Opinia, aprilie 1936 (Anul 32, nr. 8694-8717)
1936-04-01 / nr. 8694
ANUL XXXII No. 8694 abonamente Lei 350 . . . pe un an „ 180 "... . ,6 luni , 90 . . „ 3 „ 1000 . Instituții publice atelierele tipografice IAȘI.—STR. LAPUȘNEANU 37 Telefoane 1 LEU Redacția 391 Administrația 394 Serviciul de-pante "fiz Ziar popular cotidian HNONTIIEI Fara îndoiala că concentrarea învăţământului farmaceutic la Bucureşti şi a învăţământului technic la cele două Politehnice naţionale este echivalent unui veritabil „numerus clausus“. Dar împotriva cui se aplică această restricţie ? Se ştie că tinerii, mai ales cei sărăci, nu pot frecventa şcoli prea îndepărtate de domiciliul părintesc: o distanţă de 3—4 ore de cale ferată se cheamă că îi mai ţine în preajma căminului de unde vine cu uşurinţă câte o vorbă bună, sau câte un paneraş cu merinde, şi le permite, din când în când, o şedere acasă până la echilibrarea budgetului familial; prezenţa într’un oraş îndepărtat, dimpotrivă, are drept consecinţă că în cazul unei dificultăţi băneşti (admitem că tatăl spre ex. este funcţionar şi nu a primit leafa de 3 luni de zile), studentul nu are nici „cu ce“ să rămâe mai departe studii, nici „cu co“ să se întoarcă acasă. Motivul invocat de docţii profesori ai Facultăţii de Farmacie bucureştene (singurul recunoscut ca amabil de autori) în vederea concentrării este, dealtfel, concludent: suprimându-se învăţământul farmaceutic la Iaşi şi la Cluj se retrăgea posibilitatea tineretului local, în mare parte minoritar, de a se consacra farmaciei. Aluzia este transparentă : prin minoritari, blagoslovitul majoritar de la Bucureşti înţelegea pe evrei şi pe unguri, dar noi nu putem înţelege decât un singur lucru: anume că reforma lovea pe toţi localnicii de orice neam şi religie. Dar iată că şi subtilul „Agir“, care militează cu toate puterile de ani de zile, isbuteşte a asigura un monopol celor două Politehnice. In timpurile noastre de şomaj, îndepărtarea unui concurent posibil este întotdeauna bine venită. Dar cine este concurentul lovit în cazul de faţă ? Fără îndoială, diplomatul eventual al Universităţii din Iaşi, fiindcă bucureştenilor le vine uşor să emigreze din Bulevardul Academiei in Calea Griviţei (adică de la Facultatea de Ştiinţe la Politehnică), şi nici Transilvănenilor nu le este prea greu să frecventeze cursuri la Timişoara în loc de Cluj. Lucru dureros: în capul Agir-ului se află D-l Mihai Manoilescu, ieşan de origină şi formaţie: d-sa ne a asigurat verbal, fără, a fi provocat la un râs- puns, că in nici un caz nu va permite ca învăţământul Tehnic să fie luat Facultăţii din Iaşi. Vedem acum că se intenţionează a se lua, şi că D-l Manoilescu îngădue. D-sa a condamnat Iaşii. Iaşii nu pot decât să-l condamne. In anii ce vin, Moldovenii nu vor putea deveninici ingineri, nici farmacişti, iată consecinţa reformii, îndrăznim chiar să spunem :* scopul ei. Facultatea de Farmacie din Bucureşti, Politehnica din Bucureşti şi acea din Timişoara vor avea posibilitatea aproape exclusivă de a forma specialişti din localnicii respectivi. In ţara noastră nu există egalitatea de drepturi, o ştim cu toţii. Numai că scoţând la o parte aproape 6 milioane de Moldoveni din Moldova, Basarabia şi Bucovina, casta privilegiaţilor se reduce din cale afară de mult, de astă dată. Faţă de un regim democratic, o atare impudenţă comportă însă un risc: acela ca înscăunaţii să devie la rândul lor o mincilă16 NECULAI DALU PMd $1 . Se ştie că ordonanţa Primăriei a fixat la 8 iei şi 50 bani pâinea albă şi 7 lei pâinea neagră. Brutarii Iţic Lupu din str. Elera Doamna, Garabet Vartanian din str. Tataraşi şi Filp Simionovic din I. C. Brătianu