Opinia, mai 1936 (Anul 32, nr. 8718-8742)
1936-05-01 / nr. 8718
A II III XXXIII Mo. 8718 AbON AMENTlc pe un an 6 luni Lei 350 ... . . 180 ... . . 90...............................32 1000 . . Instituții publice ATELIliRELli TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 37 Redacția 361 Telefoane Administrația 394 9 Serviciul de^cante 3 lieu 367 Ziar popular cotidian Criza liberală şi situaţia politică anormală Criza din partiul Liberal e foarte primejdioată pentru dezvoltarea noi - reală a vieţii publice româneşti. În primul rând trebue să observăm că această criză se desfăşoară în situațiune anormală. Acest „anormal“ e constituit de faptul că partidul e menţinut la putere. Când un guvern e dezarmat de partidul de la care emană, şi când înlăuntril partidului se produc convulziuni de proporţia celor ce vedem astăzi la Uaerali,e necesar şi logic ca partidul să treacă la opoziţie, spre a-şi reiine unitatea şi liniştea. Totuşi, particule meniiorat la putere, fără nici un profit, ba chiar cu pagubă in ce priveşte conducerea trebilor obşteşti. Căci in certurile de astăzi, cabinetul liberal nu mai are libertatea de saint să se devoteze operei de guvernământ. Pentru moment, se pare că factorul în drept nu găseşte o formulă de succesiune, şi de aceia se prelungeşte existenţa guvernării liberale, în situaţiuni cu totul anormale. Şi dacă răfuiala liberală se prelungeşte şi se agravează, din pricină că par- Uda Tătărescu e tare prin prestigiul puterii, în primejdie ca partidul să si spargă și apoi să se macine in svîrcoliri sterpe. Insă o asemenea eventualitate, — adică o slăbire profundă a unui marș organism care reprezintă cadrul de manifestare a în- tregei burghezii romînești, —ar da drumul curentelor nesănătoase care ar primejdui grav dezvoltarea normală a societății romineşti. Deaceia se impune trecerea imediați a liberator în prrzpire. X. Speculă, fără frică Şi ruşine Hotărât lucru, ia iaşi oricine face ce vrea şi cum .1 îae capul« ţâră nici o frică de autoritate. Un exemplu elocvent ni-i pistă brutarii, care spoliază populaţia, oferind o pâine ca vai de ea şi cu o greutate foarte problematică. Din când in când mai contesă organele poliţieneşti câteva pâini, dar fără nici un rezultat. Adică rezultatul e tot in dauna cetăţenilor, căci brutarul căruia i s’au confiscat azi 100 de pâini, va fabrica mâine pâine de 600 de grame, ca să-şi scoată paguba Aşa cava se întâmplă foarte bue la Iaşi, unde nu poate nimeni afirma că este un control al primăriei, cum se cu-Brutarii fa pâinea cum vreau, de ce greutate vreau, —şi o vând unde vreau. O încarcă, pe ascuns sau pe faţă, in coşuri şi saci, — fi o vând in hală sau la bariere unor nenorociţi care se bucură să dea cu 1 leu mai kitin, neştiind că iau o piine cu 250 grame lipsă, sau chiar »• • î rrtiU.______ Și spre exemplu, dacă brutarul X il vede pe brutarul Y că vinde in bală pâine de 700 grame şi nu păţeşte nimic, de ce par fabrica el de 650 grame, s'o vândă tu acelas loc . Asta, In ciuda ordonanţelor comunale şi a dispoziţiilor sanitare, cari recomandă peste tot higiena. Un biet şomeur ne-a adus la redacţiei două pâini cumpărate la o brutărie din centru şi care nu cântăreau decât 700 grame. A reclamat cazul la brutăria respectivă, dar a fost dat afară. Noi ne mirăm că pitarul se ...sacrifică şi face pâine de 700 grame, când ar putea-o face numai de jumătate kilogram ! Şi ne mai murim că au l-a bătut pe nenorocitul in cauză. One l-ar fi Împiedicat ? Să mai atragem atenţiunea autorităţilor in drept, credem că-i inutil, deoarece lucrul e arhicunoscut şi intrat in datină. Totuşi, ne facem datoria. al. Doliul Estoteli Ahmed Judd a'a născut la 26 Martie 1868, ca fiu al Kedivului Ismail Paşa. S -a făcut studiile la Torino şi Roma, apoi a intrat la serviciul armatei turce. ■lai târziu, a fost numit atacat militar La Viena. Reîntors la Egipt, Fuad a jucat un rol important in faţa politică şi culturală a ţării, in anul 1917, furind Sultanul lisuein, pe