Opinia, decembrie 1935 (Anul 31, nr. 8595-8618)
1935-12-01 / nr. 8595
AMtll XXXII NO, 8595 AB OMA. MB» TS » t ». » Lei 350 • e • • r 180 S ! !, 1903 2 t pe un tua ; 6 huA . 3 . 1000 i Instituții public« 1 LEU AT MSI.— 37 £ Redacția 391 Telefoane g»n Ziar popular cotidian latul alimentar la Iaşi Scrisoare Consîlitatuî Municipal Murat Consiliul ) Câteva zile in urmă, ai scris un articol intitulat : ,Rău!,,, Domnule Ionel Finihlingi“, în care îmi arătam indignarea că ajutorul de primar prezidase sfatul care a hotărât ridicarea preţului la pane, cu un leu. Un reportaj semnat „Rex"—într'o gazetă locală, făcându-se purtătorul de cuvânt al d-lui Finhling, spunea că nu d-sa poartă răspunderea acestei majorari de preţ la pane, ci delegaţia permanentă. In seara aceasta însă ştiu că vă adunaţi ,toţi la un loc, domnilor Consilieri. .Şi mai ştiu, că toţi cei ce se istovesc muncind la primărie, au a vă da, in ultima instanţă, socoteală Domniilor voastre. Va fi şi d. Primar acolo. Eu pare că vă văd în epoca campaniei electorale alergând de la o sală de intrusive la o altă sală de întrunire. Transpiraţi, respirând grăbit, nu pridideaţi a spune că veţi avea in grija Dvs. năcazurile şi nevoile multe şi mari ale acestei bătrâne şi oropsite urbe. Că veţi avea grijă să înlăturaţi specula din paţă ; că veţi face aşa fel, incât să nu mai mâncăm pâne ca preţ de jaf; că pânea va fi făcută numai din făină de grâu sau şi din bucăţi de saci, de obiele de glod, de cuburi de gârgăriţi, Tşoarsmişi--alte multe vietăţi ~ trăitoare prin magaziile morarilor şi brutarilor. Că veţi face ca pânea să fie pâne de un kilogram. A trecut campania. Aţi fost onoraţi cu alegerea. Rezultatul : Mâncăm pâne făcută din orice, nu-vai din grâu curatu. Pânea dela un kilogram, scade pe fiecare lună, de mi tem că intr-o zi o să ajungă... abstractă. Preţul pâan ins creşte, creşte, aşa cum ar trebui să crească pânea bun in cuptorul unui brutar cinstit Ridicarea preţului la pâne înseamnă ridicarea preţurile la toate. Pânea este un fel de îndreptar al preţurilor. Cât despre preţurile din piaţăl Anarhie. Fiecare precupeţ în măsura grosimei pieii de pe obraz, cere cât vrea, şi ia cât vrea. Nimeni nu-l controlează, deşi sunt inspectori mulţi număr pentru pieţe. Sunt dealtminteri inspector şi pentru pâne. Eu cui-zri unul care erată la faţă aşa de bine, încât îţi face impresia unei pâni rumene, bine crescută. Poate ce mă înşel, însă mie mi se pare că n târgul acesta numai el , încă vreo câţiva, mănâncă pine din făină de grâu!... Pentru a termina: Ridicaţi - vă Domnilor Consilieri până la înălţimea morală a increderei pe care oraşul acesta şi-a pus-o !n Dvs. Frânaţi lăcomia obraznici a morarilor şi brutarilor. Au cumpărat un kgr. de grâu la August cu 2 lei şi jumătate şi vând după trei luni un kr de pâine cu 10 lei!... Frânaţi lăcomia din piaţă de alimente. Altminteri, nu vă mai adunaţi degeaba acolo insat mare a Primăriei noastre! CH. CHRIŢESCU avocat / Recembrie Ziua întregirii neamului Această zi memorabilă, provocea o destindere în simţămintele noastre. Impetuosul asalt al vitejiei neamului, ditre 916—918, ne înalta sufletul până la surescitare, prin miracolul Unirii neamului românesc între hota eleraturce şi sub un sceptru glorios. Sunt 17 ani şi parcă e acum aşa-i de actuală minunea neamului nostru , zăngănit de arme, urale, bubuituri de tunuri, melodii ucigătoare de mitraliere, vaietele răniţilor şi... cu ora biruinilr, sunt realităţi ce frământă profund în ziua de 1 Decembrie fiinţa întregului norod românesc. Acum apar reliefate figurile mari: Regele Ferdiand, Regina Marie, Bratianu, Averescu, Pop de Basesc, Cleo IPopp, Goldiş, Mânu, Iancu Flondo, Popovic, Nistor, Ciobanu, Halipe, Inculeţ etc., figuri ce încheie un trecut de mucenicie şi deschd un viciode glorie şi froţie. Faptele zilei de 1 Decembrie întrec sforţările omeneşti , deşi prin oameni s'au făcut. Ele