vând de o săptămână pânea albă cu 7 lei şi cea neagră cu 6 iei. Iar de eri toţi ‘brutarii din Iaşi vând pâinea cu acest preţ. Toată lumea se întreabă cum rămâne cu ordonanţa Primăriei. Când negustorul vinde cu unpreţ superior ordonanţei este dat în judecată ca speculant. Dar dacă vinde cu un preţ inferior ordonanţei? Să rugăm pe D-l ionel Frühling să consulte conteciosul Primăriei şi săt găsească textul din codul penal care califică o asemenea faptă. Noi consumatorii sântem datori a aduce astăzi omagiile noastre brutarilor, pentru acest gest mărinimos făcut de bună voe. Ce b na ar fi ca toţi negustorii cari scumpesc viaţa să ia azi exemplu dela brutari... Prin ziarul nostru sa pornit o viguroasă campanie împotriva scumpire! vieței. Nu vom spună cui se datoreşte succesul in chestia pâinei. Vom spune insă că, dacă nu ar fi speculanţi, trusturile şi mai aleg şperţarii, atone într’adevâr România Mare ar fi un rai I V. TEODOREANU profesor Cetiţi în pag. IV-a ii» . Cel mai mare vapor din lume Uriaşul vapor englez „Queen Mary* (regina Mary) care a fost lansat de curând. E cel mai mare vapor din lume, avînd proporţii într’adevăr uimitoare. din toată lumea Un amendament In Senat, la discuţia legii pentru înfiinţarea Soc. Apelor la Iaşi, d. senator N. Gheorghiade a propus următorul amendament semnificat: „Pe primii trei ani, membrii Consiliului de administraţie şi comitetului de direcţie, vor funcţiona gratuit. „Ia acelaş interval de timp Societatea nu va putea funcţiona decât cu un singur director care va purta titlu de director general, cu salariul şi atribuţiunile pe care le are actualmente directorul serviciului apelor în cadrul organizaţiei Primăriei Iaşi. Bineînţeles, amendamentul a fost respins căci doar nu fac oamenii Societate, pentru a lucra gratuit... Pamela clownului In oraşul Boston (America) trăeşte clovnul Mark Angel, celebru odinioară pentru ghiduşiile lui* El şi-a publicat acum memoriile şi povesteşte că, in cursul activităţii sale de clovn — timp de 40 de ani—a primit unu mai puţin de 150.000 de palme. In medie, clovnul Mark Angel căpăta câte 20 de palme in fiecare seară. Palmele erau plătite cu 50 de cenţi... bucata ! Germania şi reface flota Germania a pus in lucru cinci cuirasate, şasesprezece crucişetoare, două port-avioane, patru zeci de torpiloare, cincizeci de submarine şi doză crucişetoare de luptă de câta 26.000 de tonă "care vor fi botezate, ,Scharhorst“ şi „Gnesmau” (nume ce le purtau crucişătoarele amiralului von Spee, care 1nNoembrie 1914, scufundaseră escadra britanică a amiralului Christopher Creddock). Prima escadrăde submarine germane a primit numele Locotenentului Weddingen care tot in 1914,a torpilat numai în două ore, cinci crucișetoare britanice. In caz de război... Franţa se crede ameninţată de luat mările formidabile ale Germaniei. Pe unde va ataca Germania, în cazul unei eventuale agresiuni contra Franţei ? Se ştie că la începutul războiului mondial, Germania a atacat prin Belgia. Un ziar parizian scrie că, în împrejurările de faţă, atacul german slar putea face prin 3 căi. Prin nordul provinciilor olandeze, Limburg şi Belgia, în al doilea rând prin Belgia, şi în fine prin sudul Elveţiei. Această din urmă ipoteză pare atât de plauzibilă icât guvernul elvetian a şi luăt toate măsu-ă rile de apărare, construind fortificații la graniță. Condamnare Consiliul detrazboi din Chişinău a condamnat la 2 şi juni. ani închisoare, pe profesorul P. Constaninescu-Iaşi, pentru activitate anti-fascistă. Nu ştim cum va rămâne până la urmă cu condamnarea, dar ştim că prof. Constantinescu va pierde catedra universitară. Şi tocmai acest lucru îl urmăreau anumite