Opinia, martie 1935 (Anul 31, nr. 8363-8389)

1935-03-01 / nr. 8363

mm£msm .................................................... ..............wrr'.^.y(l^W;tiuMll,, i. „Nu mai sunt îngrijorat, întrebuințez Sloan's Liniment“ warn Durerii« reumatismal® cari transformă o zi îucru într’o lungă agonie provocând pier** -t jderi de timp ti eheîtuali, nu vor mai avea' 1j,pentru Dv. grozăvia lor dacă întrebuinţai. SLOAN'S LINIMENT: Mii de persoane suf^ ' ' finde au dovedit­ chiar cu o singură apli-' '«eţiune, că este de o eficacitate remarcabilă. ‘ Se va aplica uşor pe articulaţie sau pe muşchiul dureros şi după câteva minute râul se sting». % K­artsi' Cân|i suferiţi de dureri musculare, nervoase, sau dfn care alta durere aplicaţi SLOAN'S. Atacaţi durerea aceia unde ea începe să se simtă, fiind irsuti­ de a lua medicamente ceri încarcă întregul organism. — SLOAN'S pătrunde îndată, încălzeşte şi calmează nervii şi ţesuturile, împrăş­tiind congestia care provoacă răul. La­­ermacîî­ţi droguarii. «iWlCEStf ORICE DURERE SIOAN’SLINIMENT^ VECHIUL PREŢ FLACONUL LEI MOU1 PREŢ REDUS FLACONUL LEI 60 De la producător la consumator Pentru covoare persana adresaţi-vi direcţia V I ^ str. Lascar i Sas miß 1 mm Catitrgiu 34 prima sursă ^ —___ Depozit permanent de covoare persană modele alese.­­ Se primesc şi comenzi pentru orice modele alese după __jiarnaL________ PREŢURI MODESTE MZ1 ZM CI NE MM SIDOZI FAR AMOUNT prezintă noul şi fenomenalul dans BOLERO O capo­ c­­operă de ritm, muzică și dar f­ilm realizat cu GEORGE RAFT și CAROLE LOMBARD '.£!*■ CRIMINALA cu Barbara Stawyk Complectare: Ju&I&ui SOMOS* PesmiSSOSinl AUTQ­RACELI teste COMBATE ÎN SCURT OBSERVAT! ® 'G* AH*V AMBALAJUL DE AVUT PRETUTINDENI Mntnepenont, Gonstmictoni ! Renumitul Vap alb gras de Fundul Moldovei şi Poianăta stins cca. 30 m3 la 10.000 kgr. vinde direct amatorilor întreprinderile P. SMILOVICI & Co. Fundul Moldovei­­ Cel mai grandios bal al sezonului Ce­lui Militar Astăzi-seară Joi 28 Februar Balul Medicine! • sub preşidenţia de onoare a d-lui Prof. Dr. Gr. T. Popa Bufet Corso-Zam­frescu SaSS* Muzicile Toma-Luther| Bilete şi Invitaţii la delegatul nostru la agenţia BRAŞOV. 1. DOCTOR . SCHWARTZIAN Fost asistent al clinicei din Paris Boli inerne şi de copii pecial­izat în boli de inimi plămâni şi rinich­i Diagnosticul afecţiunilor de inimă cu aparatul Electro­cardiograf. Tratamentul tuberculozei pul­monare cu pneumothorax artificial Tratamente radicale pentru varies, eczeme şi ulcer varicos Consultă între 4—­T Str. Căpitan Păun IO. Telefon­ul DOCTOR AL Socolovschi fost asistent la Spit. Colen­­tina (Bucureşti) Specialist In boli şi operaţiuni de NAS, GÂT şi URECHI electroterapie, raze, curente de înaltă frecvenţă Cons. 8V»—97,1 12--2, 4­7 laşi, str. Crna Vodă 42 vis-a-vis de Camera de Comerţ) Dr. GANCEVICI consultă BOLI DE PIEPT str. Lăpuşneanu No. 19 intre orele l—4 p. m D O CI O­R M. Dascăl Boli imierme Venerice şi Sifilis Tratamentul blenoragiei la barb­aţi şi femei. Diathermie urologică şi generală. Consultaţii şi tratamente 7Va—10 a. m. şi 2—9 seara. Duminica 9—12 a. m. Iaşi, str. Cuza Vodă 42 vis avis de Camera de Comerţ Cuvânt public Subsemnatul Isidor Herman subchirurg, ţin pe această cale a aduce cordale şi sincere mulţumiri tuturor suferinzilor îngrijiţi de mine cari au bine­voit şi binevoesc prin frumoa­sele lor cuvinte publice a mă recomanda mai