formează istoria sacră a neamului. Ele încrustează profund pe răbojul vieţii româneşti sforţările de milenii ale unui neam ce n’a şliut, decât lupa, munca, robia şi subjugarea. Să ridicăm slavă pentu ceia ce ne-a adus ziua de 1 Decembrie 918; să scriem de bucurie îi să ne plecăm genunchii înantea Proniei Divine, care a ocrotit neamul nostru. PREOT NEC. NEGOICĂ Erbiceni Prinema calendarului 81 jjjjjtj jjgjftig POilfl interesante constatări ale P. S. S. Arhiereul Grigorie Botoşăneanul Problema" stilismului "în eparhia Moldovei şi Sucevei, este înca de actualitate. Aceasta ne-o confirmă P. S. Arhiereu Grigorie, vicarul mitropoliei Moldovei şi Sucevei, cunoscut ca un desăvârşit sectolog. P. S. Sa este în măsură să ne dea lămuriri asupra acestei problemei care preocupă biserica în general, fiindcă vicarul arhiepiscopieişilor, pe lîngă o activitate desfăşurată pe teren in această direcţie, a redactat şi o serie de cărţi folositoare. Astfel, P. S. Sa este autorul cărţilor „Confesiuni şi secte“ : Sectele din Romînia“; „Vedeţi cum să umblaţi cu pază“; „Să stăm, bine, să stăm cu frică şi să luăm aminte“ ; „Nu este al nostru a şti anii sau vremurile“ ; „Crezi în chipuri şi icoane“, etc. Toate aceste cărţi au fost de mare ■folosinţă pentru combaterea stilismului nu numai în Moldova, ci şi în alte eparhii, ca de exemplu Basarabia şi Ardeal. Spre a ne edifica asupra situaţiei bisericii în eparhia Moldovei, ne-am adresat P. S. Sale. „Ce ne puteţi spune de nedumerirea credincioşilor în privinţa calendarului7 — „Problema calendarului îndreptat care preocupă biserica şi pe credincioşii ei de câţiva ani, nu-i aşa de simplă cum se credea la Început Poporul nostru este tradiţionalist prin excelenţă. Prin tradiţie inţelegăndu-se tot ce Acum 40 de ani, la 27 Noembre 1895, celebrul inventator Alfred Nobel şi-a întocmit testamentul, prin care instituie renumitele premi ce-i poartă numele. De atunci premiile Nobel se distribuie regulat în fiecare an, pentru literatură, ştiinţă şi acţiune pacifistă. Statistica până in anul 1931 arată că Germania a obţinut 36 premii Nobel, Franţa 22, Anglia 18, Statele Unite 12 Suedia 11, Elveţia 6, Austria 5, Italia 5, etc. Ziarele hitleriste din Berlin relevă acest succes al Germaniei. Se cuvine insă să menţionăm, că dintre cei 36 premiaţi germani, 14 au fost evrei-germani printre care şi savantul Albert Einstein, astăzi isgonit din Germania, s'a apucat de la moşi, strămoşi , predaniile şi viaţa lor obiceiuri, date, etc. Toate desprinderile strămoşeşti, obiceiuri şi credinţă moştenite din neam în neam, au ajuns la putere de lege ce fac parte integrantâ din însiş viaţa detoate zilele a poporului nostru. O astfel de moştenire tradiţională, este în mare parte şi credinţa cu viaţa ei religioasă. Poporul nostru nu poate concepe credinţa lui religioasă şi nu o poate trăi, decât aşa cum concepe întreaga lui viaţă tradiţională. Pentru o mare parte a poporului dela sate, credinţa creştină şi viaţa religioasă in măsură apreciabilă, se reduce la pa total de obiceiuri şi ritualuri fără să le fi pătruns deajuns fondul. Cu cât cineva îndeplineşte mai riguros aceste practici şi ritualuri, cu atât este constă P. S. S. Arhiereul Grigorie Boto.aaeanul derat mai regios şi mai credincios. In acest fel es te la* ţeles şi trăit în mare parte creştinismul poporului nostru, îndeosebi de la sate. Pentru ca să înţelegi pe c:. neva în parte sau o viaţă or *ştească, trebui să ai putere, să te transpui exact în locul lui, să te cobori la nivelul tu de înţelegere. In chestiunea îndreptării calendarului ,■ intelectualitatea conducătoare in general cu înţelegerea şi traiul întru totul deosebit de a credincioşilor de rând, a tratat chestiunea şi a rânduit treburile după a lor gâdre, fără să încerce câtuş de cât să se pogoare la înţelegerea şi felul de a fi a poporului. Şi alunei s’a produs mişcări şi tulburări, acum privite cu uimire de