, sau plantate cu arbori de pădure, ocupă rostul de su­prafaţă de circa 21.000 m. p. Al­men­tarea cu apă se face dintr’o fântână zidită în curte iar pentru vie din a doua fân­­tână de lângă plantaţia de vie. Eva­dări: 1) Terenul fără construcţii şi plantaţii, ţ­nând seama de regiunea de podgo­rie unde se află, de calitatea lui şi a existenţei şoselei na­ţionale,­­ ne întreţinută, se evaluează la suma de 80.000 lei, adică a 20.000 lei hecta­rul. 2) Plantaţia de vie, cu toate că ocupă circa 15.000 m. p. totuşi, din cauza lipsu­rilor nu are decât circa 3000 butuci productivi. Viţa e al­toită pe portaltoi american şi deşi e bătrâni, are destulă vigoare. Parcela di­n stânga— în fund—are şi multe lipsuri, iar cea din dreapta are in­stalaţie de spaţieri cu 2 rân­duri de sârmă galvanizată, prinsă de tara şi de stejar, care în cea mai mare parte sunt putrezi şi trebue înlocu­iţi. Valoarea acestei plantaţii este de cei 20.000. 3) Planta­ţia de panji roditori deşi în suprafaţă de circă 2 ha., to­tuşi numărul copacilor nu tre­ce de 320. Din aceştia parte atunt bătrâni şi deperisanţi; altă parte simt tineri, de cu­rând plantă­ţi şi numai o parte sunt în plină vigoare de pro­ducţie­­ printre cei din ultima categorie merită a fi menţio­naţi 20 nuci , tot atâţia meri şi peri. Valoarea totală a pomilor fructiferi se ridică la suma de lei 10 000. 41 Plan­taţia de arbori de pădure, în număr de vrea 57, din care 27 stejari bătrâni buni ca lemn de construcţie, se eva­luează în total la suma de lei 14 000. 5) Construcţiile: 6) Locuinţa este foarte veche dar în bună stare de întreţi­nere. E co­struită din piatră şi cărămidă, cu duşumele de scânduri şi acoperită cu tablă ga­vanizată. Cuprinde 3 ca­mere cu o suprafaţă totală de 63 m­p., iar în faţa lor, pe toată lungim­a casei, este un ceardac larg de 4 m., sub a­­­celaş acoperiş cu casa. Valo­rează lei 50.000. b) Bucătăria formează un corp separat, o­­cupă 85 m.­p., e zidită dintr-o singură cărămidă grosime, cu pereţii în parte umezi, fără duşamea şi cu acoperişul de ţiglă. Valorează lei 8000.. c) Locuinţa vierului, făcută din vălătuci, fără duşamea, aco­perişul cu tablă veche, nea­gră şi vop­ită, cuprinde 2 ca­mere cu suprafaţa totală de 35 m. p. Valorează lei 7000. d) Crama cu remiza şi graj­dul, sub acelaş acoperiş de scânduri, învelit cu carton gudronat, formează o con­strucţie lungă de 20 m, şi lată de 6 m ; pereţii sunt par­te de pământ (vălătuci şi chir­pici), parte din scânduri Construcţie deşi e veche, e bine în­­reţinută şi deci în bună stare de folo­sinţă. Valorează lei 15.000. p) . Pivniţa situată in mijlocul plantaţiei de viţa, departe de locuinţă, e construită din piatră, are 14 trepte adâncime, 6 m. lungime şi 4 m. lăţime; gârliciul este de zid şi are uşi mare în două părţi. Valorează lei 7.000. 1) Două fântâni de circa 7—8 m­. adâncime, ziditâ din piatră, a 2.500 lei una, în total lei 5000.