Opinia, februarie 1936 (Anul 32, nr. 8643-8667)

1936-02-01 / nr. 8643

V ANUL XXXII No. 8643 a­bonamente pe un an 6 luni 1 lei 350 . . . . 180 . . . , 90 . . . . , 3 . 1000 . , Instituții publice ATELIERELE TOPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 37­­ Redacția 391 Telefoane Administrația394 1 Serviciul de noapte 31­7 1 LEU Ziar popular cotidian 4T După multe lucruri se­ poate cunoaşte civilizaţia unui popor , şi între aces­tea cred că nu trebue de loc să trecem peste mij­loacele de comunicaţie. Ce-o fi zicând un străin despre Ţara Românească, dacă norocul l-a favorizat să nu-şi rupă gâtul pe drumurile ei ? Puţine ţări ale lumii cred că pot prezenta tristul spec­tacol al unor drumuri ,a­­semenea acelor ale noas­tre. A­u vorb­a că automobi­lele nu pot pătrunde, dar, când ploile putrede ale toamnei ghiftuesc pămân­tul de apă, nici vila răb­­datoare a ţăranului nu poate răzbi. De ce acest spectacol bar­bar? Au pufteşte destule impozite cetăţeanul romint­iu există destulă mână de lucru, când atâţia desmoş­­teniţi ai soartei abia aş­teaptă un câştig cât de modest pentru a-şi astâm­păra foamea ? Râurile noa­stre n’au destul prund? Dealurile şi munţii noştri n’au destule cariere de piatră ? Iată atâtea întrebări pe care trebue să şi le pue orice contribuabil care-şi ciocneşte os de os pe dru­murile noastre. Este oare blestemat po­porul acesta să n’aibă parte în veci de civilizaţie ? Să ardă opaiţ, să mânânce mă­măligă cu ceapă şi să înoa­te în noroiu ? N. V. GHEORGHIU Războiul colonial confirmă că aurul domină lumea Lupta pentru sporirea producţiei mondiale de aur Războiul italo-abisinian con­firmă o dată mai mult că au­rul dom­nă lunea* Sa văzut că pentru a putea rezista contra sancţiunilor şi a face faţă marilor cheltueli de răz­boi­ Italia a strâns inele şi alte obiecte de aur. Abisinie­­nii, datorită aurului pe care-l posedă, au reuşit să-şi pro­cure arme şi muniţii, spre a-ş i apăra patria, iar Anglia dacă se afli astăzi in fruntea lumnii dictând politica internaţ i­onală, îşi datoreşte în bună măsură această supremaţ­e tot puterii aurului, pe care a st­ut să«l acumuleze veacuri cearândul din vitisul ei im­periu« Dealtfel povestea e destul de veche«' Aurul guvernează lunea din cele mai vech­i nouri. Documentele relevă că po­porul chinez a fost primul c.tre a cunoscut auru\. încă îi secolul al 15-lea înainte de Hristos, chinezii s’au ocu­pat cu exploatarea şi între­buinţarea preţiosului metal. Mai tirziu diferitele ramuri a­e rasei semite au asociat a­utul la toate manifestările puterii umane, şi divine. Grecii din antichitate n’au dat au­rului o folosinţă comercială, ci l-au lăsat în slujba opere­lor de artă creiate de sculp­tori şi bijutieri talentati* Ro­manii au fost aceia care au inaugurat efectiv epoca de c­rculaţie a monetelor de aur in toată lumea. De atunci aurul a ajuns stăpânul lumii. Se afirmă că unul din­ scopurile călătoriei lui Cristofor „Columb, a fost sa descopere aur... nu Ame­rica. Înainte de plecare, ai scris reginei Isabela a Spa­niei: „Aurul este lucrul cel mai perfect. Cel care-l po­sedă, are tot ce dorește si ar putea realiza chiar Paradisul terestru"« iar când Columb a ajuns in America, prima­­ întrebare pusă indigenilor a fost: Aveţi aur aici?