Opinia, aprilie 1936 (Anul 32, nr. 8694-8717)

1936-04-01 / nr. 8694

ANUL XXXII No. 8694 abonamente Lei 350 . . . pe un an „ 180 "... . ,6 luni , 90 . . „ 3 „ 1000 . Instituții publice atelierele tipografice IAȘI.—STR. LAPUȘNEANU 37 Telefoane 1 LEU Redacția 391 Administrația 394 Serviciul de-pante "fiz Ziar popular cotidian HN­ON­TIIEI Fara îndoiala că concen­trarea învăţământului far­maceutic la Bucureşti şi a învăţământului technic la cele două Politehnice na­ţionale este echivalent unui veritabil „numerus clau­sus“. Dar împotriva cui se a­­plică această restricţie ? Se ştie că tinerii, mai ales cei sărăci, nu pot frecventa şcoli prea îndepărtate de domiciliul părintesc: o dis­tanţă de 3—4 ore de cale ferată se cheamă că îi mai ţine în preajma căminului de unde vine cu uşurinţă câte o vorbă bună, sau câte un paneraş cu me­rinde, şi le permite, din când în când, o şedere a­­casă până la echilibrarea budgetului familial; pre­zenţa într’un oraş înde­părtat, dimpotrivă, are drept consecinţă că în cazul unei dificultăţi băneşti (admi­tem că tatăl spre ex. este funcţionar şi nu a primit leafa de 3 luni de zile), studentul nu are nici „cu ce“ să rămâe mai departe­­ studii, nici „cu co“ să se întoarcă acasă. Motivul invocat de doc­ţii profesori ai Facultăţii de Farmacie bucureştene (sin­gurul recunoscut ca ama­bil de autori) în vederea concentrării este, dealtfel, concludent: suprimându-se învăţământul farmaceutic la Iaşi şi la Cluj se retră­gea posibilitatea tineretului local, în mare parte mino­ritar, de a se consacra far­maciei. Aluzia este trans­parentă : prin minoritari, blagoslovitul majoritar de la Bucureşti înţelegea pe evrei şi pe unguri, dar noi nu putem înţelege decât un singur lucru: anume că reforma lovea pe toţi local­nicii de orice neam şi re­ligie. Dar iată că şi subtilul „Agir“, care militează cu toate puterile de ani de zile, isbuteşte a asigura un monopol celor două Poli­tehnice. In timpurile noas­tre de şomaj, îndepărtarea unui concurent posibil este întotdeauna bine venită. Dar cine este concurentul lovit în cazul de faţă ? Fără îndoială, diplomatul even­tual al Universităţii din Iaşi, fiindcă bucureştenilor le vine uşor să emigreze din Bulevardul Academiei in Calea Griviţei (­adică de la Facultatea de Ştiinţe la Politehnică), şi nici Tran­silvănenilor nu le este prea greu să frecventeze cursuri la Timişoara în loc de Cluj. Lucru dureros: în capul Agir-ului se află D-l Mi­­hai Manoilescu, ieşan de origină şi formaţie: d-sa ne a asigurat verbal, fără, a fi provocat la un râs-­ puns, că in nici un caz nu va permite ca învăţă­mântul Tehnic să fie luat Facultăţii din Iaşi. Vedem acum că se intenţionează a se lua, şi că D-l Manoi­lescu îngădue. D-sa a con­damnat Iaşii. Iaşii nu pot decât să-l condamne. In anii ce vin, Moldo­venii nu vor putea deveni­­nici ingineri, nici farma­cişti, iată consecinţa re­­formii, îndrăznim chiar să spunem :* sco­pul ei. Facultatea de Far­macie din Bucureşti, Po­litehnica din Bucureşti şi acea din Timişoara vor a­­vea posibilitatea aproape exclusivă de a forma spe­cialişti din localnicii res­pectivi. In ţara noastră nu există egalitatea de drepturi, o ştim cu toţii. Numai că scoţând la o parte aproape 6 milioane de Moldoveni din Moldova, Basarabia şi Bucovina, casta privilegia­ţilor se reduce din cale a­­fară de mult, de astă dată. Faţă de un regim demo­cratic, o atare impudenţă comportă însă un risc: acela ca înscăunaţii să de­vie la rândul lor o minc­­ilă16 NECULAI DALU PMd­ $1 . Se ştie că ordonanţa Pri­­măriei a fixat la 8 iei şi 50 bani pâinea albă şi 7 lei pâi­nea neagră. Brutarii Iţic Lu­­pu din str. Elera Doamna, Garabet Vartanian din str. Tataraşi şi Filp Simionovic din I. C. Brătianu vând de