­­) împrejmuirile sunt vechi şi şubrede, parte din scânduri, pute din sârmă ghimpată. Are nevoie de multe repe­paraţii. Valorează lei 4.000. Valoarea întregului imobil, inclusiv toate cele sus descrise, se cifrează la suma de lei 220.000. Se încunoştiinţează că vânzarea şi adjudecarea acestui imobil, vor avea loc in pretoriul tribunalului Iaşi s. 3-a la ziua de 4 Martie 1935, ora 13, începându-se licitaţiile publice de la­­ suma de lei 220.000, conform evalu­­ărei expertului şi a jurnalului Trib. Iaşi secţia 2-a, cu Nr. 14850/934. Dosar Nr. 84/1934 Președinte, M. ESIANU Portărel, V, Parafil OPINIA. PHILIPS Tip 522 A, şi „ 522 U. Tip. 522 A. „Octoda»Super * Superhete­­rodină cu 6 lămpi pt. curent alternativ de o calitate excep­ţională in această categorie de preţuri. Redare extrem de fi­delă. Difuzor dinamic cu mag­net permanent. Regulator con­tinuu de tonalitate. Scala exact etalonată în lungimi de unde. Reglaj automat al vo­lumului. Tip. 522 V, acelaș ca mai sus însă pentru curent con­tinuu și alternativ. Singurul depozit pentru Iași RADIO MERCUR Str. Lăn­ineanu No. 6 2­­­0118885 NERVOAS3, MIGRENE, J*B NEV81TB. DURERI MENSTRUALE.­­ GUTOASE. REUMATISM MMSCWWAR . ..««W ______ IVOVAL CEI HAI IttN CALNAHT i & . rjuiMAca ctrni omciNAiJi Tot laşul azi la R MOHTE-GARLO­T SUB BOMBE OMUL INVIZIBIL Farmecul viorei în care cântă Dunărea Milastră şi Jurnalul Patre numai cu 12 şi 8 lei intr. plus taxele DOCTOR Corneliu Stoian Gentto-urinare, sifilis, venerice Consultaţii 4­7 strada L C. Brătianu 58 DOCTOR I. SCHWARTZMAN Fost asistent al clinicei dia Puls Boli inerae şi de copii Specializat în boli de inimă plămâni şi rinichi. Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul Electro­cardiograf. Tratamentul tuberculozei pul­monare cu pneumothorax artificial Tratamente radicale pentru varice, eczeme şi ulcer var­ic 03 - Consultă între 4—­7 Str. Căpitan Păun Kt. Telefon 11 DOCTOR D. Brănișteanu Asistent Universitar — Medic de Spital — Boli interne (Roentgen-Diagnostic) Consult: 2-5 şi după ren­dezvous. Str. V. Conta 18 Se caută fierar­ mecanic cunoscând bine covan­a şi me­canica agricolă , familist, cu acte. A se adresa Moşia Bo­­huleşti, Oficiul Ştefăneşti, jud. Botoşani. Dr. GANCEVICI consultă BOLI DE PIEPT str. Lăpuşneanu No. 19 între orele 1—4 p. m DOCTOR A. Socolovschi fost asistent la Spit Colen­­tina (Bucureşti) Specialist în boli şi operaţiuni de NAS, GÂT şi URECHI electroterapie, raze, curente de înaltă frecvenţă Cons. 81/1—97,­ 12—2, 4­7 laşi, str. Cuza Vodă 42 vis-a-vis de Camera de Comerț) Continuarea din pag. l­ a a presimţit scurta lui viaţă din cauza boalei de care su­­ferea, dorind să guste viaţa cât se poate de intens. Şi nu­mai un artist de talia lui poate aprecia valoarea ei. Acelaş lucru se povesteşte de un mare rege al Franţei, care a inter­­zis cu asprime să se pome­­nească despre moarte. Vicenzo Bellini a unit in exteriorul lui toate punctele esenţiale ale unui artist în toată puterea cuvântului, el fiind dotat de natură cu fru­­museţa necesară, statură înaltă şi sveltă, trăsăturile feţei fine şi delicate­ ochi de un albas­tru deschis şi părul blond au­riu, ondulat în bucle subţiri. Numai el era b­ând între cei şapte copii ai părinţilor săi, de unde se vede că şi natura s’a grăbit să-l distingă între fraţii lui, cu toată obârşia sa de Sicilian. Bellini, ca şi Mozart, era şi el un copil minune, pentru că la vârsta de trei ani începu lecţiile de piano, iar la vârsta de şapte ani a început a com­pune şi scrie romanţe sici­liana şi cazone. De altfel, Bel­lini aparţine şi el unei familii de muzicanţi, care s’au distins la t­rupul lor. N’a făcut studii muzicale prea îndelungate, dar a avut inspiraţie fecundă, iar către sfârșitul studiilor a com­pus o Cantată ca l-a pus in lumină.