“ Astăzi aurul "are o însem­nătate şi mai mare, intrucât este baza întregului s­stem­ monetar. De aceia se consta­­tă o muncă trudnică pentru sporirea producţiei mondiale de aur. In fruntea statisticii se află Africa-de-Sud, a cărei pro­ducţie de aur, in ultimul an, s'a ridicat la 10­ milio­ane 486.000, adică 216 milioane dolari-aur. Locul al doilea este ocupat de Rusia cu 2 935.000 uncii, adică 87­ mi­lioane dolari-aur. Urmează Canada cu 66 mii. dolari­­aur, Statele­ Unite cu 58,7 milioane, Australia cu 16,4 milioane, Rhodesia cu 14 mi­lioane, Mexicul cu 9,8 mili­oane, Nigeria CJ 6,4 mii, In­dia cu 6,3 milioane dolari aur. Lupta pentru mărirea pro­­ducţ­iei de aur este însă ex­trem de grea. Sursele devin din ce în ce mai reduse. De aceia producţia generală de 410 rai­ dolari­ aur din anul 1934 a scăzut anul trecut la 407 milioane. Şi scăderea va continua. După socoteala sta­­tisticianului E­ochin de la Liga Naţ­urilor, producea mondia­lă de aur va fi in anul 1940 numai de 370 milioane dolari. Poate însă că lumea ar dori să dispari odată aurul strălucitor şi blestemat, care provoacă în acelaş timp sa­tisfacţiile cele mai mari, dar şi cele mai mari nenorociri. *­a 4­ 4-ULTIMA ti! mirajul Tânăra Ellinor Hamsun(în cli­șeu), fiica ce­lebrului scrii­tor norvegian Knut Hamsun, vrea să devie stea de cinema. Ea se află în prezent la Ber­lin, unde tur­nează primul film. Cavoul regilor Angliei Clişeul nostru înfățișează impozanta capelă St. George de la Windsor, unde a fost înmormântat regele George V al Angliei, în cavoul regal, alături de strămoșii săi. Uf iz Toată lumea Regale Eduard și căsătoria Abe a urcat pe tronul Angliei, re­gel Eduard a fost pus din nou în jaț­a problemei delicate a căsătoriei. Se afirmi că în cercurile conducă­toare britanice, s’a aventuat curen­tul p­entru căs­toria noului suveran. Aceste cercuri doresc p ngină pentru Anglia, mai ales în scopul de a se asigura succesiunea normală la tron. După cum se știe, în manifestă­rile sale cât timp a fost prinț d­e Wales, actualul rege Eduard Wili s’a dovedit ca un adversar al căsători­ei. In prezent insă, odată devenit rege, se spera că va putea fi convins să renunţe la celibat. In ce priveşte prinţesele care ar putea râvni Coroana Angliei, se vor­beşte despre o prinţesă de Italia şi una de Suedia. De aceia d. Venizelos menta intradevăr porecla de „tână­rul bătrân". Fasciştii şi moartea regelui George Curentul anti-englez din Italia provoacă manifestaţiuni penibile împotriva Marei­ Britanii. Faptul s-a dovedit şi cu prilejul morţii regelui Geor­ge V. Astfel un ziar fascist din Torino a publicat un comen­­tar cu totul deplasat, în sen­ul că moartea suveranului Angliei ar fi oarecum o pe­deapsă cerească pentru atitu­dinea ostilă a Marei­ Britanii faţă de Italia. Comentarul a indispus pâ­nă şi pe conducătorii fascişti, care au­­dispus confiscarea ziarului cu notiţa nedelicată. Cal mai tânăr bătrân Se ştie că rezultatul alege­rilor generale din Grecia a constituit un neaşteptat suc­ces al d-lui Venizelos. Bătrâ­­nul om politic al Greciei, deşi departe de ţară, a fost in permanentă legă­ură cu partidul şi a pregătit admi­rabil alegerea. Pentru activitatea sa neo­bosită, d. Venizelos e supra­numit „cel mai tânăr bătrân". Deşi octogenar, ea păstrea­­ză o surprinzătoare putere de muncă, D. Venizelos poate lucra 16 şi chiar 18 ore din 24, fără a se simţi ostenit. Dar ce-i mai interesant, este că manifestă idei şi ati­tudini de autentic revoluţio­nar, caracteristice tinerilor. Palestina, regat ? Ziarul arab „Ab­i-Ba" din Damasc, scrie că în Palestina se accentuează mişcarea mo­narhistă. Acţiunea este con­­dusă nu numai de arabi, ci şi de evrei. Proectul este de a se rea­liza un regat evreo-arab. Pa­lestina ar urma să devie mo­narhie şi emirul Abdulla să fe proclamat rege. In felul