Opinia, august 1936 (Anul 32, nr. 8794-8819)
1936-08-01 / nr. 8794
ANUL XXXII No. 8794 fSgg ' =ag==ras==sg......... A BONA ivi. L A I li Lei 350 . I i pe un an , 180 * Î l 2 . 61vml 90 * * * * 3 1 I 1000 f *. Instituții* publice atelierele tipografice IAȘI, STR. LAPUSNEANU 37 Redacta 391 Telefoane Administrata 394 1 Serviciul de noapte 30T 1 LE U Ziar popular cotidian In a doua capitală. ■■ DU CARTIER IEŞII - Pisat In Dărăsirg şuvoaele curg cu zgomot la vale, ducând în drumul lor bolovani, gunoae, etc. După ploae, pe aşezături rămân bălţi unde se scaldă porci. Aşa e pe strada Eternităţii, care e strada principală a Ta'araşilor* Vă închipuiţi ce toate ii pe celelalte străzi, unde nici piatră nu-i ci doi, nişte trotuare înguste pe care nu pot merge decât sportomanii, făcând echilibristică! Mai la periferie, străzile sunt adevărate mlaştini. Oamenii ies de acolo ţinându-se de garduri* Gunoiul se aşează în stradă in locurile indicate de serviciile primăriei. Nu există lăzi. Se toarnă jos, la colţul străzii şi de acolo îl ridică din când în când, căruţele primăriei. Sunt adevărate depozite de microbi, de unde roiurile de mişte pleacă la tot oraşul ca să împrăştie bolile. In unele părţi, depozitul de gunoi e chiar lângă cişmea. Cine va fi ales locul, nu ştiu. Treceţi insă pe strada Mut», până în strada Paşcanu, şi vă veţi convinge. N'avem dreptate noi, Tâtărăşenii, să ne plângem că a fost lăsat în părăsire cartierul nostru ? Avem dreptate. Numai că nu e deajuns să ne tânguim. Cu asta n’am Îndreptat nimic. Ne-am tânguit de ani în alte rânduri şi nimeni nu ne-a auzit. Şi doar suntem peste trei mii de alegători, prin urmare o cincime din numărul total alalegătorilor Municipiului. Aşadar, atât din punct de vedere al numărului alegătorilor, cât şi din punctul de vedere al numărului contribuabililor, Tataraşii ar trebui să se bucure de multă atenţiune din partea conducătorilor. In realitate, Tataraşul a rămas un cartier lăsat In părăsire* Ce se face atunci cu dările contribuabililor din Tataraşi ? Iată o altă problemă asupra căreia avem dreptu să ne gândim aspectul unui sat pe ceaunul deal râpos, unde CONST. ROLLEA e vorba de cartierul Tataşei. Un cartier locuit la majoritate de functionari, cari s-au întocmit cu multe sacricii gospodării modeste, cu grădini mari, cu pomi de tot felul, cu straturi şi legume, cu florării pe întrecute, încât seara, când treci prin faţa caselor, te adoarme parfumul de betunie şi de regina nop155. Localnicii au făcut tot ce au putut ca acest cartier, au lezat în una din cele mai picioreşti poziţii ale Iaşului, să merite toată atenţiunea* Edili Insă, cam în alegeri făgâânesc marea şi sarea, după ce se instalează la centru cită cu desăvârşire dă cartelul Tataraşi* Am arătat în alt articol neglijenţa conducătorilor in gospodăria municipiului, am dat exemple de străzi spartaii prin centrul oraşului, ronduri de fiori lăsate in părăsire, lipsa de aliniere a străzilor acolo unde se refac şi se repară clădiri, etc* De data aceas'a voiu arăta o parte din mizeria Tataraşuluî. Nu ştiu dacă se lucrează ceva Sn celelalte cartiere fârginaşe. Ştiu atâta: in eaierul nostru Tat araş!, nu s‘a berat şi nici nu se lucrează t m'v te marginea străzilor a crescut troscot şi buruieni, ca pe marginea drumurilor din Stele Unde oameni sunt răi gospodari. Pe străzi numai găuri şi bălţi la tot pasul. Pe vreme de ploaie, când vrei să iei din centru o trăsură ca să vii acasă, trebue să alergi la ua truc, spunând birjarului sfca ia pe „Cuza-Vodă" altfel, dacă-i spui să te ducă lui Tataraşi, pe oricare din străzi, nu te ia nici cu taxa