Opinia, decembrie 1935 (Anul 31, nr. 8595-8618)

1935-12-01 / nr. 8595

AMtll XXXII NO, 8595 AB OMA. MB» TS » t ». » Lei 350 • e • • r 180 S ! !, 1­­­90­­­3 2 t pe un tua ; 6 huA . 3 . 1000 i Instituții public« 1 LEU AT MSI.— 37 £ Redacția 391 Telefoane g»n Ziar popular cotidian latul alimentar la Iaşi Scrisoare Consîlitatuî Municipal­ ­Murat Consiliul ) Câteva zile in urmă, ai scris un articol intitulat : ,Rău!,,, Domnule Ionel Finih­­lingi“, în care îmi arătam in­dignarea că ajutorul de pri­mar prezidase sfatul care a hotărât ridicarea preţului la pane, cu un leu. Un reportaj semnat „Rex"—într'o gazetă locală, făcându-se purtătorul de cuvânt al d-lui Fin­hling, spunea că nu d-sa poartă răs­punderea acestei ma­j­orari de preţ la pane, ci delegaţia per­manentă. In seara aceasta însă ştiu că vă adunaţi ,toţi la un loc, domnilor Consilieri. .Şi mai ştiu, că toţi cei ce se istovesc muncind la primărie, au a vă da, in ultima instanţă, so­coteală Domniilor voastre. Va fi şi d. Primar acolo. Eu pare că vă văd în e­poca campaniei electorale a­­lergând de la o sală de intru­­sive la o altă sală de întru­nire. Transpiraţi, respirând grăbit, nu pridideaţi a spune că veţi avea in grija Dvs. nă­cazurile şi nevoile multe şi mari ale acestei bătrâne şi o­­ropsite urbe. Că veţi avea grijă să înlăturaţi specula din p­aţă ; că veţi face aşa fel, in­­cât să nu mai mâncăm pâne ca preţ de jaf; că pânea va fi făcută numai din făină de grâu sau şi din bucăţi de saci, de obiele de glod, de cu­buri de gârgăriţi, Tşoarsmi­­şi--alte multe vietăţi ~ trăitoare prin magaziile morarilor şi brutari­lor. Că veţi face ca pânea să fie pâne de­ un kilogram. A trecut campania. Aţi fost onoraţi cu alegerea. Rezulta­tul : Mâncăm pâne făcută din orice, nu-vai din grâu cura­tu. Pânea dela un kilogram, scade pe fiecare lună, de mi tem că intr-o zi o să ajungă... abstractă. Preţul pâan­ ins creşte, creşte, aşa cum ar trebui să crească pânea bun in cuptorul unui brutar cinstit Ridicarea preţului la pâne înseamnă ridicarea preţurile la toate. Pânea este un fel de îndreptar al preţurilor. Cât despre preţurile din piaţăl Anarhie. Fiecare pre­cupeţ în măsura grosimei pie­­ii de pe obraz, cere cât vrea, şi ia cât vrea. Nimeni nu-l controlează, deşi sunt inspectori mulţi­­ număr pentru pieţe. Sunt dealtminteri inspector şi pentru pâne. Eu cui-zri unul care erată la faţă aşa de bine, încât îţi face impresia unei pâni ru­mene, bine crescută. Poate ce mă înşel, însă mie mi se pare că n târgul acesta numai el , încă vreo câţiva, mănâncă pine din făină de grâu!... Pentru a termina: Ridicaţi - vă Domnilor Consilieri până la înălţimea morală a incre­­derei pe care oraşul acesta şi-a pus-o !n D­vs. Frânaţi lăcomia obraznici a morarilor şi brutarilor. Au cumpărat un kgr. de grâu la August cu 2 lei şi jumătate şi vând după trei luni un k­r de pâine cu 10 lei!... Frânaţi lăcomia din piaţă de alimente. Altminteri, nu vă­ mai adu­naţi degeaba acolo in­sa­t mare a Primăriei noastre! CH. CH­RIŢESCU avocat / Recembrie Ziua întregirii neamului Această zi memorabilă, pro­­vocea o destindere în simţă­mintele noastre. Impetuosul asalt al vitejiei neamului, d­­i­tre 916—918, ne