Opinia, martie 1935 (Anul 31, nr. 8363-8389)
1935-03-01 / nr. 8363
mm£msm .................................................... ..............wrr'.^.y(l^W;tiuMll,, i. „Nu mai sunt îngrijorat, întrebuințez Sloan's Liniment“ warn Durerii« reumatismal® cari transformă o zi îucru într’o lungă agonie provocând pier** -t jderi de timp ti eheîtuali, nu vor mai avea' 1j,pentru Dv. grozăvia lor dacă întrebuinţai. SLOAN'S LINIMENT: Mii de persoane suf^ ' ' finde au dovedit chiar cu o singură apli-' '«eţiune, că este de o eficacitate remarcabilă. ‘ Se va aplica uşor pe articulaţie sau pe muşchiul dureros şi după câteva minute râul se sting». % Kartsi' Cân|i suferiţi de dureri musculare, nervoase, sau dfn care alta durere aplicaţi SLOAN'S. Atacaţi durerea aceia unde ea începe să se simtă, fiind irsuti de a lua medicamente ceri încarcă întregul organism. — SLOAN'S pătrunde îndată, încălzeşte şi calmează nervii şi ţesuturile, împrăştiind congestia care provoacă răul. Laermacîîţi droguarii. «iWlCEStf ORICE DURERE SIOAN’SLINIMENT^ VECHIUL PREŢ FLACONUL LEI MOU1 PREŢ REDUS FLACONUL LEI 60 De la producător la consumator Pentru covoare persana adresaţi-vi direcţia V I ^ str. Lascar i Sas miß 1 mm Catitrgiu 34 prima sursă ^ —___ Depozit permanent de covoare persană modele alese. Se primesc şi comenzi pentru orice modele alese după __jiarnaL________ PREŢURI MODESTE MZ1 ZM CI NE MM SIDOZI FAR AMOUNT prezintă noul şi fenomenalul dans BOLERO O capo coperă de ritm, muzică și dar film realizat cu GEORGE RAFT și CAROLE LOMBARD '.£!*■ CRIMINALA cu Barbara Stawyk Complectare: Ju&I&ui SOMOS* PesmiSSOSinl AUTQRACELI teste COMBATE ÎN SCURT OBSERVAT! ® 'G* AH*V AMBALAJUL DE AVUT PRETUTINDENI Mntnepenont, Gonstmictoni ! Renumitul Vap alb gras de Fundul Moldovei şi Poianăta stins cca. 30 m3 la 10.000 kgr. vinde direct amatorilor întreprinderile P. SMILOVICI & Co. Fundul Moldovei Cel mai grandios bal al sezonului Celui Militar Astăzi-seară Joi 28 Februar Balul Medicine! • sub preşidenţia de onoare a d-lui Prof. Dr. Gr. T. Popa Bufet Corso-Zamfrescu SaSS* Muzicile Toma-Luther| Bilete şi Invitaţii la delegatul nostru la agenţia BRAŞOV. 1. DOCTOR . SCHWARTZIAN Fost asistent al clinicei din Paris Boli inerne şi de copii pecializat în boli de inimi plămâni şi rinichi Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul Electrocardiograf. Tratamentul tuberculozei pulmonare cu pneumothorax artificial Tratamente radicale pentru varies, eczeme şi ulcer varicos Consultă între 4—T Str. Căpitan Păun IO. Telefonul DOCTOR AL Socolovschi fost asistent la Spit. Colentina (Bucureşti) Specialist In boli şi operaţiuni de NAS, GÂT şi URECHI electroterapie, raze, curente de înaltă frecvenţă Cons. 8V»—97,1 12--2, 47 laşi, str. Crna Vodă 42 vis-a-vis de Camera de Comerţ) Dr. GANCEVICI consultă BOLI DE PIEPT str. Lăpuşneanu No. 19 intre orele l—4 p. m D O CI OR M. Dascăl Boli imierme Venerice şi Sifilis Tratamentul blenoragiei la barbaţi şi femei. Diathermie urologică şi generală. Consultaţii şi tratamente 7Va—10 a. m. şi 2—9 seara. Duminica 9—12 a. m. Iaşi, str. Cuza Vodă 42 vis avis de Camera de Comerţ Cuvânt public Subsemnatul Isidor Herman subchirurg, ţin pe această cale a aduce cordale şi sincere mulţumiri tuturor suferinzilor îngrijiţi de mine cari au binevoit şi binevoesc prin frumoasele lor cuvinte