trose imtituenul Egiptului se urcă Ahmed Fuad. In 1923, Anglia recunoaşte Egiptul ca un stat suveran independent, iar Fuad ia titlul de rege, stabilind succesiunea la tron, după dreptul primului născut. Moştenitorul tronului este fiul său prinţul Faruk. in anul 1930, Egiptul şi Regele fuad (în stingă) şi prințul faruk care va fi proclamat rege. Cum însă prinţul e minor, un consiliu de regenţă, Regele Fuad trec printr’o primejdioasă criză. S*a vorbit la un moment dat de detronarea regelui. Insă Fuad s'a arătat atunci ca un om extrem de energic şi — in ciuda tuturor opoziţiilor — capătă puteri dictatoriale. Regele Fuad moare Invrâstă de 68 de de întregul popor Apropierea polono - ungară provoacă îngrijorare noua orientare politică a Poloniei. Primul mnistru polon d. Kascialkowski, in recenta vizită făcută la Budapesta, s'a bucurat de o primire extrem de călduroasă. Se afirmă că Polonia tratează adeziunea la blocul italo-austro-ungar,—ceia ce ar atinge interesele Micei Antante. In clişeu, delegaţia poonă ia mormântul eroului necunoscut de la Budapesta. Ataşatul militar poon depune o coroană, iar în spatele lui (în haine civilei se află d. Kosc'alki.W'k1. ' î- ^ vv- 5 £ ia ,Din toată lumea jȘomajul intelectual. In comitetul național-țărănist, la discuția asupra organizării profesiunilor Lbere, a vorbit d. dr. N. Lupu. D-sa a trăiat că avea în ţară cîţiva zeci de mii de licenţiaţi sau do ctori universitari, care nu-şi găsesc ocupaţiuni sau profesiile libere ce le exercită, nu le aduc venituri suficiente. Dar, Lipu a sfătuit pe şomerii intelectuali să nu şi piardă curajul. Iar pentru ameliorarea situaţiei, le-a sugerat următoarea refeă : uărul care nu câştigă într-o profesiune, să-şi schimbe ocupaţiile şi să imbrăţieze altă profesiune ! Aia rog, cum vine asta? Adică, medicul şomer să se facă avocat, pentru ca avocatul şomer să devie arhitecl. — iar la rindul lui, arhitectul fără ocupaţii să nu-, cerce medicina ? Presupunind că ar fi posibile asemenea transformări, ne întrebăm la ce ar folosi dacă şomajul bantui in toate profesiunile nbere intelectuale ? Cit despre dirijarea intelectualilor spre profesiuni economice, nu poate fi vorba, intructt acest domeniu presupune pregătire specială şi capital. Dealtfel, criza puternică bintue şi în domeniul economic. D. dr. Lupu e un om priceput şi cu experienţă. Deci nu putem spune că-i lipsit de seriozitate. Dacă totuşi sugerează soluţii superficiale şi neserioase ca cele de mai sus,— e o dovadă tristă şi o recunoaştere indirectă că, deocamdată, problema şomajului intelectual... n'are soluţie ! Carte productivă Veniturile pe care le încasează d. Hitler cu vânzarea operei sale „Mein Kampf" depăşesc salarul pe care îl primeşte Fuehrer ul în canitate de cancelar al Germaniei. La prima ediţie au fost vândute două milioane de exemplare şi opera Fuehrerui e mereu răspândită în toată lumea. D. Hitler ar putea trăi numai din vânzarea lucrării sale. In analele veritabilei literaturi, ar fi greu să se găsească exemplul unei cărţi, care să poată aduce autorul Pentru foarte mulţi, cuceririle italienilor în Africa apar ca definitive. Ei au ferma convingere că odată instalaţi in Africa orientală, italienii vor fi regăsit paradisul perdal, la împărţirea de teritorii, ce a urmat marelui război. La fel de răspândită şi părea ce vede în cotropirea Etiopiei, declinul Marei Britanii, care direct interesată, nu a putut (?) impedeca invazia. Din nefericire—pentru viitorul scumpei noastre surori latine — situaţie se prezintă cu totul altfeL Cuceriri amăgitoare Ocuparea Etiopiei înseamnă pentru Italia, ruina financiară. Graţie sancţiunilor, de care fasciştii strigă in gura mare că nu se sinchisesc dar pe care le doresc cu ardoare ridicate, Italia are de suportat un export de metalpreţios, în valoare de 27.353.000 dolari, comerţul ei exterior fiind redus la jumătate. Dacă socotim acestora cheltuelite extraordinare, necesitate de expediţia la Africa, putem să tragem o