Opinia, iunie 1936 (Anul 32, nr. 8743-8766)
1936-06-02 / nr. 8743
ANUL XXXII No. 874b ggss=5=. a ====s=^ abonamente Lei 350 . r. . . pe un an „ 180 . „ 6 luni „ 90............................3 „ , 1000 . . Instituţii publice ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. STIL LAPUSNEANU 37 Redacţia 391 Telefoane 5 Administraţia 394 Serviciul de noante 367 1 LE U A v.cf.v.v Ziar popular cotidian MARȚI 2 IUNIE 1930 OPINIA PREMII Gratuite SERIA 68-a BON No. 9 Nu-i nicio poveste. E crudă realitate. Oraşul nostru şi-a câştigat pe deplin numele de oraşul norilor de praf. Când nu-i timp umed nu e, chip să mergi pe stradă, nu-i chip să deschizi un geam dimineaţa şi seara ca să-ţi împrospătezi aerul din cameră. Praful năvăleşte din toate părţile, se ridica de pe străzi şi in nori nesfârşiţi joacă un dans macabru pe deasupra oraşului, ca norii groşi de fum pe urma unui imens incendiu. De de ani de zile administraţia comunală dărâmă imbile pentru alinieri derazi, etc., lăsând din loc un loc mormane de moluz. Acest moluz — uscat de soare pluteşte pe deasupra oraşului cu fiecare vânt, cu fiecare furtună. Pentru un plan de viitor, de viitor îndepărtat—bugetul fiind sleit şi fără perspective de înviorare — comuna pierde un venit sigur de milioane, chiria localurilor dărâmate, fără a fi în stare să pui ceva în loc. Natura insă se răzbună. Ea ne aruncă praful în ochi, in fiecare zi, ca o pedeapsă că nu suntem mai vigilenţi, ca practici şi mai buni gospodări ! Se fac canalizări, alinieri şi iel de fel de săpături. Pe urma acestor lucrări, pământul stă în mormane împiedicând circulaţia şi alimentând norii de praf. Pe strada Negruzzi, pentru o bucăţică de canal, mai mult de o lună de zile au stat mormanele de pământ. La fel, pe str. Eternităţii. S'a făcut o aliniere cu prilejul morii unui gard şi stă pământul in stradă ca o mărturie a lipsei de gospodărie. Sau dărâmat clădirile din piaţa SL Spiridon. Se spune că se va lărgi piaţa şi se va amenaja după cerinţele moderne, ca să poată satisface nevoile cetăţenilor din această însemnată parte a oraşului. Prin urmare, o operă urbanistică şi de interes vital —totodată. Cetim insă în gazete că edilii caută la prezen amatori pentru amenajarea pieţii. Pe de altă parte, fonduri nu-s Cum se vor găsi atunci amatori ? Cine îşi va deschide punga, riscând de la început într’o rară de asemenea proporţii ? Aeasta nu se chiamă lipsă de prevedere ? De acum înainte, cine ştie câtă vreme, ce ţâţânii nu vor avea nici piaţa aceea mică la îndămână, aşa cum o aveau, ca să se aprovizioneze. Ce vor avea in schmb? Vor avea găuri şi mormane de moloz, vor avea paf din belşug şi în permanenţă. Chiar şi Societatea telefoanelor, care execută destul de rapid lucrările ei, tot ne-a lăsat movile de pământ şi praf destul de mult. Serviciul sanitar se trudeşte mereu ca să intreţie şi să asigure sănătatea cetăţenilor. Apoi cum să asigure sănătatea când norii de praf i nău e oraşul de la un capăt la altul ? Te miri cum se mai sting unele boli în aemenea condiţiuni! Priviţi cum se face măturatul. După amează, podarii se înşiră pe străzi şi încep a stârni praful. Toate casele cu faţa la stradă sunt prăfuite. Uneori, măturatul se face pe la miezul nopţii. Atunci încetează circulaţia pe străzi, dar norii de praf năvălesc in geamuri, se aşează pe uşi şi pe ferestre, pentru ca vâatul . Discuţii editare noua zi sa-i poarte în voi lui. Dacă s’ar stropi Intăi şi pe urmă s’ar mătura, am scăpa da praf, dar aşa mai bine nu s'ar mătura. Stropitul nu se face decât pe străzile din centru şi acolo numai odată ia zi. De sigur ar trebui spaate străzile şi stropite de două ori pa zi: dimineaţa ş seara şi nu numai la centru, dar şi la periferie, peste tot în felul acesta am asigura sănatatea cetăţenilor şi am face o operă mai însemnată decât toate celelalte planuri urbanistice. Atunci, Iaşul n'ar mai fi oraşul norilor de praf ! CONST. ROLLER Jugoslavii - un punct nevralgic Vizita subită la Belgrad (cu aeroplanu ) a d-lui Titulescu, prezintă o însemnatate deosebită cu at mai mult cu cât ea