o săptămână pâ­nea albă cu 7 lei şi cea neagră cu 6 iei. Iar de eri toţi ‘brutarii din Iaşi vând pâinea cu acest preţ. Toată lumea se întrea­bă cum rămâne cu ordo­nanţa Primăriei. Când ne­gustorul vinde cu un­­preţ superior ordonanţei este dat în judecată ca speculant. Dar dacă vinde cu un preţ in­ferior ordonanţei? Să ru­găm pe D-l ionel Frühling să consulte conteciosul Pri­măriei şi săt găsească textul din codul penal care califică o asemenea faptă. Noi consumatorii s­­ântem datori a aduce astăzi omagiile noastre brutarilor, pentru a­­cest gest mărinimos făcut de bună voe. Ce b na ar fi ca toţi negustorii cari scumpesc viaţa să ia azi exemplu dela brutari...­­ Prin ziarul nostru sa por­nit o viguroasă campanie îm­potriva scumpire! vieței. Nu vom spună cui se datoreşte succesul in chestia pâinei. Vom spune insă că, dacă nu ar fi speculanţi, trusturile şi mai aleg şperţarii, atone într’adevâr România Mare ar fi un rai I V. TEODOREANU profesor Cetiţi în pag. IV-a ii» . Cel mai mare vapor din lume Uriaşul vapor englez „Queen Mary* (regina Mary) care a fost lansat de curând. E cel mai mare vapor din lume, avînd proporţii într’adevăr uimitoare. din toată l­um­ea Un amendament In Senat, la discuţia legii pentru înfiinţarea Soc. Ape­lor la Iaşi, d. senator N. Gheorghiade a propus urmă­torul amendament sem­ni­fi­cat­­: „Pe primii trei ani, membrii Consiliului de administraţie şi comitetului de direcţie, vor func­ţiona gratuit. „Ia acelaş interval de timp Societatea nu va putea funcţiona decât cu un singur director care va purta titlu de director gene­ral, cu salariul şi atribuţiunile pe care le are actualmente di­rectorul serviciului apelor în ca­drul organizaţiei Primăriei Iaş­i. Bi­neînţeles, amendamentul a fost respins căci doar nu fac oamenii Societate, pentru a lucra gratuit... Pa­mela clown­ului In oraşul Boston (America) trăeşte clovnul Mark Angel, celebru odinioară pentru ghi­­duşiile lui* El şi-a publicat acum me­moriile şi povesteşte că, in cursul activităţii sale de clovn — timp de 40 de ani—a pri­mit unu mai puţin de 150.000 de palme. In medie, clovnul Mark Angel căpăta câte 20 de pal­me in fiecare seară. Palmele erau plătite cu 50 de cenţi... bucata ! Germania şi reface flota Germania a pus in lucru cinci cuirasate, şase­sprezece crucişetoare, două port-avioa­­ne, patru zeci de torpiloare, cincizeci de submarine şi do­ză crucişetoare de luptă de câta 26.000 de tonă "care vor fi botezate, ,Scharhorst“ şi „Gne­­s­mau” (nume ce le purtau crucişătoarele amiralului von Spee, care 1nNoembrie 1914, scufundaseră escadra brita­nică a amiralului Christopher Creddock). Prima escadră­de sub­ma­rine germane a primit numele Locotenentului Weddingen ca­re tot in 1914,a torpilat numai în două ore, cinci crucișetoa­re britanice. In caz de război... Franţa se crede amenin­ţată de luat mările formi­­dabile ale Germaniei. Pe unde va ataca Ger­mania, în cazul unei even­­tuale agresiuni contra Franţei ? Se ştie că la începutul războiului mondial, Ger­mania a atacat prin Bel­­gia. Un ziar parizian scrie că, în împr­ejurările de faţă, atacul german slar putea face prin 3 căi. Prin nordul provincii­­lor olandeze, Limburg şi Belgia, în al doilea rând prin Belgia, şi în fine prin sudul Elveţiei. Această din urmă ipo­­teză pare atât de plauzi­bilă icât guvernul elve­­tian a şi luăt toate măsu-­ă rile de apărare, construind fortificații la graniță. Condamnare Consiliul de­trazboi din Chişinău a condamnat la 2 şi juni. ani închisoare, pe profesorul P. Constan­­inescu-Iaşi, pentru activi­­tate anti-fascistă. Nu ştim cum va rămâne până la urmă cu condam­narea, dar ştim că prof. Constantin­escu va pierde catedra universitară. Şi tocmai acest lucru îl ur­măreau anumite