concluzie promisă: Italia este ruinată financiarmente. Dar nu numai din punct de vedere economic, se deschid perspective sumbre pentru poporul italian, ci şi pe teren diplomatic din punct de vedere al locului ce-l ocupă în politica mondiala, Italia a suferit o decădere. Ce poate să însemne oare introducerea serviciului militar obligatoriu in Austria, decât imposibilitatea armatei italiene, de a-i apăra independența. Pentru o cucerire rapidă a Etiopiei a fost nevoie să se înlocuiască trupele de Askari, cu trupe din Metropolă. Deplasarea unei armate importante din Metropolă, a trebut să lase deci frontiera de la Brenner descoperită. Astfel, preponderenţa italiană în politica austriacă slăbeşte, pericolul expansionist german spre Marea Mediterană, marindu-se. Ceiace îngreuiază şi mai mult situaţia italienilor, este imensul semn de întrebare, în ce priveşte pacificarea şi stăpânirea teritoriului, împăratului Haile Sebasie. In această privinţă, exemplele furnzate de către stăpânirea franceză în Maroc, sau a Japonezilor in Mandoiuria, sunt deosebit de pilduitoare. Italia va fi nevoită să întreţină departe de Metropolă şi pe o perioadă îndelungată, o armată puternică şi o administraţie capabilă în orice clipă să menţină ordinea şi să-şi asigure stăpânirea intro ţară, care a cunoscut de mii de ani independenţa şi la care triburile războinice vor suporta cu greu robia. De aceea, cucerirea italiană imi apare — servindu-mă de un termen al publicistului Peffer - ca o cucerire amăgitoare. Politica sancţiunilor Admiţând încă o înăsprire a constrângere exercitată de Soc. Naţiunilor, prin Introducerea sancţiunilor petrolifere, soarta Italiei ar fi pecetluită. Este deasemenea adevărat că oficialitatea italiană susţine cu tărie că din aploarea sancţiunilor n’au de perdut decât ţările cari fac comerţ cu Itacontinuarea in pag. 2 a DISCuTia hailana la Elina este amăgitoare Istovirea economică a Italiei - Politica engleză - Cum se va desfăşura situaţia in viitor de Emil Găluşofr lui un vent atât de frumos... Pentru bărbaţii urâţi Mae West, cunoscuta vedetă de cinema, are o sim* patie deosebită pentru bar* baţii urâţi. Ea a declarat ziariştilor — „Bărbatul urât e foarte interesant. De obicei, are mai mult caracter decât băiatul frumos. Când mă voi mărita, am să*mi aleg un barbat unit". Părerea vedetei americane nu-i tocmai nouă. De când lumea, femeile n'au căutat la bărbaţi frumusețe fizică,—ci mai mult... parale ! e comemorare i-au împlinit o suta de ani de când, in 1836, din medici doctorul Muth, a publicat in oraşul Pau (Germania) un mic volum intitulat „Studiu asupra artei de a face ca oamenii să poată trăi şi lucra sub apă". Doctorul Muth e considerat ca iniţiatorul submarinului imaginându-şi un scafandru ş o „barcă submarină" autorul mărturisit că nu se lovia decât de două dificultăţi serioase: schimbarea aerului şi motorul. Aceste greutăţi au fost totuşi învinse şi submarinele moderne de astăzi, lasă cu mult în urmă „Nautilus* lui Jul»« Vernps, Potcoave da cauciuc Lo Johannesburg (Africa de Sud) s'a făcut o experienţă interesantă, cu un rezultat foarte satisfăcător. Anume potcoavele de fier de la cai, au fost înlocuite cu potcoave de cauciuc. Nole potcoave au avantajul că ioui mai rezistente deât cele de fier; tropotul cailor e mai puţin zgomotos, şi in fine, caii alunecă mai rar. Şi de aceia, potecarele de cauciuc au fost introdusa in serviciul poliţiei-călări din Johannesburg. VINE 11 VAI 1936 JPretUAi UJiMUkUiiG 1 SERIA 65-a Bull nr. Bl [| BwnHuO Pun Nn n B .....i l IDEI SI FAPTE Un 1 Mai, ca atătea mirele A fost o vreme (noi o mai ţinem minte), când omenirea oată era călăuzită de un ideal frumos: dregătorii de pretutindeni să recunoască şi să consfinţească dreptul popoarelor de a sărbători ziua muncii. In decursul timpurilor, s’au adus multe jertfe şi pe altarul acestei cauze. S'a suerit şi s'a pătimit, s'a luptat şi s'a biruit in cele din urmă. In rezent ziua de 1 Mai e prâzmuită aproape pe tot