autoritatea conducătoare, pentrucă nu înţelege sufetul credincioşilor tulburaţi. Convingerea intimă a multor creştini habotnici a fost şi este că îndreptarea calendarului ar fi o greşeală , că s'a tricat legea strămoşească şi că ne-am vândut străinilor. Iată cum se explică starea de Soliicinarea în pagina II-a Căsătoria unor mag. ?SSW| Re-iuml.'a artistă de cinema Paula Wessely și aero-u! Attila Höb'ger, care după cum am pr.unft — s'au căsătorit zilele trecute la Vienti. Din toată Se vorbeşte prea mult Se ştie că guvernul a pregătit un proect pentru modificarea regulamentului Camerei deputaţilor. In ultimul momnt însă, s-a renunţat la acel proect, deoarece se împotrivea nu numai opoziţia, ci şi o bună parte a majorităţilor. E drept că proectul in cauză conţinea unele dispoziţii cam draconice, aşa că înlăturarea lui era necesară. In schimb cuprindea şi un paragraf ,ooitor, acela privitor la limitarea durati decursurilor, comunicărilor şi interpelări. Se fixa un anumit nt.rval pentru oratori (pare-se jumătate de oră pentru un discurs, un sfert de ceas pentru o interpelare şi maximum zece minute pentru o comunicare). Măsura n'ar fi fost rea, fiindcă într’adevăr se vorbeşte prea mult în parlament. Acest abuz, dealtfel, nu se manifestă numai la noi. Asfel s'a socotit că discursurile parlamentarilor din Franţa, într'o singură sesiune, dacă ar fii fonografiate, ar necesita... 100.000 plăci de gramofon ! Premiile Nobel Luleaua d-lui Baldwin D. Stanley Baldwin, şeful guvernului britanic şi preşedintele partidaui conservator din Anglia, e într'adevăr ...conservator. O dovadă elocventă: Pasionat fumător, d. Baldwin se foloseşte de aceiaş pipa de peste 20 ani. După succesul în recentele alegeri, secretarul său i-a făcut un cadou n lulea nouă şi elegantă. D. Baldwn i-a mulţumit pentru atenţiune, însă continuă să fumeze din pipa veche, probabil spre a nu strica tradiţia ! Koh-Y-Nor Zilele trecute trecătorii de pe străzile Londrei au fost martorii unui spectacol interesant. Un automobil cu câţiva detectivi de la Scothrad- Yard parcurgea străzile, cu viteză. Maşina s-a oprit in faţa magazinului celui mai mare bijutier din Londra. Din automobil s-a scos o cutie de metal, în care se afla celebrul diamant„Koh- Y-Nor" de 110 carate, cea mai preţioasă bijuteria din comoara regală britanică. Diamantul a fost spălat , curăţit de praf, în prezenţa poliţiştilor. Apoi, subt aceiaş pază, bijuteria a fost readusă la palatul Buckingham şi încuiată în caseta secretă din dormitorul reginei. Routate Într’o regiune aziatică, între China şi Thibet, la înălţime de 5000 metri, trăeşte un animal extrem de rar: ursul „panda", cu trup foarte dezvoltat şi cu o blană minunată, de culoare albă cu pete negre. Neamul urs lor panda aproape a dispărut de pe pămint. Mai trăesc in colţul acela din Tibet, 5 s.u6 exemplare. Un englez, căpitanul Brockharts, a avut de curând cojocul excepţional de a im Puşca un urs panda. B.’aia splendidă a fost expediată la Londra şi va fi expusă in British Museum. D. BALDWIN Varieteu subt apă La New-York s’a înfiinţat un varieteu...subt apă! Localul, artistic amenajat şi ermetic închis, este in întregime făcut din sticlă incasabilă. Publicul se distrează, cintă, bea, dansează, la o adincime de 15 metri, subt apă. Varieteul est vizitat de un public numeros, atras de excentricitatea localului. Citiţi zilnic Opinia DUMINICA I DECEMBRIE 1935 Pe d. Pierpont Morgan, celebrul miliardar american, ii chinuesc visuri tare urâte: peste trei decenii, cel mult a declarat recent marele bancher — nu vamai fi in Statele Unite nici un singur milionar . Și iată pentru cei —„Ne vor da gata impozitele, excesiv de mari, pe care o plătim statului — exclame d. Morgan, în culmea desperării. Muncim dir de pe acuma opt luni pe an pentru fisc. Ce va fi peste cinci, zece sau douăzeci de ani ? Va trebui să dăm de capital şi vom sărăci treptat". ...Aşadar, sunt