înalta sufle­tul până la surescitare, prin miracolul Unirii neamului ro­mânesc între hota ele­r­atu­­rc­e şi sub un sceptru glorios. Sunt 17 ani şi parcă e a­­cum­­ aşa-i de actuală minu­nea neamului nostru , zăngă­nit de arme, urale, bubuituri de tunuri, melodii ucigătoare de mitraliere, vaietele răni­ţilor şi... cu­ ora biruinilr, sunt realităţi ce frământă profund în ziua de 1 Decembrie fiinţa întregului norod românesc. Acum apar reliefate figurile mari: Regele Ferd­i­and, Re­gina Marie, Bratianu, Ave­­rescu, Pop­ de Basesc, C­leo IPopp, Goldiş, Mânu, Iancu Flondo­, Popovic, Nistor, Cio­banu­, Halipe, Inculeţ etc., fi­­guri ce încheie un trecut de mucenicie şi deschd un vicio­­de glorie şi froţie. Faptele zilei de 1 Decem­brie întrec sforţările ome­neşti , deşi prin oameni s'au făcut. Ele formează istoria sacră a neamului. Ele încrustează profund pe răbojul vieţii româneşti sfor­ţările de milenii ale unui neam ce n’a şliut, decât lup­a, munca, robia şi sub­jugarea. Să ridicăm slavă pent­u ceia ce ne-a adus ziua de 1 Decembrie 918; să scriem de bucurie îi să ne plecăm ge­nunchii îna­ntea Proniei Di­vine, care a ocrotit neamul nostru. PREOT NEC. NEGOICĂ Erbiceni Prin­ema calendarului 81 jjjjjtj jjgjftig POilfl interesante constatări ale P. S. S. Arhiereul Grigorie Botoşăneanul Problema" stilismului "în eparhia Mol­dovei şi Sucevei, este­ înca de actuali­tate. Aceasta­ ne-o confirmă P. S. Ar­hiereu Grigorie, vicarul mitropoliei Moldovei şi Sucevei, cunoscut ca un desăvârşit sectolog. P. S. Sa este în măsură să ne dea lămuriri asupra a­­cestei problemei care preocupă biserica în general, fiindcă vicarul arhiepisco­piei­­­şilor, pe lîngă o activitate desfă­­şurată pe teren in această direcţie, a redactat şi o serie de cărţi folosi­toare. Astfel, P. S. Sa este autorul cărţilor „Confesiuni şi secte“ : Sectele din Romînia“; „Vedeţi cum să umblaţi cu pază“; „Să stăm, bine, să stăm cu frică şi să luăm aminte“ ; „Nu este al nostru a şti anii sau vremurile“ ; „Crezi în chipuri şi icoane“, etc. Toate aceste cărţi au fost de mare ■folosinţă pentru combaterea stilismului nu numai în Moldova, ci şi în alte epar­hii, ca de exemplu Basarabia şi Ar­deal. Spre a ne edifica asupra situa­ţiei bisericii în eparhia Moldovei, ne-am adresat P. S. Sale. „Ce ne puteţi spune de ne­dumerirea credincioşilor în privinţa calendarului7 — „Problema calendarului îndreptat care preocupă bi­serica şi pe credincioşii ei de câţiva ani, nu-i aşa de sim­plă cum se credea la Început Poporul nostru este tradi­ţionalist prin excelenţă. Prin tradiţie inţelegăndu-se tot ce Acum 40 de ani, la 27 No­­embre 1895, celebrul inven­tator Alfred Nobel şi-a în­tocmit testamentul, prin care instituie renumitele prem­i ce-i poartă numele. De atun­ci premiile Nobel se distribuie regulat în fiecare an, pentru literatură, ştiinţă şi acţiune pacifistă. Statistica până in anul 1931 arată că Germania a obţinut 36 premii Nobel, Franţa 22, Anglia 18, Statele­ Unite 12 Suedia 11, Elveţia 6, Austria 5, Italia 5, etc. Ziarele hitleriste din Ber­lin relevă acest succes al Germaniei. Se cuvine insă să menţionăm, că dintre cei 36 premiaţi germani, 14 au fost evrei-germani