• Prima operă pe care a scris o este „Addern e Sa­vina* care a fost reprezentată în anul­ 1824 pe scena micului teatru al Colegiului regal de muzică, când maestrul n'avea decât două­zeci și doi de ani. Apoi opera „Bianca e Fer­nando" in 1826, operă care i-a adus o faimă de nedes­­cris în toată Italia şi Europa Centrală, ea fiind reprezentată pe toate scenele cu un răsu­nător succes, care L-a copleşit de glorie, onoruri şi dragoste, căreia blondul şi frumosul Bellini nu i-a putut rezista. In 1827 el scrie „11 Pira* tot1 operă în două acte, — a* poi „I* C­apule Ui e i Mon­­tecchio operă in patru acte (1830),—„Norma11 (1831) și tot In acel an opera „Som­nambula\ Apoi „Puritani* și „Beatrice di Tenda", pe care le-a scris la Paris la 1835, înainte de a muri. * Unele din operile lui Be­llini atât de cunoscute la noi, dintre care Norma, Somna­­bula, şi Puritani pot da o dovadă tuturor melomanilor de frumuseţa şi dulceaţa me­­lodiilor sale, ceia ce i-a creiat un piedestal între gentile mu­zicale. BASILE LUPU Medicament suveran combate durerile­ de cap, de dinţi, nevralgice, reumatice şi grip O sută de ani de la moartea lui Vicenzo Bellini epidemiei de gripă Măsuri pentru stăvilirea Serviciul sanitar civil colaborează a­cel militar D. dr. Bulău, inspector re­­gionar sanitar a convocat o conferinţă, la care au luat parte d. general medic Pârvu­­iescu, şeful serviciului sanitar al Corp. IV Armată şi d. dr. Cădere, medicul şef al Muni­­cipiului. S’au examinat toate măsu­rile profilactice ce s'at­ luat a­ât de autorităţile civile cât şi de cele mi­tare, contra e­­pidemiei de gripă, în judeţele aparţinâd regiunea Moldovei şi in special in oraşul Iaşi. Membrii conferinţei au că­zut de acord asupra întregei acţiuni duse până acum pen­tru combaterea bolii. S-au mai desbîtut o serie e propuneri importante, re­lativ la internarea in spitale a bolnavilor de gripă în stare gravă, hotărându-se ca amp­bale servicii—civil şi militar s­ă iere măsuri grabnice in a­­cest sens. Dispensar şi infirmerie pentru studenţi. D. dr. Cădere, medic şef al municipiului, a pus in dis­cuţie chestiunea asistenţei me­dicale pentru studenţii bolnavi de gripă d­in căminurile locale. S'a discutat în această pri­vinţă, asupra mijloacelor de a se înfăptui cât de curând un dispensar polivalent, unde se vor da consultaţiuni gra­tuite pentru studenţime şi a unei infirmerii-mo­del, anexată la unul din căminuri. In modul acesta, studenţii bolnavi vor putea fi farafjat izolaţi, spre a se împiedica Întinderea boalei. Se vor face demersuri la rectoratul universitar, spre a se căuta soluţiile cele mai fa­­vorab­le pentru rezolvirea a­Eri fiind sărbătoarea „Sf. Trei Erarhi*) cu o deosebită solemnitate s’a serbat pa­tro­nul seminarului „Veniamin". In capela şcolii s’a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de corul s­minarului. Părintele Donosc a ţ­iut o frumoasă predică. După serviciul divin, a ur­mat producţia seminarului, iar d. prof. Nicolau a ţinut o conferinţă, tratând despre „Sa­tul nostru". La urmă s’au trimis urmă­toarele telegrame: Malt