contribuabili care îndură suferinţe mai mari din pricina fiscalităţe excesive, ca cei de pe meleagurile noastre, bunăoară. No nu riscăm să rămânem fără milioane , din bunul motiv că... nu le prea avem! Şi apoi bogătaşii noştri trăesc foarte bine cu statul şi cu fiscul. Nu acelaş lucru se întâmplă cu sărăcimea*. Dar ce face statul american cu atâta bănet ? Ce se face cu aceşti bani mulţi, n o ştiu până şi copii de vârsta şcolară, se fabrică tunuri, se toarnă obuze, se construesc vase de război, se confecţionează gaze otrăvitoare, se perfecţionează toate invenţiile diabolice ale vea IDEI şI FAPTE cului. Dar întrucât pe vremurile noastre afurisite se obişnueşte de a se ascunde o realitate sperietoare, se mai svârl de când în când câteva milioane de dolari şomerilor se usucă un loc mlăştinos şi se ridică un dig frumos. Intr'un târziu, noi venim la cinematograf, unde Jurnalul Movietone ne redă aspectele impresionante de la inaugurarea acelui dig şi ne face să înghiţim un discurs pacifist al lui Roosiwilt (mare noroc că nu-l înţelegem). Şi lucrurile îşi urmează mersul lor firesc... I. L. BASARABEANU D. PIERPONT MORGAN Misterul de la 22Black Castle Şcoala de spionaj al imperiului britanic In munţii domeniului de la Devonshire, departe de drumurile automobilelor şi căilor ferate, se află ascuns între arbori un vechiu castel : „Black Castle“. Poarta grea, de stejar, stă permanent închisă in faţa vizitatorilor nepoftiţi. Printre ferestrele castelului ţâşnesc până noaptea tărziu ifişii de lumină puternică. Din când in când, la poarta castelului apare câte un tânăr cu un cufăraş in mână. Portarul îl examinează cu atenţie, ii verifică documentele şi numai după aceea îi dă voie să intre înlăuntru. Acolo se află celebra şcoală a lui „Intelligence Service", care a adus atâtea servicii Angliei in războiul mondial. — Elevii acestei şcoli, în primii doi ani fac exerciţii de sport şi de flexibilitate o revoltă la care au ajuns cei care nu vor să primească îndreptarea calendarului. Daca aceştia nu înţeleg îndreptarea calendarului şi au convingeri cu totul greşite, nu e vina lor. Aşa înţeleg rânduelile vieţii pe care le-au moştenit in naivitatea şi simplitatea lor — şi pentru dânşii sunt dogme. Cât le respectă, te vede. De aceia cu chestiuni de acestea, de ordin sufletesc care formează fiinţa poporului nostru, trebue umblat cu multă băgare de seamă. Măsurile ce se iau trebue gândite şi bine chibzuite. Dacă s’ar fi procedat cu prudenţă şi calcul de când s'a făcut îndreptarea calendarului şi nu sar fi luat situaţia ca neserioasă, nu se ajungea unde suntem astăzi Un lucru nu trebue să se corpului. Cei mai luni specialişti sunt aici profesori de bot, de box, scrimă, călărie ş. a. Sunt recrutaţi de obicei, elementele distinse, acei care au repurtat succese la olimpiadele internaţionale In al treilea an se trece la educaţia specială. Candidatul trebue să fie un bun săritor peste obstacole, pe acoperişuri şi nu trebue să rămână perplex in faţa clădirilor, oricare le-ar fi structura. Se dă o mare atenţie la felul mişcărilor: trebue să se furişeze cu mişcări de panteră, repede şi neauzit de nimeni. Elevii învaţă toate acestea în săli speciale. Uşile, parchetul şi obiectele din camere sunt la aşa fel aşezate, ca la cea mai mică mişcare să se răstoarne sau să facă sgomot. De asemenea, sunt învăţaţi cum să folosească orice obiect pentru a se ascunde. Invăţătoru stă cu ceasornicul în mână şi numără minutele câte i-au trebuit elevului pentru a se ascunde după dulap sau alt obiect ivit în cale. Totodată elevii trebue să ştie să conducă avionul, automobilul ş. a, să fie înarmaţi cu cunoaşterea a cât mai multe limbi europene, să aibă abilitatea de a pătrunde în raza întreprinderilor industriale ş. a. m. d. Şi în acest fel „Intelligence Servica“ devine auxiliarul cel mai de preţ al redutabi ei diplomaţii britanice. ift UHU 11 existi ert ma ar, 4-a