persoane. Ciudăţenii femeeşti in centrul Africei există un trib de negri numit ,,Oiao“. Femeile acestui trio au o concepţie destul de originală despre frumuseţea femenină: cu cât sunt mai păroase, cu atât se cred mai irezistibile. Femeile din tribul „Oino“ au şi ele fardurile lor. În special, spre a-şi Întregi frumuseţea, ele tşi pictează cu cărbune mustăţi cât mai groase. Cu late mai sunt şi femeile !... Caz medical Medicii americani studiază un caz foarte curios. D-ra Teresa Hiwkins, o studentă in etate de 18 ani, din orașul Weston (America), s-a dus la un cnematograf unde rula un film umoristic. Deodată, in timpul spectacolului, d-ra Hiwkins a fost cuprinsă de un râs spasmodic și de atunci ea râde fără intrarupere. Din cauza rostului, ea nu mai poate fi hrănită decât pe cale artificială. Medicii stau la fara acestui caz curios și nu-i pot găi remediul. . Seminarul de Slavistică Poezia populară epică a Sârbilor Miercurea trecută Seminarul de Slavistică al Făcutăţii de Litere de la Universitatea noastră din Iaşi, şi-a ţinut obişnuita-i şedinţă săptămânală. A luat parte — pe lângă. DL profesor Hie Bărbulescu directorul Seminarului — d. asistent V. Chelaru, mare număr de studente şi studenţi. A ţinut conferinţă studentul C. Neagu, tratând despre : Poezia populară epică a Sârbilor* Conferenţiarul a spus următoarele, ce dăm aci in rezumat, Nu se poate vorbi de eposul popular alib făr’ a pomeni măcar in fugă, şi despre Întreaga evolu ie a istoriei sale naţionale. Forzia populară epică la Sârbi a urmat drumul paralel a tuturor frământărilor politice din decursul veacurilor, şi deaceia ea se poate Împărţi în patru cicluri: 1) ciclul antecossovean, 2) ciclul cossovean, 3) ciclul haiducesc, şi 41 ciclul revoluţionar. Să trecem şi să vorbim pe rând de toata aceste diviziuni a poeziei epice populare sârbe. Lupta de la Kossovo (15 iunie 1389), unde au dat parte Sârbii şi Românii pentru a rezista puhoiului năvălitor al MERCURI 1 APRILIE 1938 Premii Gratuite SERIA 65-a mmno.H II IDO APE. Pârlii nai țăranesc şi tactica d-lui Mihalache Comitetul executiv naţ.ţărănist, după peripeţii interesante, a reînoit încrederea în şefia d-lui Mihalache. Acest lucru însă nu a rezolvit încordarea care există din cauza atitudinei personale a d-lui Maniu. D. Maniu a rămas neclintit în tactica d-sale, în ce priveşte atitudinea faţă de Coroană, D. Mihalache se menţine mai sportunist, însă un oportunism cu anumite condiţiuni teoretice care ţin s de natură să grăbească venirea pardului la putere. Şi dacă puterea se îndepărtează, atunci va însemna că tactica Mihalache dă greş. Totuşi, d. Mihalache nădăjdueşte şi anunţă o nouă campanie de răsturnare. Dar ni se pare că — întocmai ca anul trecut — împrejurările sînt neprielnice. In curînd se închide Parlamentul. Şi abea se va încălzi campania naţ-ţărănistă, că vom intra în vacanţa de vară. Se va face pauză până la toamnă,— cînd e posibil să se repete un nou 14 Noembre ratat. Şi alunei se va pune, sigur, chestiunea falimentului tacticei şi şefiei d-lui Mihalache. .. Cu o punctualitate exemplară, d. Const. Meissner îşi îndeplineşte sarcina de preşedinte al comitetului de organizare a comemorării soc. literare „Junimea“ din Iaşi. Comemorarea va avea loc in zilele de 26 şi 27 Aprilie, la Teatrul Naţional, unde va fi şi o expoziţie de tot ce e in legătură cu ''trecutul acestei societăţi. Diferitele comisiuni alese, se întrunesc la d. Meissner acasă, unele pentru cetirea articolelor ce se primesc, pentru numărul festiv ce va apărea cu această ocaziune , altele pentru aranjarea expoziţiei de tipărituri, manuscrise, fotografii etc. Până astăzi, au răspuns pentru colaborarea