prea Sfintului Mi­tropolit Nicodem al Mol­dovei şi Sucevei. „Serbând patronul semina­rului Veniamin în ziua înves­ cestor deziderate. La urmă s’a hotărât ca am­bii d-ni inspectori, — civil și militar, — să colaboreze de aci înainte intr o perfectă uni­tate de vederi. In aplicarea tuturor măsurilor contra boa« lelor­ epidemice și a maladiilor sociale. tirii regale a I. P. S. Voasbf ca Mitropolit al Moldovei gl Sucevei, gândul profesorii®« și elevilor se îndreaptă către I. P. S. Voastră, cu adânci f­in­eşti sentimente de respect şi de devotament, urându-Vi mulţi ani". Domnului Ministru Dr. Anghelescu „Serbând patronul Semiga­­rului Veniamin, în nume« corpului didactic şi al elevilor exprimăm sentimentele noaste» de adânc respect, asigurân* du-Vă de devotamentul de agic în munca de formare a viito­rilor preoţi“. Telegramele sânt semnata de pr. I. Negoiţă, directorat şi de pr. Cezar Vuza, inspec­torul General al seminarului. Hramul bisericii „$?. Trei Erarchi* Tot ieri a avut loc serbarea hramului bisericii istorice ISL" Trei Erarchi“, de sub paro­­hiatul părintelui Const. Po­­pescu. Dimineaţa sa oficiat ten frumos * serviciu religios de către preoţii: Bogdan, Todsu­cescu, Ciopron, Popes­cu, Si­­mionescu şi Macarie. După serviciul religios, pă­­rintele paroh Popescu a rostit o inimoasă predică, făcusi un istoric documentat al bir­sericii Trei Erarchi, al cârd ctitor a fost Vasile Lupu. La urmă s’a servit o guri tare în casa parohială. S­­ pensar pentru studenţi Crearea unui dis- I. Ar­mea­nu Panul­amu Hamuin Cum a decurs serbarea Scutire de impozite pentru spitalul Israelit Un proect de lege din iniţiativă parlamentară încă in actuala seziune par­lamentară, deputaţii ieşeni,vor depune în Parlament un pro­iect de lege pentru scutirea spitalului Israelit de impozi­tul pe clădiri. Se ştie că în anul 1932 s a votat o asemenea scutire pen­tru principalele instituţii spi­taliceşti, printre care şi Spita­lul Sft. Spin­don din Iaşi. Spitalul Israelit a avut o soartă vitregă, fi­nd omis din ăsta acestor aşezăminte. Neavând nici o subvenţie din partea Statului, Spitalul Israelit se luptă din greu p­en­tr­u a putea continua activita­tea pe care o desfăşoară din anul 1728, adică de mai bine de două secole. Această scutire, care nu înseamnă un sacrificiu prea mare, va fi cu prisosinţă e­chivalită de realele foloase pe cari populaţiunea oraşului nostru­­şi a oraşelor din Nor­dul Moldovei şi Basarabiei le trage de pe urma funcţionării acestui Spital Înzestrat cu toate instalaţiile moderne. Promotorul acestei ido, pre­­şedintele Epitropiei spitalului Israelit de Alexe Einhorn secondat de d-nii leg, Brill, H. Rothemberg şi avocat Mil­­ton Lehrer, au adresat un memoriu documentat domni­lor miniştrii Slăvescu, Iamandi şi Inculeţ precum şi deputaţil­or ieşeni. Domnii deputaţi Laurenţiu Pilat, Emil Ceicovschi şi Eduard Lăzărescu au deciâ­nt că vor sprijini cererea Spitalului israelit care, fără a fi făcut vreodată deosebiri intre creştini şi evrei— a răs­­p­uns chemării sale, alinând su­­ferinţele celor bogaţi ca şi al­e celor lipsiţi de mijloace. Domnii­­deputaţi Laureaţiu Pilat şi Emil Ceicovschi se vor prezenta încă în cursul acestei săptămâni D-lor Miniş­tri Victor Slăvescu şi Victor Iamandi, pentru