printre care şi savantul Albert Einstein, as­tăzi isgonit din Germania, s'a apucat de la moşi, stră­moşi , predaniile şi viaţa lor obiceiuri, date, etc. Toate de­sprinderile strămoşeşti, obice­iuri şi credinţă mo­şte­ni­te din neam în neam, au ajuns la putere de lege ce fac parte integrantâ din însiş viaţa de­­toate zilele a poporului nostru. O astfel de moştenire tra­diţională, este în mare parte şi credinţa cu viaţa ei reli­gioasă. Poporul nostru nu poate concepe credinţa lui religioasă şi nu o poate trăi, de­cât aşa cum concepe în­treaga lui viaţă tradiţională. Pentru o mare parte a popo­rului dela sate, credinţa creş­tină şi viaţa religioasă in mă­­­­sură apreciabilă, se reduce la pa total de obiceiuri şi ritua­luri fără să le fi pătruns dea­­juns fondul. Cu cât cineva îndeplineşte mai riguros aceste practici şi ritualuri, cu atât este constă P. S. S. Arhiereul Grigorie Boto.aaeanul derat mai re­gios şi mai cre­dincios. In acest fel es te la* ţeles şi trăit în mare parte creştinismul poporului nostru, îndeosebi de la sate. Pentru ca să înţelegi pe c:. neva în parte sau o viaţă or *­ştească, trebui să ai putere, să te transpui exact în locul lui, să te cobori la nivelul tu de înţelegere. In chestiunea îndreptării ca­lendarului ,■ intelectualitatea conducătoare in general cu înţelegerea şi traiul întru totul deosebit de a credincioşilor de rând, a tratat chestiunea şi a rânduit treburile după a lor gâ­d­re, fără să încerce câtuş de cât să se pogoare la înţelegerea şi felul de a fi a­ poporului. Şi alunei s’a pro­dus mişcări şi tulburări, acum privite cu uimire de autorita­tea conducătoare, pentrucă nu înţelege suf­etul credincio­şilor tulburaţi. Convingerea intimă a mul­tor creştini habotnici a fost şi este că îndreptarea calen­darului ar fi o greşeală , că s'a tricat legea strămoşească şi că ne-am vândut străinilor. Iată cum se explică starea de Soli­icinarea în pagina II-a Căsătoria unor mag. ?SSW| Re-iuml.'a artistă de cinema Paula Wessely și aero-u! Attila Hö­b'ger, care după cum am pr.unf­t — s'au căsătorit zilele trecute la Vienti. Din toată Se vorbeşte prea mult Se ştie că guvernul a pregătit un proect pentru modificarea regula­mentului Camerei deputaţilor. In ul­timul mom­nt însă, s-a renunţat la acel proect, deoarece se împotrivea nu numai opoziţia, ci şi o bună parte a majorităţilor. E drept că proectul in cauză con­ţinea unele dispoziţii cam draconice, aşa că înlăturarea lui era necesară. In schimb cuprindea şi un paragraf ,o­oi­tor, acela privitor la limitarea dura­ti d­ecursurilor, comunicărilor şi interpelări. Se fixa un anumit nt.rval pentru oratori (pare-se ju­mătate de oră pentru un disc­urs, un sfert de ceas pentru o interpelare şi maximum zece minute pentru o co­municare). Măsura n'ar fi fost rea, fiindcă într’adevăr se vorbeşte prea mult în parlament. Acest abuz, dealtfel, nu se manifestă numai la noi. Asfel s'a socotit că discursurile parlamen­tarilor din Franţa, într'o singură sesiune, dacă ar fii fonografiate, ar necesita... 