publice a mă recomanda mai departe, fapt ce nu poate decât, in calitatea mea de subchirurg particular, să-mi asigure o existenţă prin muncă cinstită şi conştiincioasă, pentru care lupt din răsputeri. In consecinţă nu-mi rămâne decât şi in viitor să-mi exercit misiunea cu acelaş devotament şi seriozitate. Deasemenea ţin să mulţumesc dolor medici care acum câteva luni mi-au acordat frumoase recomandaţii publice precum şi acelor medici şefi şi profesori ce mi-au eliberat certificatele în timpul celor 4 ani de practică spitalicească. Tuturor acelor ce nu mă lasă în umbră mulţumiri şi recunoştinţă. ISIDOR HERMAN Subchiurg Str. Păcurari 19 România Corpul Portăreilor Trib. Iaşi PUBLICAŢIE DE VÂNZARE No. 29 Anul 1935 luna Febr. în 15 Se publică spre cunoştinţa generală că conform adresei Mo. 3934/935 a Jud. Ocoli Urban Iaşi se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 6 Martie 1935 ora 10 dim areea mobilă definitiv sechastată cu Procesul Verbal No. 1461/931 de la debitorul Oisier. Leizer din Iaşi str. Ţutora Stp. 18 la pretenţia Bărcei Cooperative de Credit Mărunt şi Economie S. A. Iaşi averea compusă din : 1. două şifoniere furnierate gălbui cu câte 2 uşi şi 2 sertare; 2. una masă la fel furnierată pe un pedestal de un singur picior cu opt scaune de lemn curbat; 3) un schelet de toaletă la fel furnierată cu 2 portiţe şi foc pentru oglindă ovală. Vânzarea se va face în Iaşi str. Ţuţora No. 18 la doniciliul debitorului pe bani gata şi in asistenţa Comisarului respectiv* Şef Portărel, BAZALI Secretar, D. Stancov Ri- mânia Corpul Portăreilor Tribunalului laşi No. 20 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Anul 1935, luna Februarie în 15 zile. Se publică spre cunoştinţa generală că conform adresei Jud. Ocol. Urban laşi, No. 3S401935, se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 5 Martie 1934, ora 10 dim, la pretenţia Băncei Cooperative de Credit Mărunt şi Economie S. A. Iaşi averea mobilă definitiv sechestrată cu Procesul Verbal No 1096 bis£931 de la debitorul Iosub Herşcu din Iaşi str. Capela Armeană No. 1 vechiu averea compsă din: 1. un bufet suprapus furnierei partea de sus cu 2 uşi de sticlă şi partea de jos cu masa de pâine, 2 sertare şi 2 portiţe ; 2. un garderob de lemn sculptat şi lustruit cu 2 uşi şi un sertar; 3. una oglindă de perete cu rama de lemn şi cu mesuţa ei; 4. una masă ovala lumbrati pe 4 picioare cu 2 scaune de lemn curbat iar în aceiaşi zi la ora 12 dim. de la debitorul Lupii Moscovici din Iaşi str. Capela Armeană No. 1 vechi averea mobilă sechestrată cu Procesul Verteal No. 1096 bis 1931 şi compusă din : 1. una şi foaieră furnierată mahou cu 2 uşi din care una cu oglindă şi un sertar; 2. un bufet suprapus cu 2 portiţe de sticlă la partea de sus iar partea de jos având un serter şi 2 portiţe ; 3. una canapea capitonată cu iută roşie înviori cu spătar şi suluri; 4. una masă ovală furnierată pe 4 picioare cu 2 scaune de lemn curbat. Vânzarea se va face în Iaşi Capela Armeană No. 1 vechi la domiciliul debtorilor pe bani gata şi în asistenţa Comisarului respectiv. Şef portărel, Bazalt Secretar, D. Stnnccv OPI NIA Se vor construi noul atenanse în curtea Spitalului Sf. Spiridon Epitropia Sf. Spiridon a intervenit la ministerul Sănătaţii să pună la dispoziţia instituţiei ieşene, un fond special pentru construirea unei