a obţine a­­grementul guvernului. Rep. Divorţul D-nei Dafour (Continuare din pagina l-a ţia şi în materie penală, şi atunci, haosul e gata. Compensaţia este admisi­bilă numai in materie de exe­cutare a obligaţilor. Care ar fi situaţia dacă, soţia surprinsă în adulter, ar face dovada la rândul său că şi soţul ei a făcut la fel ? Ar putea para tr­bunalul, să respingă cererea de divers pe motiv de compensare ?.. Curtea de Ryom, prezidată de inteligentul magistrat Ga­­ron, s’a pus la adăpostul unei abiiităţi, care sar degaja din spiritul textului respectiv In materie de divorţ, adică: „nu­mai acele fapte se consideră ca injurioase, care sunt co­mise după celebrarea căsăto­riei«.­ Cotitura pe care o face pre­­zidenții Aaron e minunată şi plină de logică împăciui­toare. Textul nu prevede dacă, fapta săvârşită e înainte sau după căsătorie, şi ad magi­stratul are o creaţie proprie, o inspiraţie de legislator. Şi cu acest unic argument, d. Garon, fără a mai exami­na latura socială, morală, sau practică,­ pentru a evita peri­colul de generalizare, respinge reclamaţia credulului Dafour. În schimb Curtea a examinat cu o deosebită atenţiune, şi multă bunăvonţă, cererea re­­convenţională făcută de d-na Dafour, contra soţului său, pa motivul de abandon. Re­­flecţiile magistraţilor încercaţi, se opreau la o compătimire a soţiei părăsite a doua zi după mariaj. Cu o impetuozitate şi ero­­dinţă femenină, d-na Dafour, de astă dată era mai circums­pectă. Dânsa demonstra în mod teoretic Curţii că e o victimă , şi bărbatul nu are nici un drept, să pretindă exclusivitatea femeiei, mai ales în epoca anterioară căsătoriei. Şi dacă a reuşit ntr-o măsură oarecare­, să descopere acest secret in­violabil, situaţia a fost ac­ceptată, cu aceiaşi tăcere ge­neroasă, după cum a primit exibiţiile ce le-a oferit cu a­­tâta graţie d-na Dafour în noaptea minţii... Apărarea începea să devină mai interesantă. Magistraţii cu ochii sfedliţi, savurau toate mişcările unei femei pline de temperament. La un moment dat, era aşa de lamd­arizată cu instanţa, încât, judecătorii afirmau prin gesturi expre­s părăsită de soţ.—D-ru Maricica lonescu din Str. Crucei 58, a reclamat justiţiei, că a fost părăsită de­ soţul ei Mihai lonescu, după o con­­v­eţuire de mai mulţi ani. Reclamanta arată că a ră­mas fără nici un sprijin, ca un copilaş de 4 ani. Ea cere justiţiei punerea sa urmărire a soţului.­­ Sâmbătă a avut loc că­sătoria civilă a d.şoarei A­­nita Moscu, profesoară, cu d. Colonel Cristian Popescu, din Roman. s­ie, tot ce povestea d-na Dafour, ajungând la convin­gerea că a­r o insolenţă a soţului să controleze an­­tecedentele­ soţiei. Cu un aer naiv, femeia deschide poşeta, atinge bu­zele cu ruj, se pudrează, şi cu ochii întrebători, fixând pe magistrat, aşteaptă rezul­tatul care era mai mult poli­ticos decât juridic. Şi astfel acţiunea de des­părţenie a d-nei Dafour a fost pronunţată în favoarea sa, iar pe deasupra soţul im­becil a mai fost condamnat a plăti 5.000 de franci cu titlul de cheltuieli de judecată. Şi cu o Înclinare graţioasă, pârâta Dafour, gratifică Curţii ultimul zâmbet, iar magistraţi, buimăciţi de o siluetă fină şi subţirică, se retrag zăpăciţ, şi obosiţi în camera de odihnă.* Elias Grümb­ig Avocat

Next