s’a produs îndată după vizita pe care d. Beck ministrul de externe al Poloniei, a făcut-o în capitala iugoslavă. Regatul Jugoslav, prin aspiraţiile şi aşezarea lui geograf că, e adânc preocupat de imperialismul italian. Dominaţia italiană în Albania, şi intenţia de dominaţie în Europa centrală, nu convin Micei Antante şi în special Iugoslaviei. Totuşi, Franţa (aliata Micei Antante) a sprjinit până acum, foarte puternic, imperialismul italian. Efectul a fost o răcire a Angiei de vechi alianţe, şi apropierea ei de Germania. In situaţia aceasta, Germania caută să profite cât mai mult, şi urmăreşte să afle prietenia iugoslavă (după ce a obţinut prietenia Poloniei). In acest scop s-a dus la Belgrad d. Goeringenul trecut, şi d. Beck anul acesta. E un moment destul de critic, în ce prveşte grupări e de puteri în Europa, şi criza acesta a fost precipitată de opera dipomatică — cam complicată — a Franţei. Pentru noi românii situaţia prezintă un interes covârşitor, dat fiind de turbe strânse pe ce le avem cu Iugosavia. Şi de acela este aşteptată cu o atenţie concentrată, apropiata întărire a Regelui Carol I, cu proturegent Paul şi cu preşedinte e Beneş. .. Comemorarea Fecioarei din Orleans In Franța, a fost comemorată recent eroina naţională (Jeana d'Arc). Serbările cele mai fastuoase s'au desfăşurat in oraşul Rouen (cum se vede un clişeu), unde eroina fecioară a fost arsă pe rug în anul 1431, de căre engleji. Avântul populaţiei şi participarea oficialităţii la această comemorare, arată că in Franţa se menţin puternic sentimentale patriotice-religioase. F mai primejdioass !.. Savanţi americani au pertins să dovedească la mod ştiinţific că femeile cu părul roş sunt foarte primejdioase. De aceia, la New York, a luat de curând fiinţa o ligă, ere ia , cu scopul de a împiedica căsăoria tinerilor cu astfel de femei. Membrii acestei originale asociaţii, au pornit o violentă campanie, lipîţid placarde pe străzile New Yorkului, unde se pot ceti următoarele : „Tineri americani, feriţivă de emei cu părul roş. Ele sunt certăreţe, vanitoase, hipocrite şi nestatornice“ .Probabil insă că femeile cu părul roş nu se vor da bătute şi vor înfiinţa şi ele o asociaţie. a Mmm Em. Diaconescu: Conflictul italo-abisinian în lumina intereselor europene. Alax. Obreja : Tîrguriie din Moldova în secolul 19. * . 1 t La institutul geografic Iași, u D-l Em. Diagonescu «fe 4.4 *4 0% - «-* î* I a1 1 — — —1 2 î l — , . expune problema ce actualitate „Conflictul italo-abisinian în lumina intereselor europene". Cu această ocazie, se analizează tendinţele marilor puteri înainte de 1514 şi cele postbelice. Se - a încheiat ciclul şedinţelor ştiinţifice din acest an. Ultima şedinţă a fost obiectul a două interesante conferinţe , una, a d-lui conf. univ. Emil Diaconescu şi alta a d-lui Alex. I* Obreja jrif, secundar, şi« pm constată astfel, aceleaşi iezuilism, tendinţe economice şi imperialiste ca şi înainte de război. Marile puteri încheie tratate şi tot ele le calcă, când sunt un joc interesele lor. Astfel, conflictul recent, s’ar putea numi: „Conflictul Italiei cu puterile statelor interesate“. Inchizându-se drumul italienilor spre „Lumea nouă“, politica lui Musolini ia ca obiectiv In expansiune?, state şi regiuni libere din Africa apropiată. Se porneşte astfel pe deasupra angajamentelor internaţionale, In numele unui principiu civilizator, spre Abisinia barbară. Dorinţa lui Musolini este să facă din Italieni „un popor de agricultori şi marinari cu alte cuvinte să transforme şi Mediterana intr'ua „lacitaâaa" cum era pe vremea romanilor. Anglia, interesată direct în aceste acţiuni, nu vrea ca Italia să se interpure pe drumul comercial dintre Liverpool şi Bombay şi nici să cucerească Abisinia cu importantul rezervor de ape a lacului Tana; această cucerire, ar aduce şi o prealabilă sterilitate culturilor de bumbac din Sudanul englezesc. De aceia Marea Britanie, care altă dată civilizase America de Nord distrugând pe băştinaşi, vine să sancţioneze Italia In numele unui principiu umanitar, lucruri ce par cu totul paradoxale. In