de­parte, fapt ce nu poate decât, in calitatea mea de subchirurg particular, să-mi asigure o existenţă prin muncă cinstită şi conştiincioa­­să, pentru care lupt din răs­puteri. In consecinţă nu-mi rămâne decât şi in viitor să-mi exercit misiunea cu acel­aş de­votament şi seriozitate. Deasemenea ţin să mulţu­mesc dolor medici care acum câteva luni mi-au acordat fru­moase recomandaţii publice precum şi acelor medici şefi şi profesori ce mi-au eliberat certificatele în timpul celor 4 ani de practică spitalicească. Tuturor acelor ce nu mă lasă în umbră mulţumiri şi recunoştinţă. ISIDOR HERMAN Subch­iurg Str. Păcurari 19 România Corpul Portăreilor Trib. Iaşi PUBLICAŢIE DE VÂNZARE No. 29 Anul 1935 luna Febr. în 15 Se publică spre cunoştinţa generală că conform adresei Mo. 3934/935 a Jud. Ocol­­i­ Urban Iaşi se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 6 Martie 1935 ora 10 dim­ are­­ea mobilă definitiv sechas­­tată cu Procesul Verbal No. 1461/931 de la debitorul Oisie­r. Leizer din Iaşi str. Ţutora Stp. 18 la pretenţia Bărcei Cooperative de Credit Mărunt şi Economie S. A. Iaşi aver­ea compusă din : 1. două şifoniere furnierate gălbui cu câte 2 uşi şi 2 ser­tare; 2. una masă la fel fur­ni­erată pe un pedestal de un singur picior cu opt scaune de lemn curbat; 3) un sche­let de toaletă la fel furnierată cu 2 portiţe şi foc pentru o­glindă ovală. Vânzarea se va face în Iaşi str. Ţuţora No. 18 la don­i­ciliul debitorului pe bani gata şi in asistenţa Comisarului res­­pectiv* Şef Portărel, BAZALI Secretar, D. Stancov Ri- mânia Corpul Portăreilor Tribunalului laşi No. 20 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Anul 1935, luna Feb­ruarie în 15 zile. Se publică spre cunoştinţa generală că conform adresei Jud. Ocol.­­ Urban laşi, No. 3S401935, se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 5 Martie 1934, ora 10 dim, la pretenţia Băncei Cooperative de Credit Mărunt şi Eco­nomie S. A. Iaşi averea mobilă defi­nitiv sechestrată cu Procesul Verbal No 1096 bis£931 de la debitorul Iosub Herşcu din Iaşi str. Capela Armeană No. 1 vechiu averea comp­să din: 1. un bufet suprapus furnierei partea de sus cu 2 uşi de sticlă şi partea de jos cu masa de pâine, 2 sertare şi 2 por­tiţe ; 2. un garderob de lemn sculptat şi lustruit cu 2 uşi şi un sertar; 3. una oglindă de perete cu rama de lemn şi cu mesuţa ei; 4. una masă ovala lumb­rati pe 4 picioare cu 2 scaune de lemn curbat iar în aceiaşi zi la ora 12 dim. de la debitorul Lupii Moscovici din Iaşi str. Capela Armeană No. 1 vechi ave­rea mobilă sechestrată cu Procesul Verteal No. 1096 bis­ 1931 şi compusă din : 1. una şi foaieră furnierată mahou cu 2 uşi din care una cu oglindă şi u­n sertar; 2. un bufet suprapus cu 2 portiţe de sticlă la partea de sus iar partea de jos având un serter şi 2 por­tiţe ; 3. una canapea capitonată cu iută roşie în­viori cu spătar şi suluri; 4. una masă ovală furnierată pe 4 pi­cioare cu 2 scaune de lemn curbat. Vânzarea se va face în Iaşi Capela Armeană No. 1 vechi la domiciliul deb­torilor pe bani gata şi în asistenţa Comisarului respectiv. Şef portărel, Bazalt Secretar, D. Stnnccv OPI NIA Se vor construi noul atenanse în curtea Spitalului Sf. Spiridon Epitropia Sf. Spiridon a in­tervenit la ministerul Sănă­­taţii să pună la dispoziţia in­stituţiei ieşene, un fond spe­cial pentru construirea unei noui spălătorii şi bucătării