100.000 plăci de gra­mofon ! Premiile Nobel Luleaua d-lui Baldwin D. Stanley Baldwin, şeful guvernului britanic şi preşe­dintele partida­ui conserva­tor din Anglia, e într'adevăr ...conservator. O dovadă e­­locventă: Pasionat fumător, d. Bald­­win se foloseşte de aceiaş pi­­pa de peste 20 ani. După succesul în recentele alegeri, secretarul său i-a făcut un cadou n lulea nouă şi ele­gantă. D. Baldwn i-a mulţu­mit pentru atenţiune, însă continuă să fumeze din pipa veche, probabil spre a nu strica tradiţia ! Koh-Y-Nor Zilele trecute trecătorii de pe străzile Londrei au fost martorii unui spectacol inte­resant. Un automobil cu câ­ţi­va detectivi de la Scothrad- Yard parcurgea străzile, cu viteză. Maşina s-a oprit in faţa magazinului celui mai mare bijutier din Londra. Din automobil s-a scos o cutie de metal, în care se afla celebrul diamant„Koh- Y-Nor" de 110 carate, cea mai pre­ţioasă bijuteria din comoara regală britanică. Diamantul a fost spălat , curăţit de praf, în prezenţa poliţiştilor. Apoi, subt aceiaş pază, bijuteria a fost readusă la palatul Buckingham şi în­cuiată în caseta secretă din dormitorul reginei. Routate Într’o regiune aziatică, în­­tre China şi Thibet, la înăl­ţime de 5000 metri, trăeşte un animal extrem de rar: ursul „panda", cu trup foarte dezvoltat şi cu o blană mi­nunată, de culoare albă cu pete negre. Neamul urs lor panda a­­proape a dispărut de pe pă­­mint. Mai trăesc in colţul a­­cela din Tibet, 5 s.u6 exem­plare. Un englez, căpitanul Bro­­c­kharts, a avut de curând cojocul excepţional de a im­ Puşca un urs panda. B.’aia splendidă a fost expediată la Londra şi va fi expusă in British Museum. D. BALDWIN Varieteu subt apă La New-York s’a înfiinţat un varieteu...subt apă! Loca­lul, artistic amenajat şi erme­­tic închis, este in întregime făcut din sticlă incasabilă. Publicul se distrează, cintă, bea, dansează, la o adincime de 15 metri, subt apă. Varieteul es­t vizitat de un public numeros, atras de ex­centricitatea localului. Citiţi zilnic Opinia DUMINICA I DECEMBRIE 1935 Pe d. Pierpont Morgan, ce­lebrul miliardar american, ii chinuesc visuri tare urâte: peste trei decenii, cel mult a declarat recent marele ban­cher — nu va­­mai fi in Sta­­tele­ Unite nici un singur mi­lionar . Și iată pentru cei —„Ne vor da gata impozi­tele, excesiv de mari, pe care o plătim statului —­ exclame d. Morgan, în culmea despe­rării. Muncim dir de pe acu­ma opt luni pe an pentru fisc. Ce va fi peste cinci, zece sau douăzeci de ani ? Va trebui să dăm d­e capital şi vom să­răci treptat". ...Aşa­dar, sunt contribua­bili care îndură suferinţe mai mari din pricina fiscalităţe excesive, ca cei de pe melea­gurile noastre, bunăoară. No nu riscăm să rămânem fără milioane , din bunul motiv că... nu le prea avem! Şi apoi bogătaşii noştri tră­esc foarte bine cu statul şi cu fiscul. Nu acelaş lucru se în­tâmplă cu sărăcimea*. Dar ce face statul american cu atâta bănet ? Ce se face cu aceşti bani mulţi, n o ştiu până şi copii de vârsta şcolară, se fabrică tunuri, se toarnă obuze, se construesc vase de război, se confecţionează gaze otrăvi­toare, se perfecţionează toate invenţiile diabolice ale vea­ IDEI şI FAPTE­ cului. Dar întrucât pe vremu­rile noastre afurisite se obiş­­nueşte de a se ascunde o re­alitate sperietoare, se mai svârl d­e când în când câteva milioane de dolari