noui spălătorii şi bucătării moderne, având în vedere nevoile întregui spital, intrucât cele existente nu corespund cerinţelor de astăzi. Este de remarcat faptul că spălătoria existentă are sarcina de a spăla săptămânal 12.000 bucăţi de rufe din spital şi clinici, iar bucătăria sa află in similară situaţie, dat fiind că satisface cerinţele a 500 de tacâmuri pe zi. Eforia cere să se întocmească planurile acestor două clădiri, deoarece spitalul și atenantele lui nu permit o extindere nouă. Clădirea nouă va fi anexată unor corpuri de case ce se găsese n curtea spitalului. Kr tui isertaza t e. t na (Continuare din pagina l-a pentru care s'a fabricat susotankul proiect. ffDacă se ţine atât de mult la desfiinţarea Institutelor din capitală, — de acord, n’avem nimic contra. hFau decât să se», concentreze acolo , să se asimileze, să facă ce-or şti, dar să ne lase pe noi în pace. ■—Bine, dar nu putem—vor spune,— pentru că voi la „Institute” vă munţi, şi din momentul ce stau lucrurile astfel, fatal intriţi in hora noastră de desfiinţare. Apoi dacă aici e toată buba, cum Institutele din Bucureşti sunt inutile (dealtfel ele abia aşteaptă concentrarea, căci niciodată nu s'a văzut nici un protest din partea lor) şi cum însă Institutele din Iaşi contrar celor de Capitală, sunt utile, n’ar rezulta decât o singură soluţie, tot la proectul in care se pretinde desfiinţarea, să se mai introducă un articol, numai unul, prin care se transformă institutele din Iaşi, in Politeehnică. După aceia, n'au decât să-l desfiinţeze acolo la Bucureşti, tot ce vor. In privinţa transformărei Institutelor, aceasta va fi o cerere formală, căci astfel cum sunt astăzi organizate aceste Institute (Insititut de Chimie Industrială şi Instaut Electrotehnie), corespund în totul secţiilor respective de la orice politeciureu, nemaifiind nimic de transformat. (La Secţia Industrială, se ţine şi un curs îndlus de Chimie Fizicală cu 4 ore de curs pe săptămână, şi cu 63 ore de laborator). Prin această schimbare de nume, prestigiul Institutelor nu va fi scoborât, iar Buletinel A. G. I. R. nu vor mai fi obligate să ofere cititorilor săi rapoarte (ca cele dela congres), in care se vorbește de „cercuri interesate" (Bulei din Oct. 1934 n. 12, pag. 422-c) paragraful 1) sau că „soluția indicată (in chestia desfiinţărei bine înţeles) nu se poate obţine decât pe baza unui acord Intre personalităţile interesate". Vasăzică sunt şi „personalitâţi* care se ocupă îndeaproape de modul cum se va face acea desfiinţare. („Personalităţile" însă—o spunem ca să se ştie—sunt tot din cercurile technice bucureştene, şi privesc cu nerăbdare situaţa pe care le-ar oferi-o eventuala „concentrare") iar în concluzie se scrie in raportul încheiat asupra chesiunilor dezbătute la congresul A. G. I. R-lui că : „Nu*mai astfel credem că se va putea excentra învăţământul technic superior in şcoli politechnice independente de Universităţi dar similar organizate" (adică pe baza unor înţelegeri intre „personalităţile interesate). Apoi dacă şcolile politechnice sunt similar orgaizate, de ce nu se concentrează acestea în Universităţi ? Sau ceia ce ar fi mult mai simplu, pentru ca să nu se admită măcar schimbarea numelui Institutelor in Politechnică" ? Vom fi o ţară cu trei politechnici. Şi totuşi nu vor fi prea multe, căci pe zi ce trece se