moderne, având în vedere nevoile întregu­­i spital, in­tru­cât cele existente nu co­­respund cerinţelor de astăzi. Este de remarcat faptul că spălătoria existentă are sar­cina de a spăla săptămânal 12.000 bucăţi de rufe din spital şi clinici, iar bucătăria sa află in similară situaţie, dat fiind că satisface cerin­ţele a 500 de tacâmuri pe zi. Eforia cere să se întoc­mească planurile acestor două clădiri, deoarece spitalul și atenantele lui nu permit o extindere nouă. Clădirea nouă va fi anexată unor corpuri de case ce se găsese n curtea spitalului. Kr tui isertaza t e. t na (Continuare din pagina l-a pen­tru care s'a fabricat sus­­otankul proiect. ffDacă se ţine atât de mult la desfiinţarea Institutelor din capitală, — de acord, n’avem nimic contra. hFau decât să se», concentreze acolo , să se asimileze, să facă ce-or şti, dar să ne lase pe noi în pace. ■—Bine, dar nu putem—vor spune,— pentru că voi la „Institute” vă mun­ţi, şi din momentul ce stau lucrurile astfel, fatal intri­ţi in hora noastră de desfiinţare. Apoi dacă aici e toată buba, cum Institutele din Bu­cureşti sunt inutile (dealtfel ele abia aşteaptă concentra­rea, căci niciodată nu s'a vă­zut nici un protest din par­tea lor) şi cum însă Institutele din Iaşi contrar celor d­e Capitală, sunt utile, n’ar re­zulta decât o singură soluţie, tot la proectul in care se pre­tinde desfiinţarea, să se mai introducă un articol, numai unul, prin care se transformă institutele din Iaşi, in­ Poli­­teehnică. După aceia, n'au decât să-l desfiinţeze acolo la Bucureşti, tot ce vor. In privinţa transformărei Institutelor, aceasta va fi o cerere formală, căci astfel cum sunt astăzi organizate aceste Institute (Insititut de Chimie Industrială şi Instaut Electro­teh­­nie), corespund în totul secţiilor respective de la orice politeciureu, nemaifiind nimic de transformat. (La Secţia In­dustrială, se ţine şi un curs în­­dlus de Chimie Fizicală cu 4 ore de curs pe săptămână, şi cu 63 ore de laborator). Prin această schimbare de nume, prestigiul Institutelor nu va fi scoborât, iar­­ Buletine­l A. G. I. R. nu vor mai fi obli­gate să ofere cititorilor săi rapoarte (ca cele dela con­­gres), in care se vorbește de „cercuri interesate" (Bulei din Oct. 1934 n. 12, pag. 422-c) paragraful 1) sau că „soluția indicată (in chestia desfiinţă­­rei bine înţeles) nu se poate obţine decât pe baza unui acord Intre personalităţile in­teresate". Vasăzică sunt şi „personali­tâţi* care se ocupă îndea­proape de modul cum se va face acea desfiinţare. („Perso­nalităţile" însă—o spunem ca să se ştie—sunt tot din cercu­rile technice bucureştene, şi privesc cu nerăbdare situaţ­a pe care le-ar oferi-o eventuala „concentrare") iar în concluzie se scrie in raportul încheiat asupra ches­­iuni­lor dezbătute la congre­sul A. G. I. R-lui că : „Nu*­mai astfel credem că se va putea excentra învăţământul technic superior in şcoli po­­litechnice independente de Universităţi dar similar orga­nizate" (adică pe baza unor înţelegeri intre „personalită­ţile interesate). Apoi dacă şcolile politechnice sunt simi­lar org­aizate, de ce nu se concentrează acestea în Uni­versităţi ? Sau ceia ce ar fi mult mai simplu, pentru ca să nu se ad­­mită măcar schimbarea nu­melui Institutelor in Politech­­nică" ? Vom fi o ţară cu trei poli­­technici. Şi totuşi nu vor fi prea multe, căci pe zi ce trece se simte tot mai aprig nevoia