dublă. Canalizare nu avem decât pe strada Eternităţii papă la biserica Sf. Voevozi şi strada Paşcanu, până la Spitalul Paşcanu, in dricul ploilor, Tataraşi ! ION DAFIN Ion Alexandrescu-Dafin, a cărui moarte o deplângeai, şi-a început activitatea publicistică, prin a fi ziarist profesionist S-a numărat printre puţinii ziarişti profesionişti grupaţi în jurul ziarului „Evenimentul“ de sub direcţiunea lui Gh. Scorţescu. A continuat apoi puţin timp colaborarea la ziare în Bucureşti în tovărăşia lui Antemireanu. Revenit la Iaşi, Dafin a intrat în partidul liberal, şi a continuat activitatea ziaristică exclusiv la ziarele liberale din Iaşi şi Bucureşti. S-a ocupat şi de literatură şi a publicat volume de versuri delicate, şi mai ales o serie de volume cuprinzând „Figuri ieşene alese“. Pentru acei care se ocupă de Iaşi, opera lui Dafin este una dintre cele mai bune călăuze. Ani de zile a fost secretarul clubului liberal. Când s-a făcut ruptura, Dafin a rămas, fără ezitare, la matca liberală, cu un desăvârşit devotament. A ocupat diferite demnităţi. In timpul răsboiului, sub primariatul luiGeorgel Mârzescu, a fost ajutor de primar, dirijind serviciul greu al aprovizionării. A mai fost director al Spiridoniei, consilier la comitetul de revizuire şi în ultimul timp comisar al guvernului la Creditul Urban. Moartea lui Ion Alexandrescu-Dafin însemnează o grea lovitură pentru publicistica ieșană, DAN Moartea teatrală la permanentă căutare de subiecte variate, ziarele pariziene au făcut o statistică a actorilor care „au murit“ pe scenă, de cele mai multe ori* Din datele care s‘au putut strânge, rezultă că recordul i-a bătut Sarah Bernhardt. S’a stabilit că celebra tragediană s*a otrăvit de 1000 ori, I s’a aruncat in apă ce 7000 ori, s'a sinucis cu revolverul de vre-o 5000 ori etc. ete. Câtă acumulare de tragism,,,, pentru distracţia setatorii ori Situaţia la Spania După cît se pare, războiul civil din Spania se va prelungi mai mult timp Rebelii ocupă întreg Marocul spaniol, partea de sud a ţării (avind centrul la Sevilla), şi o bună porţiune din nordul ţării. Guvernul e stăpîn pe centrul ţării cu Madridul, o porţiune din nord şi toată coasta orientală (cu Barcelona şi, Valencia). Luptele între tabere, snt însoţite de acte de sălbăticie şi de dureroase distrugeri. Haosul e atât de mare, îneît e teamă că s’ar produce intervenţiunea unor ţări străine. Biata Spanie trece printr’un moment foarte greu, —poate chiar hotărîtor—al istoriei sale. In clișeu, generalul Franco (în față) dînd instrucțiuni conducătorilor trupelor rebele. Binonia mea Hiperbolism D. Virgil Madgaaru e un personaj cu înclinaţii hiperbolic.". Face atita zgomot in jurul persoanei sale, de parcă d-sa ar fi cheia interesului general. Anul trecut a dezlănţuit un proces cam ridicol, acuzind pe d. D. R. loaniţescu că l-ar fi ameninţat cu moartea. O reclamaţie similară a făcut astăzi Împotriva unei gazete-revolver. Din textul reclamaţiilor resă şi că d. Madgearu e foarte fricos, speriindu-se ca un iepure. Totuşi, se vorbeşte public de ameninţări cu moarte; se fac precizări categorice,dintr'o atmosferă încordată. Lăsând deoparte ţintit puţin Cam comică a d-lui Madgearu,— ne întrebăm : ce se face cu latura serioasă a chestiunii? Ce are de ghid guvernul să faca ?... Că deocamdată, nu face nimici După cum am văzut insă, aceste reunuri diplomatice n'au dat nici-un rezultat practic. Ba, dimpotrivă, au agitat spiritele popoarelor, făcând să se profileze la orizont spectrul înfiorător al războiului... Extlusă de la Olimpiadă Miss Eli 1 a ;or Whitte, o cunoscută sportivă care a obţinut de couă ori titlul de campioană a înotului in Statele Unite, a fost desemnată să participe la Olimpiada din Berlin. Ea s’a îmbarcat pe un vapor cu destinaţie spre Capitala Germaniei. Pe bondul vaporului, Miss Eleanor începu să cocheteze cu pasagerii, a dansat cu ei şi a băut kok tailuri până ca s’a ameţit». Regulamentul Olimpiade interzice însă concurenţilor să se dedere la asemenea demonstraţii* Deacea Misa Eleanor a fost exclusă de la O mnadă, plăcerile uşuratice ale vieţii fiind încompatibile cu practicarea sporturilor..