persoane. Ciudăţenii femeeşti in centrul Africei există un trib de negri numit ,,Oiao“. Femeile acestui trio au o concepţie destul de originală despre frumuseţea femenină: cu cât sunt mai păroase, cu atât se cred mai irezistibile. Femeile din tribul „Oino“ au şi­­ ele fardurile lor. În special, spre a-şi Întregi fru­museţea, ele tşi pictează cu cărbune mustăţi cât mai groase. C­u late mai sunt şi fe­meile !... Caz medical Medicii americani studiază un caz foarte curios. D-ra Teresa Hiwkins, o studentă in etate de 18 ani, din orașul Weston (America), s-a dus la un c­nematograf unde rula un film umoristic. Deodată, in timpul spectaco­lului, d-ra Hiwkins a fost cu­prinsă de un râs spasmodi­c și de atunci ea râde fără in­trar­upere. Din cauza rostului, ea nu mai poate fi hrănită decât pe cale artificială. Medicii stau la fara acestui caz curios și nu-i pot găi remediul. . Seminarul de Slavistică Poezia populară epică a Sârbilor Miercurea trecută Semina­rul de Slavistică al Făcut­ă­­ţii de Litere de la Universitatea noastră din Iaşi, şi-a ţinut o­­bişnuita-i şedinţă săptămânală. A luat parte — pe lângă. DL profesor Hie B­ărbulescu directorul Seminarului — d. asistent V. Chelaru, mare nu­­măr de studente şi studenţi. A ţinut conferinţă studentul C. Neagu, tratând despre : Poezia populară epică a Sârbilor* Conferenţiarul a spus următoarele, ce dăm aci in rezumat, Nu se poate vorbi de epo­sul popular alib făr’ a po­meni măcar in fugă, şi des­pre Întreaga evolu ie a isto­riei sale naţionale. Forzia popu­lară epică la Sârbi a urmat drumul paralel a tuturor fră­mântărilor politice din decur­sul veacurilor, şi deaceia ea se poate Împărţi în patru ci­cluri: 1) ciclul antecossovean, 2) ciclul cossovean, 3) ciclul haiducesc, şi 41 ciclul revolu­­ţionar. Să trecem şi să vor­­bim pe rând de toata aceste diviziuni a poeziei epice popu­lare sârbe. Lupta de la Kossovo (15 iu­nie 1389), unde au dat parte Sârbii şi Românii pentru a rezista puhoiului năvălitor al MERCURI 1 APRILIE 1938 Premii Gratuite SERIA 65-a mmno.H II IDO A­PE. Pârlii nai țăranesc şi tactica d-lui Mihalache Comitetul executiv naţ.­­ţărănist, după peripeţii in­teresante, a reînoit încre­derea în şefia d-lui Miha­­lache. Acest lucru însă nu a rezolvit încordarea care e­­xistă din cauza atitudinei personale a d-lui Maniu. D. Maniu a rămas ne­clintit în tactica d-sale, în ce priveşte atitudinea faţă de Coroană, D. Mihalache se menţine mai spor­tunist,­­ însă un oportunism cu anumite con­­diţiuni teoretice care ţin­ s de natură să grăbească venirea par­­dului la p­u­tere. Şi dacă puterea se înde­părtează, atunci va însem­na că tactica Mihalache dă greş. Totuşi, d. Mihalache nă­­dăjdueşte şi anunţă o nouă campanie de răsturnare. Dar ni se pare că — în­­tocmai ca anul trecut — împrejurările sînt nepriel­nice. In curînd se închide Parlamentul. Şi abea se va încălzi campania naţ-ţă­­răni­stă, că vom intra în vacanţa de vară. Se va face pauză până la toamnă,— cînd e posibil să se repete un nou 14 Noembre ratat. Şi alunei se va pune, si­gur, chestiunea falimentu­lui tacticei şi şefiei d-lui Mihalache. .. Cu o punctualitate exem­plară, d. Const. Meissner îşi îndeplineşte sarcina de pre­şedinte al comitetului de or­ganizare a comemorării soc. literare „Junimea“ din Iaşi. Comemorarea va avea loc in zilele de 26 şi 27 Aprilie, la Teatrul Naţional, unde va fi şi o expoziţie de tot ce e in legătură cu ''trecutul acestei societăţi. Diferitele comisiuni alese, se întrunesc la d. Meissner acasă, unele pentru cetirea articolelor ce se primesc, pen­tru numărul festiv ce va a­­părea cu această ocaziune , altele pentru aranjarea expo­ziţiei de tipărituri, manuscrise, fotografii etc. Până astăzi, au răspuns pentru