de ingineri, de oameni cu cul­tura specială. Să ne amintim doar, că Belgia, cu o populaţie nici o treime cât a României, posedă 7 Universităţi. Şi totuşi acolo nimeni nu se plânge de prea multă cultură, şomaj, etc. La noi se invocă însă, tot felul de absurdităţi, pentru a se face legea pe placul unor persoane, şi personalități II Iată ce a dorit să știe toată lumea. GH. COSTINESCU stud. ­ CONCERT. — D-ni Ion Filipnescu şi Radu Constanti­­nescu vor da un concert la două piane, în Sala Teatru­lui Naţional, la 18 Martie, seara. In program: W. A. Mozart: Sonata; R. Schum­an : An­­dan­e şi Variaţii op. 46; Da­rius Milhaud: Le Carnaval d'Aix ; Rachmaninoff : Suita II, op. 17. GRIPĂ luând JAWOL 0 HM s Minelor D-na Lotte Einhorn Felul cum a fost organizat şi reuşita strălucită a balului în folosul Spitalului israelit, pune in faţă o personalitate ieşană deosebit de distinsă: d-na Lotte Einhorn. Dintr-o sasă de filantropi consacraţi, fiică a neuitatului Moritz Wachtel, d-na Einhorn continuă cu tact şi devota­ment rar, tradiţia dragostei de semen. Degajată de vanităţi perso­nale, şi-a făcut ca viaţă im ideal din munca pentru inte­resul obştesc. Şi depune a­­ceastă muncă, cu stăruinţă, neobosită şi cu un desăvârşit Spirit de organizare. Dovadă, rezultatul admirabil al sforţă­rilor pentru sprijinirea înaltei instituţ­­i de caritate, care este spitalul israelit. Prin activitatea cea o desfă­şoară ca societate, d-na Ela­bora (alături de soţul ei) şi-a cucerit din plin calificarea de „­aui­năt­oare a suferinţelor*. Sute şi sute de oameni su­ferinzi o vor binecuvânta şi-l vor păstra recunoştinţă. Cu asemenea elemente de înaltă distincţie şi de realizări utile pe tărâm public, societa­tea ieşană e sigură de împli­nirea chemării in viaţă. B.­­­zicală depune d-na Stoiano­­va. Decorurile şi costumele fee­rice. In toate realizările se remarcă mâna de „om de teatru* a d-lui AU Werner. Numerosul public care vine zilnic la „Phon x“ aplaudă și bisează. REX Simp e impresii red­aeu­t m joizb" - Ansamblul Werner, cu un program nou - Am promis că vom reveni asupra spectacolelor pe care ■ rupă da cabaret, dirijată de regi­zor­ul şi actorul rus Al. Werner, le dă, încadrând filmul, la cinema „Phönix". O facem astăzi. Cu doi ani în urmă, la „Sidoli" am făcut cunoştinţă cu „Bonzo". O lună în şir am urmărit programele, ră­mânând perfect mulţumiţi de cele două ore de distracţie oferite săptămânal sub formă nouă, de trupa rusească. Am aplaudat astfel: nume­re bune de dans, skeetschuri cu îndeajuns baz, numere de canto, actualităţi etc. „Bonzo" îşi creiase un nu­me la Iaşi. Astăzi „Bonzo",­­ după un vagabondaj în­de­ungat, ne-a revenit, la „Phönixu. D, AL Werner, animatorul, și-a întinerit cadrele. La de­butul de-acum câteva zile, accesul a fost complect. In prezent „Bonzo", merge cu vădit curaj, înainte. Noul program, te­me­nie stu­diat, a surprins prin origina­litatea prezentării. Duelul Bad­anewaJeglov­­sky, excelează astfel în două dansuri, culegând aplauze pre­lungite, Cântăreaţa T­eleskova, su­breta Dagorova şi baritonul Gck W Alscky, la fel, inter­pretează câteva cântece insc­enate. Contribuţia autohtonă este satisfăcută cu prisosinţă de diseurul Theo Dorel şi comicul Flore­scu. Bagheta este a lui Paliac­k­a. Serioasă contribuţie mu» Petele din soare sporesc mortalitatea Profesorul german Bernhard Du­­ din Frankfurt, a făcut o