simte tot mai aprig nevoia de ingineri, de oameni cu cultura specială. Să ne amintim doar, că Belgia, cu o populaţie nici o treime cât a României, posedă 7 Universităţi. Şi totuşi acolo nimeni nu se plânge de prea multă cultură, şomaj, etc. La noi se invocă însă, tot felul de absurdităţi, pentru a se face legea pe placul unor persoane, şi personalități II Iată ce a dorit să știe toată lumea. GH. COSTINESCU stud. CONCERT. — D-ni Ion Filipnescu şi Radu Constantinescu vor da un concert la două piane, în Sala Teatrului Naţional, la 18 Martie, seara. In program: W. A. Mozart: Sonata; R. Schuman : Andane şi Variaţii op. 46; Darius Milhaud: Le Carnaval d'Aix ; Rachmaninoff : Suita II, op. 17. GRIPĂ luând JAWOL 0 HM s Minelor D-na Lotte Einhorn Felul cum a fost organizat şi reuşita strălucită a balului în folosul Spitalului israelit, pune in faţă o personalitate ieşană deosebit de distinsă: d-na Lotte Einhorn. Dintr-o sasă de filantropi consacraţi, fiică a neuitatului Moritz Wachtel, d-na Einhorn continuă cu tact şi devotament rar, tradiţia dragostei de semen. Degajată de vanităţi personale, şi-a făcut ca viaţă im ideal din munca pentru interesul obştesc. Şi depune această muncă, cu stăruinţă, neobosită şi cu un desăvârşit Spirit de organizare. Dovadă, rezultatul admirabil al sforţărilor pentru sprijinirea înaltei instituţi de caritate, care este spitalul israelit. Prin activitatea cea o desfăşoară ca societate, d-na Elabora (alături de soţul ei) şi-a cucerit din plin calificarea de „auinătoare a suferinţelor*. Sute şi sute de oameni suferinzi o vor binecuvânta şi-l vor păstra recunoştinţă. Cu asemenea elemente de înaltă distincţie şi de realizări utile pe tărâm public, societatea ieşană e sigură de împlinirea chemării in viaţă. B.zicală depune d-na Stoianova. Decorurile şi costumele feerice. In toate realizările se remarcă mâna de „om de teatru* a d-lui AU Werner. Numerosul public care vine zilnic la „Phon x“ aplaudă și bisează. REX Simp e impresii redaeut m joizb" - Ansamblul Werner, cu un program nou - Am promis că vom reveni asupra spectacolelor pe care ■ rupă da cabaret, dirijată de regizorul şi actorul rus Al. Werner, le dă, încadrând filmul, la cinema „Phönix". O facem astăzi. Cu doi ani în urmă, la „Sidoli" am făcut cunoştinţă cu „Bonzo". O lună în şir am urmărit programele, rămânând perfect mulţumiţi de cele două ore de distracţie oferite săptămânal sub formă nouă, de trupa rusească. Am aplaudat astfel: numere bune de dans, skeetschuri cu îndeajuns baz, numere de canto, actualităţi etc. „Bonzo" îşi creiase un nume la Iaşi. Astăzi „Bonzo", după un vagabondaj îndeungat, ne-a revenit, la „Phönixu. D, AL Werner, animatorul, și-a întinerit cadrele. La debutul de-acum câteva zile, accesul a fost complect. In prezent „Bonzo", merge cu vădit curaj, înainte. Noul program, temenie studiat, a surprins prin originalitatea prezentării. Duelul BadanewaJeglovsky, excelează astfel în două dansuri, culegând aplauze prelungite, Cântăreaţa Teleskova, subreta Dagorova şi baritonul Gck W Alscky, la fel, interpretează câteva cântece inscenate. Contribuţia autohtonă este satisfăcută cu prisosinţă de diseurul Theo Dorel şi comicul Florescu. Bagheta este a lui Paliacka. Serioasă contribuţie mu» Petele din soare sporesc mortalitatea Profesorul german Bernhard Du din Frankfurt, a