această situaţie „liga naţiunilor“, care n'a putut soluţiona nici conflictele din extremul orient, nici pe acesta din urmă, se alege cu prestigiul complect ştirbit ,* în momentul actual, apare ca o asociaţie mai mult „francobritanică". Se vede clar, cum statele mari îşi declară pace, pentru ca în ascuns să se înarmeze, spre a-şi asigura hegemonia politică şi economică. Germania, cu mare densitate a populaţiei, cu aceleaşi tendinţe imperialiste, tânjind după vechile colonii stă la pândă. Complicaţiile produse de Italia, pot avea ecou şi în inima bătrânei Europe. Atmosfera internaţională este tot mai încărcată. 2] Dl. Alex. Obreja face o comunicare asupra „Târgurilor din Moldova in sec. I9a. Pentru geografie, această comunicare este o interesantă contribuţie. Se face astfel, o documentată expunere asupra unei categorii de târguri, ca răsar exclusiv din veacul trecut. Un număr de spex. 63 târguri, apar ca o emanaţiune a stărilor politice-sociate caracteristice Moldovei din prima parte a veacului 19, înmulţirea lor ritmică, corespunde şi cu desvoltarea „marei proprietăţi" până la 1864. Boerii fiind clasa socială cu multe privilegii, li se întăreşte prin hrisoave domneşti, întemeierea de târguri pe moşi spre a le spori veniturile. Populaţia sortită a face toate transactele şi afacerile corner-Continuarea( în pag. 2-a) Turismul Şi-au dat seama şi conducatorii ţârii noastre despre foloasele turismului. In consecinţa, au alcătuit organe oficiale şi au început oarecare propaganda. Bineînţeles, prima gafă ar fi trebuit să fe înlesnirea călătoriilor. Dar, ţi-ai găsit ! Tocmai acuma, Direcţia căilor ferate a suprimat tradiţionala reducere de 50 la sută, pe timpul sezonului, la staţiunile balneare şi climaterice,admiţând numai o reducere de 25 la sută. Se înţelege că asemenea măsură au-i deloc menită să încurajeze turismul. Şi constatăm că, din toată „ propaganda turistică“ a oficialităţii noastre, ne alegem deocamdată cu oficii pompoase, cu membri, cu funcţionari, cu diurne şi jetoane.... Cum se obişnuite la noi. Parc’am fi blestemaţi ! Cel mai mare aeroport in oraşul Fraudfurt am Main (Germania), s'a construit cel mai mare aeroport din lume. Hangarele, unde sânt adăpostite Zepelinele şi avioanele, se întind pe o suprafaţă de aproape 360 de hectare. Unul din aceste hangare măsoară 275 metri lungime, 51 metri înălţime şi 52 metriărgime. Porţile aeroportului se închid automat graţie unui dispozitiv electric. La această uriaşă construcţie, sau întrebuinţat 2.630 tone de fer şi 5 500 metri patraţi da sticlă. Şase, compunând un marş militar numit „Mallorca“, ce s'a cântat de curând la radio. În oraşul New York, Mark Warnow, un şef de orchestră american, a avut ingenioasa idee de a înscrie în programul de radio, opera muzicală a Suveranului. Regele Eduard al Vili şi-a dat cu plăcere consimţământul cu condiţia ca beneficiul realizat sa folosească unei opere caritabile. torivtă lumea Propaganda negrilor Hanem, cartierul negrier din New-York, a fost colţul cel mai agitat din lume, în timpul cât a durat războiul italo-abisinian. Negrii americani ţineau în fecare zi întruniri de protest contra italienilor şi colectau onduri care au fost trimise in Abisinia. Atât de mare a fost propaganda negrilor din Harlem, încât şi părinţii îşi botezau copiii după numele marilor conducători etiopeni: Haille- Selassie, Kassa, Seyms, Desta şi Nasibu. Dar ce fo’o??.. unitecul Suverana . Pe vremea când nu era decât prinţ de Walles, Eduard Wili, regele Angliei, se amuz Buruiană afurisită. Poliţia americani are de furcă cu un nou duşman. E vorba de urmărirea unor contrabandişti care se ocupă cu traficul unui stupefiant primejdios numit „marihuana". Această buruiană se oferă anericanilor sub diferite nume. Se vinde, de pildă, ca „varză mexicană", „haşiş american", „fân indian", „tutun de bună dispoziţie" etc III .