la revistă, trimeţind manuscrise, d-nil profesor Basarabescu, Al. N. Gane preşedintele consiliului legislativ, consilier de curte D. Bădescu, profes. I. Barbuiescu, D. Nanu, societ scriitorilor români, Tudor Bianu, Radu Manoliu, Gr. Trancucriş. Alte manuscrise sunt în aşteptare. Pentru această comemorare, d. primar Racovitză dă ntegul său preţios concurs, fără de care reuşita aceaei festivităţi ar fi problematici, cum şi expoziţia de la teatru nu ar putea lua filaţi, fără acelaş preţios concurs pe care-l dă de general Mihai Negruzzi, posesorul întregului material bogat al „Junimii“, rămas de pe urma lui Iacob Negruzzi. O foarte hazlie discuţie, a avut loc pe vremuri, între Vasile Pogor şi Iacob Negruzcei, cu prilejul primirei unor armatelor turceşti, a schimbat cu totul felul de a vedea lucrurile, de a spme şi de a judeca, al poporului sârb. înainte de această bătălie, primele manifestări spirituale de natură anonimă sânt rezultatul unei mentalităţi, care era propriu acelui timp şi acelui popor. Poeziile populare, care fac parte din acest ciclu, antekossovean, prin fondul lor amintesc de vremurile de demult când păgânismul stăpânea sufletele lor. Găsim aici o oscilare intre înrădăcinatele reminiscenţe ae trecutului şi forma nouă a prezentului, o oscilare intre mitul păgân şi ortodoxism. Fantezia şi misticismul Sârbilor a creat în poeziile din acest ciclu fiinţă supranaturale, personagii care apar in literatura primordială a oricărui popor. Aceste plăzmuiri cu puteri miraculoase le formează acele vile (zonei articole pentru ,, Convorbiri literare Se puseră să cetească Pomgor şi Negruzzi ceva de por, nografiile vornicului Golescu. Negruzzi la un moment dat, a replicat că nu se pot ptt« bhea In „Convorbiri”, câSi sar supăra duduia de la Vaslui. Aceasta Însemna la „Junta mea“* protestarea cetitorilor împotriva publicaţiilor can cenţioase. Printre abonaţii „Convorbirilor* era »I » dgr din Vaslui, care scandalizată de cela ce cetise tntr'un măr al revistei, a trimes 1« lacob Negruzzi o scrisoare prin careţi arăta că a scan* daIizat*o o poezia dar că I« ori ce caz In noi anonim ar putea*o ceti, nu insă când se ştie de alţii ca ea ceteşte asemenea lucruri, ca abonată în toată regula a revistei. Atrăgea atenţia duduia de la Vaslui că lacob Negruzzi ştia deci sigur că dânsa a cetit dizia in chestiune, fiindcă abonată şi lucrul acesta o jenează. Duduia şi-a sfârşit scrisoarea, ameninţând pe lacob Negruzzi că dacă se va continua cu asemenea publicaţii, se va desabona de la revistă, dar o va cumpăra QU numărul, putându-se atunci publica lucruri şi mai picante, căci nu va mai şti nmeni dacă ea le va cere de vreme ce nu mai e»la o«donată,ata ^ Bogatul material primit pentru numărul festiv care va apare după 27 Aprilie, dimpreună cu darea de samă de la festivitatea de la teatru, vor interesa in mod deosebit. Desigur, conţinutul numărului festiv nu va provoca astăzi nici un caz, ca acel cu „duduia de la Vaslui" de altă dată de la Convorbiri. RUDOLF SUŢU „Junimii" Activitatea comitetului festiv Pregătirile care sânt, sau făcătoare de bine sau făcătoare de râu. Pe lângă aceste „vile“ vor apărea şi eroi legendari, care fac parte dinj locul poporului sârb, eroi care in acţiunile lor vor întrupa una din cale două concepţii: binele sau răul. Intre bine şi rău se dă o vajnică luptă, in care luptă totdeauna va învinge binele. Figura dominantă, in jurul căruia gravitează acest ereu antecessovean, este a lui Mario Kranevici (Marcu Crăişoarul). Acest erou a jucat un rol aşa de profund in conştiinţa semenilor săi, încât poporul, cu fantezia lui, uimireşta de la naştere până Continuarea în pag. 2-a