comunicare interesantă. El a­­rată că din cercetarea a 16.000 cazuri de decese, a constatat că cele mai multe se înregis­trau periodic la fiecare 27 zile. Acest ritm al mortalităţii profesorul german il explica prin mişcarea solară. Timpul de 27 zile este tocmai inter­valul, in care soarele se ta­­vărteşte odată, in jurul axei sale. Astfel, la fiecare 27 zile,, revine intr’un anumit loc por­ţiunea soarelui acoperită de pete. Şi atunci —■ susţine pro­fesorul Dull — lumina solară e lipsită în oarecare măsuri de razele care întreţin viaţa pe pământ. De aceia s-ar înre­gistra periodic la 27 de zile, un spor al mortalităţii. Bineînţeles, părerea profe­sorului german este dată o teorie personală. „ Tragerea premiilor gratuite ale ziarului „Opinie" va avea loc Duminică 3 Mărite In sala Trianon. Nu neglijaţi a preschimba bonurile. laş timp am votat un prode­sor care vine dela Bucureşti . Şi asta s’ar numi un fel de atitudine dublă care sa­­mână o trădare (curat tră­dare I). „Distinsul" profesor (anonim fireşte) so­coate că au vândut oarecum (sic !) facul­tatea de Medicină, Bucureş­­tiul Sim, vrând să înţăleagă prin asta că noi numim (sici) nu­mai elemente bucureştene şi nu numim (sici) ieşeni". Cred că, autorul acestor rânduri—citate textual — s'a caracterizat singur de minuna atât pe el cât şi pe ieşeniştii din anturajul său, ca să mai fie­­voie de adăugit ceva. Totuşi dacă tăria, filosof rămânea.________Anonymus w­­ leseniim de paradi sa da fraiaffastâc (Continuarea din pagina l-a) singurul care a ajuns profe­sor, şi ieşenistul nostru se miră şi e de această mi­nune. El nu ştie, că­ este firesc ca Iaşul şi Moldova—care au dat ţării atâţia oameni mari, mai cu samă in domeniul ştiinţelor, al literelor, al filo­­sofieî—să fie un centru de iradiere al culturii. In speci­al in aceste domenii ale spiritu­lui moldovenii s'au arătat tot­deauna superiori celor de peste Milcov, dintre care au ieşit mai ales mari oameni politia ai ţării, oameni de acţiune şi înclinat spre ca­riere lucrative. Nu este însă tot aşa de fi­­resc, să ne vie mereu profe­sori de la Bucureşti. Dar ieşenistul integral, care ridică o mănuşă ce m­i-a fost aruncată, mai demonstrează că de când a fost numit d-sa profesor la fericita facultate de medicină de aici, a început o eră nouă pentru Iaşi şi pen­tru facultate. Nu-1 putem urmări la soco­­telek, la care să dedă tre­când în revistă toate numi­rile făcute dela această e­­poca, — care începe cu d-sa» Este suficient că d-sa, e con­vins, că n’a promovat decât interesele acestui oraş şi a­ fa­­cultăţii In care — graţie tot d-sale — predomină moldo­venii ca şi la„. Bucureşti. Dar iată d-sa atinge culmea ieşenismului, când afirmă „că în adevăr caracteristic profe­sorilor tipic ieşeni este că nu şi-au făcut elevi (subli­nierea e a sa) spre deosebire de profesorii bucureşti­ni care şi-au făcut". In gura unui ieşenist con­vins afirmaţia aceasta e cu a­­devărat uluitoare ! Căci ce erau acri moldoveni, profesori conferenţiari şefi de lucrări, etc., menţionaţi de d-sa ca funcţionând în Bucureşti, de cât tocmai elevi ai profesori­lor „tipic ieşeni" cum li nu­meşte in derâdere ? In sfirşit apre a complecta portretul psihologic al port­­parolei ieşenismuli iată tacă un citat: „Domnia-Sa (adică eu) vrea să ne pue un fals (sic­i­) pe no- care luptăm .(sici) pentru înălţarea laşului dar în ace- NOV AL UPRIMA PURERE

Next