făcut o comunicare interesantă. El arată că din cercetarea a 16.000 cazuri de decese, a constatat că cele mai multe se înregistrau periodic la fiecare 27 zile. Acest ritm al mortalităţii profesorul german il explica prin mişcarea solară. Timpul de 27 zile este tocmai intervalul, in care soarele se tavărteşte odată, in jurul axei sale. Astfel, la fiecare 27 zile,, revine intr’un anumit loc porţiunea soarelui acoperită de pete. Şi atunci —■ susţine profesorul Dull — lumina solară e lipsită în oarecare măsuri de razele care întreţin viaţa pe pământ. De aceia s-ar înregistra periodic la 27 de zile, un spor al mortalităţii. Bineînţeles, părerea profesorului german este dată o teorie personală. „ Tragerea premiilor gratuite ale ziarului „Opinie" va avea loc Duminică 3 Mărite In sala Trianon. Nu neglijaţi a preschimba bonurile. laş timp am votat un prodesor care vine dela Bucureşti . Şi asta s’ar numi un fel de atitudine dublă care samână o trădare (curat trădare I). „Distinsul" profesor (anonim fireşte) socoate că au vândut oarecum (sic !) facultatea de Medicină, Bucureştiul Sim, vrând să înţăleagă prin asta că noi numim (sici) numai elemente bucureştene şi nu numim (sici) ieşeni". Cred că, autorul acestor rânduri—citate textual — s'a caracterizat singur de minuna atât pe el cât şi pe ieşeniştii din anturajul său, ca să mai fievoie de adăugit ceva. Totuşi dacă tăria, filosof rămânea.________Anonymus w leseniim de paradi sa da fraiaffastâc (Continuarea din pagina l-a) singurul care a ajuns profesor, şi ieşenistul nostru se miră şi e de această minune. El nu ştie, că este firesc ca Iaşul şi Moldova—care au dat ţării atâţia oameni mari, mai cu samă in domeniul ştiinţelor, al literelor, al filosofieî—să fie un centru de iradiere al culturii. In special in aceste domenii ale spiritului moldovenii s'au arătat totdeauna superiori celor de peste Milcov, dintre care au ieşit mai ales mari oameni politia ai ţării, oameni de acţiune şi înclinat spre cariere lucrative. Nu este însă tot aşa de firesc, să ne vie mereu profesori de la Bucureşti. Dar ieşenistul integral, care ridică o mănuşă ce mi-a fost aruncată, mai demonstrează că de când a fost numit d-sa profesor la fericita facultate de medicină de aici, a început o eră nouă pentru Iaşi şi pentru facultate. Nu-1 putem urmări la socotelek, la care să dedă trecând în revistă toate numirile făcute dela această epoca, — care începe cu d-sa» Este suficient că d-sa, e convins, că n’a promovat decât interesele acestui oraş şi a facultăţii In care — graţie tot d-sale — predomină moldovenii ca şi la„. Bucureşti. Dar iată d-sa atinge culmea ieşenismului, când afirmă „că în adevăr caracteristic profesorilor tipic ieşeni este că nu şi-au făcut elevi (sublinierea e a sa) spre deosebire de profesorii bucureştini care şi-au făcut". In gura unui ieşenist convins afirmaţia aceasta e cu adevărat uluitoare ! Căci ce erau acri moldoveni, profesori conferenţiari şefi de lucrări, etc., menţionaţi de d-sa ca funcţionând în Bucureşti, de cât tocmai elevi ai profesorilor „tipic ieşeni" cum li numeşte in derâdere ? In sfirşit apre a complecta portretul psihologic al portparolei ieşenismuli iată tacă un citat: „Domnia-Sa (adică eu) vrea să ne pue un fals (sici) pe no- care luptăm .(sici) pentru înălţarea laşului dar în ace- NOV AL UPRIMA PURERE