• Marihuana e un stupefiant mai periculos decât cocaina, morfina, opium, sau alte prafuri ale beţiei albe. Nenorociţii care fumează acest „tutun" cad victime nebuniei. Eectele marihuanei sânt următoarele: întâiu, fumătorul cade într'o visare dulce, apoi e cuprins de patimi afrodisiace. Mai târziu, fumătorul nu mai găseşte nici-o voluptate la marahuana şi aleargă după alcool. Autorităţile americane sunt îngrijorate de răspândirea acestui viciu în care a căzut pradă mai ales tineretul. Gând n‘ai ce face tipăreşti un ghid şi devi gazetar In adevăr trăim timpuri grele şi omul încearcă orice . Se face scamator, merge pe sârmă, înghite jăratec şi la nevoe... se face şi ziarist. Uite, şi, simplu, scoţând un ghid de ocazie şi tipărind cărţi de vizită cu titlul respectiv. In definitiv, cine-i poate contesta calitatea . Cine»l poate întreba dacă ştie să scrie, dacă e in bune relaţii cu gramatica, sau dacă a lucrat la vreo gazetă ? Nu trebue decât îndrăsneală şi spirit comercial ; restul e fleac. Credem că aşa şi«o fi spus şi numitul domn Gh. Gherman, care s'a trezit deodată că are talent şi trebue să se facă numai decât ziarist. In consecinţă, d-sa a scos un „Mic Ghid pentru vizitatorii laşului Foarte frumos din partea d-lui Gherman şi am fi fost primii cari i-am fi lăudat iniţiativa, dacă n’ar fi scris bazaconii în acest ghid, în runtea căruia s’a afişat vizibil : „Gh. Ghelman, ziarist“. Mă rog, ce impresie îşi pot face vizitatorii despre presa ieşană, când deschizând „opera“ d-lui Ghelman, îşi dau seama că d. autor bate câmii, utilizând o limbă păsărească şi ignorând bietele reguli ale gramaticei şi stilului. Astfel, d-sa constată că Iaşul era la marginea prăpastie şi numai „luna" aceasta l-a salvat, „ce e drept cu mari sacrificiu dar sa făcut în mod satisfăcut şi plin de speranţa în viitoru» (Respectăm ortografia şi stilul autorului). Vorbind despre congresul ieşenist, d-sa spune că în acest congres se vor desbate problemele: „vor duce la soluţionarea şi îndreptăţirea tuturor greşelilor din trecut“. „Iaşul care a însemnat odată ceva şi care încă în ziua de azi numele lui e pomenit cu respect şi admiraţie, pentru trecutul lui glorios va şti să ajungă iar acolo de unde pentru un timp scurt a ocolit, din cauza unor intenţii egoiste şi personale care au căutat numai binele lor şi au neglijat interesele superioare ale acestui oraş care n’au ştiut“... etc., etc. Şi închee: „Momentul prielnic, timpul a venit deoarece spun atât: Izbândă“. Nu mai pomenim despre rest, care e o perlă umoristică. Deşi „ghidul" are doar 8 pagini scrise, s’ar putea scoate mostre câte vreţi. Aşa mic, nenorocitul de „ghid" e suficient să dovedească tuturor că atunci chiar când lauzi pe cineva, îl poţi compromite iremediabil. Şi mai poţi face de râs breasla gazetărească a laşului. Se vede că d. Gherman a găsit că nu e destul de ilustră ziaristica laşului, şi i-a mai adăugat d-sa o pagină de inconştient tembelism •se AUREL LEON Note ronica muzicală e coarde ..Femur In seara de Vineri 29 Mai a. c. a avut loc în sala Teatrului Naţonal din Iaşi, concertul dat de Quartetul de coarde „Femina". Vreau să cred că această seară va fi, cu deosebită religiozitate, în scrisă în Istoria muzicei instrumentale de ansamblu a oraşului nostru, care cu această manifestare şi-a reintărit dreptul de a fi numit „oraş cultural". Despre concertistele care compun quartetul „Femina" şi pe care intelectuali şi melomanii din Iaşi au avut prilejul să le asculte şi să le ovaţioneze ca soliste in diversele concerte, ne-am arătat la timp modesta noastră părere şi am avut cele mai alese cuvinte de admiraţie pentru deosebitul talent cu care sunt azeritate fiecare din Domenielea lor. Concertul de Vineri seara a fost pentru noi ieşenii o adevărată „sărbătorire a muzicei*. Siguranţa Şi fineţa mărnuirei arcuşului, a exteriorizat cu prisosinţă eleganţa, graţiozitatea şi farmecul femenin cu care sunt înzestrate aceste tălmăcioare ale artei muzicale. 1] Quartetul unui bemol major (Es dur) de Hayin (1732-1808) a fi şi frenetic aplaudat, fiind executat cu o pricepere adâncă şi cu o artă superioară, aduse probabil ca un pios omagiu marelui Hsyin, la aniversarea a 127 de ani de la moartea lui și care prin o curioasă coincid iantinuarsa in pagina 2-a