întinsulamantului Şi iată că a venit o altă vreme: — o vreme afurisită de criză şi de şomaj, când zeci de milioane de oameni n'au unde munci; iar alte zeci de milioane tremură la gân- dul că mâine vor rămâne şi ei muritori de foame, cerşetori fără voie. In ultimele două decenii omenirea aceasta oropsită n'a avut parte de o singură zi în care să-şi fi putut spune cu satisacţie: — Astăzi n'au fost şomeri, astăzi s'a muncit pretutindeni, astăzi oricine şi-a putut agonisi existenţa la»crând cinstit. Un trist 1 Mai ni s'a hărăzit şi anul acesta; un 1 Mai — pri ej de vaiete, jalba şi plânsete. Să nu na l&s&apotcs foraţi de presimţiri rele. Ci dimpotrivă, să căutăm să na convingem unii pa alţii d* acuma, tocmai acuma, s'a pus capăt tuturor suferinţelor;; ci nu va trece mult şi nu va mai fi nici criză, nici somali □ici muritori de foame şi «a fi prosperitate şi pace. în această zi de sărbătoare a muncii, să ne uşurăm mar« tirajul prezentului, gonind a mintirile chnuitoare ale tre cutului și sperând că ! Mai viitor îl vom sărbători cu mai nuteran, cu mai multă bucurie, cu inimi mai fericite... I. L. BASARABEANU nu m Tea« bmomí. ia iu» ir ir mono« Carnăuji şi mişcarea lui muzicalocietatea Hotinului Iniţiativa Naţionalului ie ,şan, de a organiza din când in când, turnee prin oraşele moldoveneş !, văduvite In ultima vreme de spectacole bune, pare a fi una dintre cale mai lăudabile. Peste tot, trupa Naţionalului ieşan a fost primită cu entuziasm. Primul popas il facem la Roman unde se recoltează un succes intr-adevăr frumos. De aici, luăm drumul spre Cernăuţi, făcând cu acest prilej o excursie din cele mai reconfortante. Ne impresionează mai ales ordinea şi curăţenia care domneşte prin satele Bucovinei. Pentru mulţi dintre noi, Cernăuţiul este cunoscut. Eu il revăd pentru a doua oară. De unde il ştiam ca exemplu de curăţenie, il găsesc acum un oraş cam murdar. In piaţa de alimente domneşte o dezordine şi o mizerie fără seamăn, precupeţii fiind silit să-şi întindă produsele pe caldarâmul murdar. Trebue să remarcăm străduinţa ce o depun oficialităţile, In dună inţelegere cu populaţia Cernăuţeană, In a susţine şi promova in primul rând mişcarea muzeală, care poate rivaliza cu cea din Capitală. Cu toată vitregia soartei şi nepăsarea celor de la centru se găsesc în capitala Bucovinei două orchestre filarmonici, cam săptămânal dau câte două-trei concerte simfonice, corale şi de muzică educativă, pentru tineret şi muncitori. Şi aceste orchestre, nu au un caracter strict local, ci îşi iau drumul şi spre restul oraşelor din Bucovina. Seara, un public numeros a manifestat pentru protagoniştii scenei ieşene, în fruntea cărora, răsfăţatul comic C. Ramadan a stârnit ropote de aplauze în opereta „Vânzătorul de Paseri“, fiind chemat de nenumărate ori la rampă, alături de tenorul ruşu Andriescu de la Opera din Cluj. Utimul popas îl facem la Hotin, care de 80 km.* de Cernăuţi, drum pe care l-a făcut cu autobuzul. Impresia pe care ţi-o lasă Hotinul e aceia a unui trguşor, cu străzi neîngrijite, deabia găsim puţin pavaj din faţa Ateneului Popular ,,B. P. Hajdeu“. Populaţia sfidătoare până la impertinenţă, mai ales când au aflat că suntem de la Iaşi. Mai interesantă de Cetatea Hotinului, Cetatea e împrejmuită de un zid gros, prevăzut cu o singură poartă. Întâlnim în drum, la intrarea in cetate, moscheea turcească cu mina-, re, care astăzi este numai o ruină. In interiorul cetăţii, se pot vedea ruinele clădirii depşneşti, lucrată în stil bizantin şi care în imediata apropiere avea haremul şi beciurile cu alimente şi muniţiuni. Apoi aproape de ieş,la ap dat peste ruinele bisericii şi unde şi astăzi se mai pot vedea urmele icoanelor pictate, dedesubt se aflau temniţele şi sala de tortură, care corespundea cu albia Nistrului, printr'o grotă, pe unde erau atuncate cadavrele în apă. La ieşire, am vizitat muzeul în care se pot vedea ghiulele de pe timpul lui Petru Rareş, etc. Lăzarescu Ciurea Cetini in pag. 1V-a ULTIMA ORA