a­­cesta ar dispărea fricţiunile dintre evrei şi arabi şi Pales. o precizii a Dl. G. R. Ghiulea a prim­­ următoarea scrisoare: Iubite prietene, Sub imboldirea informaţiu­­nei „Opiniei“ din 16 Ianuar curent (pag. 3 col. 11), ca şi a scrisorii adresată ziarului „ Cu­rentul" (apărută în No. 2845 din 5 Ianuar curent, pag. 5 col. 6), semnată: M. P. Fio­­rescu, inginer inspector gene­ral silvic, mă simt obligat sa fac anumite rectificări, pen­tru a edifica opinia publică și pentru a nu îngădui să se acrediteze, legende, versiuni sau insinuări, care deformea­ză adevărul. Dacă ar fi o simplă che­stiune profesională, aşi fi pă­strat o tăcere şi o rezervă pe sari mi le-am impus întot­deauna, în mai toate chesti­unile­­de ordin , profesional, date fiind, prestigiul, demni­tatea şi discreţiunea, cari în­veşmântează Ministerul pro­fesiunea­ de avocat, cu zale mai durab­le, mai statornice şi mai strălucitoare deşi tot atât de trecătoare ca şi vre­­melnicile Ministerii politice. Se pune insă în discuţiune, onoarea ca şi drepturile unei instituţiuni pur naţionale şi pioase care ş -a găsit fiinţa in cele mai curate şi mai al­te sentimente de omenie şi de pietate ale strămoşilor noş­tri, din toate categoriile so­ciale, de la marii Voevozi şi până la cei mai umili plu­gari. Această instituţie cu toa­tă vitregia vremurilor, a ştiut sa reziste tuturor valurilor timp de peste 500 ani. Mai mult încă , a isbutit să se chi­­vernisască şi să se gospodă­rească atât de cinstit şi atât de înţelept, încât a ajuns la netăgăduita înflorire din 1859, fiind la tot timpul, liman şi adăpost al tuturor durerilor şi grelelor încercări ale nea­mului, far luminos al credin­ţei, limbei şi conştiinţei mol­­doven­eşti. In momentul însă, în care, pentru a se preamări opera de secularizare a domnitoru­­ui Cuza, se pretinde că se­cularizarea ar fi atins şi Mâ­­năstirele pământene, ci nu numai mânăstirele înclinate şi că d­e punct de vedere legal,„broşura cu documente" colectate de I. P. S. Sa Mitropolitul Nicodera, n'ar fi putut „convinge pe ni­meni", sîntem datori a re­stabili adevărul, pentru ca toţi cei cari au ochi de vă­zut şi urechi de auzit, să vadă şi să audă, nefiind ni­mic mai drept, mai moral şi mai elegant de­cât: şutim cuique tribuere”. Te rog dar să bine­voieşti osuare 8.­leofloreanu despre situaţia juridică a „vetrei“ Mînăstirei Neamţu tina sar putea desvolta subt o conducere comună. Rămine insă de văzut, dacă Anglia n'are nimic împotriva acestui proect. Cel mai mare clopot pentru olimpiada dela Ber­lin s'a confecţionat un clopot gigantic. Clopotul ciotâreşte 15,000 Kgr, are un diamstru de 2,80 metri şi înălţimea de 2,73 m. El va fi instalat în vârful unui turn de 76 metri înălţime. Clopotul de la Berlin, cel mai mare­­ din lume, va da semnalul locurilor olimnice. mpozit pe unghii In oraţul Hong-Kong din China s-a introdus un impozit original. Impozitul se aplică femeilor care-şi lăcuesc un­ghiile. Aceste femei trebuie ă plătească o taxă anumită, primind i­tsch­et o dovadă că au voie să-şi văpsească unghiile. Co­ntravenientele sunt pedepsite cu o amendă des­tul de severă. Acest impozit se aplică nu­­mai femeilor chineze. Euro­­peccele și americancei­ au voie să-și lipească unghiile, fară a achita vreo taxă. Eoadur­le rezultate din noul impozit vor servi la­ ajutora­rea șomerilor. SAMBATA 1 FEBmmmi&m PREMII HIIATIMTI MUM-1 BUM Cine - s nebunii? La Bucureşti, se duc tra­tative comerciale şi finan­ciare anglo-române. Pentru aceste tratative, Anglia a trimis... doi delegaţi. Imperiul