şomerilor­ se usucă un loc mlăştinos şi se ridică un dig frumos. Intr'un târziu, noi venim la cinematograf, unde Jur­nalul Movietone ne redă aspectele impresionante de la inaugura­rea acelui dig şi ne face să înghiţim un discurs pacifist al l­ui Roosiwilt (mare noroc că nu-l înţelegem). Şi lucrurile îşi urmează mersul lor firesc... I. L. BASARABEANU D. PIERPONT MORGAN Misterul de la 22Black Castle Şcoala de spionaj al imperiului britanic In munţii domeniului de la Devonshire, departe de dru­murile automobilelor şi căi­lor ferate, se află ascuns între arbori un vechiu castel : „Black Castle“. Poarta grea, de stejar, stă permanent în­chisă in faţa vizitatorilor ne­poftiţi. Printre ferestrele cas­telului ţâşnesc până noaptea tărziu ifişii de lumină puter­nică. Din când in când, la poarta castelului apare câte un tânăr cu un cufăraş in mână. Portarul îl examinează cu atenţie, ii verifică documen­­tele şi numai după aceea îi dă voie să intre înlăuntru. A­­colo se află celebra şcoală a lui „Intelligence Service", care a adus atâtea servicii Angliei in războiul mondial. — Elevii acestei şcoli, în pri­mii doi ani fac exerciţii de sport şi de flexibilitate o revoltă la care au ajuns cei care nu vor să primească în­dreptarea calendarului. Daca aceştia nu înţeleg îndrepta­rea calendarului şi au con­vingeri cu totul greşite, nu e vina lor. Aşa înţeleg rân­duelile vieţii pe care le-au moştenit in naivitatea şi sim­plitatea lor — şi pentru dân­şii sunt dogme. Cât le res­pectă, te vede. De aceia cu chestiuni de acestea, de or­din sufletesc care formează fiinţa poporului nostru, tre­­bue umblat cu multă bă­gare de seamă. Măsurile ce se iau trebue gândite şi bine chibzuite. Dacă s’ar fi pro­cedat cu prudenţă şi calcul de când s'a făcut îndreptarea calendarului şi nu sar fi luat situaţia ca neserioasă, nu se ajungea unde suntem astăzi Un lucru nu trebue să se corpului. Cei mai luni spe­cialişti sunt aici profesori de b­­ot, de box, scrimă, călărie ş. a. Sunt recrutaţi de obicei, elementele distinse, acei care au repurtat succese la olim­piadele internaţionale In al treilea an se trece la educaţia specială. Candidatul trebue să fie un bun săritor peste obstacole, pe acoperişuri şi nu trebue să rămână perplex in faţa clădirilor, oricare le-ar fi structura. Se dă o mare a­­tenţie la felul mişcărilor: tre­­bue să se furişeze cu mişcări de panteră, repede şi neauzit de nimeni. Elevii învaţă toate acestea în săli speciale. Uşile, parchetul şi obiectele din ca­mere sunt la aşa fel aşezate, ca la cea mai mică mişcare să se răstoarne sau să facă sgomot. De asemenea, sunt învăţaţi cum să folosească orice obiect pentru a se as­cunde. Invăţătoru stă cu cea­sornicul în mână şi numără minutele câte i-au trebuit elevului pentru a se ascunde după dulap sau alt obiect ivit în cale. Totodată elevii trebue să ştie să conducă avionul, au­tomobilul ş. a, să fie înar­maţi cu cunoaşterea a cât mai multe limbi europene, să aibă abilitatea de a pătrunde în ra­za întreprinderilor in­dustriale ş. a. m. d. Şi în acest fel „Intelligence Servica“ devine auxiliarul cel mai de preţ al redutabi ei diplomaţii britanice. ift UHU 11 existi ert ma ar, 4-a

Next