colaborarea la revistă, trimeţind manuscrise, d-nil profesor Basarabescu, Al. N. Gane preşedintele consiliului legislativ, consilier de curte D. Bădescu, profes. I. Bar­­buiescu, D. Nanu, societ scrii­­torilor români, Tudor Bianu, Radu Manoliu, Gr. Trancuc­riş. Alte manuscrise sunt în aşteptare. Pentru această comemo­rare, d. primar Racovitză dă n­­tegul său preţios concurs, fără de care reuşita acea­ei festivităţi ar fi problematici, cum şi expoziţia de la teatru nu ar putea lua filaţi, fără acelaş preţios concurs pe care-l dă de general Mihai Negruzzi, posesorul întregului material bogat al „Junimii“, rămas de pe urma lui Iacob Negruzzi. O foarte hazlie discuţie,­ a avut loc pe vremuri, între Vasile Pogor şi Iacob Negruz­cei, cu prilejul primirei unor armatelor turceşti, a schimbat cu totul felul de a vedea lu­crurile, de a spm­e şi de a judeca, al poporului sârb. înainte de această bătălie, primele manifestări spirituale de natură anonimă sânt re­zultatul unei mentalităţi, care era propriu acelui timp şi acelui popor. Poeziile popu­lare, care fac parte din acest ciclu, antekossovean, prin fon­dul lor amintesc de vremu­rile de demult când păgânis­­mul stăpânea sufletele lor. Găsim aici o oscilare intre înrădăcinatele reminiscenţe a­e trecutului şi forma nouă a prezentului, o oscilare intre mitul păgân şi ortodoxism. Fantezia şi misticismul Sârbi­lor a creat în poeziile din acest ciclu fiinţă supranatu­rale, personagii care apar in literatura primordială a ori­cărui popor. Aceste plăzmu­iri cu puteri miraculoase le formează acele vile (zonei articole pentru ,, Convorbiri literare Se puseră să cetească Pom­gor şi Negruzzi ceva d­e por­, nografiile vornicului Golescu. Negruzzi la un moment dat, a replicat că nu se pot ptt« bhea In „Convorbiri”, câSi sar supăra duduia de la Vaslui. Aceasta Însemna la „Junta mea“* protestarea cetitorilor împotriva publicaţiilor can­­ cenţioase. Printre abonaţii „Convorbirilor* era »I » dgr­ din Vaslui, care scandalizată de cela ce cetise tntr'un măr al revistei, a trimes 1« lacob Negruzzi o scrisoare prin careţi arăta că a scan* daIizat*o o poezia dar că I« ori ce caz In noi anonim ar putea*o ceti, nu insă când se ştie de alţii ca ea ceteşte a­­semenea lucruri, ca abonată în toată regula a revistei. A­­trăgea atenţia duduia de la Vaslui că lacob Negruzzi ştia deci sigur că dânsa a cetit dizia in chestiune, fiindcă a­­bonată şi lucrul acesta o jenează. Duduia şi-a sfârşit scrisoarea, ameninţând pe la­cob Negruzzi că dacă se va continua cu asemenea publi­caţii, se va desabona de la revistă, dar o va cumpăra QU numărul, putându-se a­­tunci publica lucruri şi mai picante, căci nu va mai şti n­meni dacă ea le va cere de vreme ce nu mai e»la o«­donată,ata ^ Bogatul material primit pen­tru numărul festiv care va apare după 27 Aprilie, dim­preună cu darea de samă de la festivitatea de la teatru, vor interesa in mod deosebit. Desigur, conţinutul numă­rului festiv nu va provoca astăzi nici un caz, ca acel cu „duduia de la Vaslui" de altă dată de la Convorbiri. RUDOLF SUŢU „Junimii" Activitatea comitetului festiv Pregătirile care sânt, sau făcătoare de bine sau făcătoare de râu. Pe lângă aceste „vile“ vor a­­părea şi eroi legendari, care fac parte din­­­j locul poporu­lui sârb, eroi care in acţiu­nile lor vor întrupa una din cale două concepţii: binele sau răul. Intre bine şi rău se dă o vajnică luptă, in care luptă totdeauna va învinge binele. Figura dominantă, in jurul căruia gravitează acest ereu­­ antecessovean, este a lui Mar­­io Kran­evici (Marcu Crăişoa­rul). Acest erou a jucat un rol aşa de profund in con­­ştiinţa semenilor săi, încât poporul, cu fantezia lui,­­ uimireşta de la naştere până Continuarea în pag. 2-a

Next