britanic, cu toa­tă bogăţia lui colosală, a socotit că e suficientă chel­tuială cu doi oameni, pen­tru nişte tratări negusto­­reşti. Dar cum socotim noi, biata ţărişoară saracă ? Tratăm şi noi la Paris nişte aranjamente comer­­cialo-financiare. Şi avem acolo un buchet întreg de delegaţi. La Geneva, cînd Franţa şi Anglia îşi trimet câte 4 sau 5 delegaţi, noi trimi­tem câte 40 ! Mai anii trecuţi, la con­ferinţa inter-balcanică de la Atena, grecii (deşi acasă la dînşii) aveau numai 4 delegaţi, iar noi 40. Şi aşa, la tot soiul de conferinţe internaţionale, ba­tem recordul cu numărul delegaţilor, de parcă am fi cea mai mare, şi mai bo­­gată ţară din lume ! Credeţi că acuma, la Bucureşti, cînd Anglia şi-a trimis doi delegaţi, noi n’avem vre’o zece, toţi cu diurne grase ? Mă rog, cine-s nebunii, noi sau englejii ? Lr. Partidele politice şi „Cagero Cred că vă amintiţi inter­pelarea d-lui Madgearu şi răspunsul d-lui dr. Costinescu în chestia „Cagero“. Dl. Madgearu a dovedit cu acte în regulă, că partidul li­beral a patronat ace­s­t pa­nama. Dl Dr. Costinescu, ministrul Comerţului i-a răspuns tot aşa de documentat, că fostul ministru ţărănist dl. Lugoşanu, a aprobat cu mare grabă constituirea Societăţei de Im­­port-Export „Cageto*,, la 27 Mai 1933, Dl. Dr. Costinescu reproduce şi o a doua adresă din 3 Iunie 1933 tot a minis­trului ţărănist, care spune ur­­mătoarele: „Ministerul Indus­triei şi Comerţului priveşte cu un deosebit interes această iniţiativă care este de un real folos pentru comerţul ţarei noastre“. DL Dr. Costinescu a arătat cu acte că şi ţărăniştii au a­­probat compensaţii în valoare de peste 4 miliarde. Probabil că publicul im­parţial îşi zice că„. au drep* tate amîndoi, adică atât d-1 Madgearu cât­ şi d-1 dr. Costi* nescu. Liberalii spun că ţărăniştii fură, iară ţărăniştii spun că liberalii fură mai mult! Uneori m'am­ întrebat, cum se acuză crim’nalii dela Oc­nele Mari când se ceartă în* tre ei ? Cred că astfel: „Tu eşti mai mare criminal, căci ai omorât 3 oameni, pe când eu am omorât numai 2 oa­­meni“. Adică în acest mediu, unitatea de măsură este „un omor “ foarte trist că am ajuns la o aşa de mare decădere morală încât fruntaşii noştri politici au aceiaşi unitate de măsură ca şi criminalii. Odinioară unitatea de mă­­sură era luată din acţiuni po­zitiva, din binele ţarei; iară astăzi unitatea de măsură este luată din acţiuni negative, cari duc ţara la prăpastie. O­­dinioară cinstea era măsura între oameni sau partide pol­iitice; astăzi apreciem şi in­vidiem mai mult tâlhăria. De­sigur, veţi spune că sunt şi e.xecepţiuni. Da. Recunosc* Dar veţi admite că numărul acestor excepţiuni se tot mic­şorează şi vom fi asfixiaţi de puhoiul potlogarilor. V. Teodoreanu profesor EM Mîne, Sîmbătă Balul de la Palatul de Justiţie JonUmiarea în pagina 2-a a da foc în coloanele „OPI­­N1E1", rândurile cari urmea­ză, cari sânt ex­presiunea ce­lui mai neprihănit adevăr. Cu cele mai bune şi vechi sentimente de prieten­e. Os val d A. Teodoreanu 25 Ianuarie 1936. Situaţia juridică a „vetrei Mînăs­tirei Neamţul“ . La 29 Iunie 1933. Mî­nişîrii Cultelor şi Agriculturii şi Do­meniilor, au predat I. P. Sale Mitropolitului Nicodem al Moldovei, Preşedintele Co­mitetului de Administrare al averei Sf. Mănăstiri Neamţul, in deplină şi parpetuă fo­losinţă, terenul denumit: Va­­tra­ înconjurătoare a acelei Mănăstiri, Mitropolitul Moldovei a Mulţumit în cuvinte lapidare, «tuturor acelora, fără deose* „bire de partid, cari m­ai a „sprijinit pentru ca Mânăsti­­­rea Neamţu, să reintre în

Next