^ Statelor Unite. D-lui Roossvelt, actualul prezident, partidul republican i-a opus candidatura d-lui Landou, un om cu o popularitate extraordinară şi sprijiat în special de presă. Alegerea noului prezident al Statelor Unite urmează a se efectua in cursul lunei Noembrie. Lesgăn cu motor !... in manie magazine de peste Ocean, au apărut leagăne pentru copii, acţionate de malon Aparatul e înzestrat cu un microfon care înregistrează ţipetele copilului. Când copilul începe a plânge, microfonul pune în mod automat lamişcare motorul, care produce legănarea. Dacă micuţul încetează din plâns, dispozitivul de legănare se opreşte. Mamele din America sunt foarte entuziasmate de această inovaţie. Insă noi europenii, care nu si-am mecanizat complect viaţa, regretăm că progresul tinde a îndepărta cât mai mult legătura sufletească dintre mamă şi copil... Oraşul conferinţile Lonara e oraşul unde s’au pinut cele mai multe conferinţi internaţionale'* pentru clarificarea situaţiei din mult zbuciumata Europă* Dela 1 Ianuarie 1919 ş, până astăzi, au avut loc in capitala Angliei, 37 de reuniuni diplomatice. Aproape oate aceste conferinţi winternaţionale au avut ca temă de discuţie securitatea ţărilor şi evitarea unui nou comitet războinic in Bătrânul nostru continent. In U. S A. In America s’a început o intensă propagandă electorală in vederea alegerii noului președinte al republicii Cetiți în pag. ÎV-a ULTIMA ORA Medicina pentru toţi Un procedeu modern pentru tratamentul bolilor de nas, gât şi urechi de Dr. Alex. Sosoiovshi Crenoterapia inhalatoare, adică tratamentul cu inhalaţie cu ape minerale, a fost cunoscută încă din cele mai vechi timpuri, Hpocrat — sec, V a, Christ. —• a întrebuinţat un aparat, făcut de est natural, destul de primitiv. Epigonii şi elevii lui, ca Priolus, Aetius, Superbas, Galleaus etc, recomandau bolnavilor de angină şi răguşeală, si aspire emanaţiile sulfuroase, cari ies din ureterele vulcanilor. Multe secole mai târziu pe la 186, Sales-Giron construeşte primul aparat de pulverizacţiune cu ape minerale, iar celebrul Buffing are boina fericită tie a“ pulveriza („aebaliza*) apă gria ajutorul aerului comprimat. Aparatele moderne, perfecţionate (de exemplu, excelentul inhalator lui Ry, cere lucrând cu curenţi de înaltă ''frecvenţă, perrmite şi inhalaţiile cu ozon), sfarmă o picătură de apă pică la 10 microni (un micron este a mia parte dintr'un milimetru). Rolul crenoterapiei e imens« După statistica eminentului nostru specialist, DL prof. Predescu-Rion, afecţiunile cronice ale nasului, gâtului , urechilor se întâlnesc în proporție grozavă — 70 la suta — datorită climei schimbătoare în tara noastră. Din punct de vedere ana* Somo-fiziologic, nasul, gâtul și urechile constituesc un aparat unic, fiind legate strâns intre ele* Partea superioară a aparatului respirator o formează nasul, faringele și faringele, la care se adaugă urechea mijlocie, legată cu naze-faringeie prin trompa lui Eustache, precum și sinusele-froantaie, maxilarie, etmoidaie,cari comunică cu nasul prin canale respective. Toate aceste SAMBSTA 1 AUGUST 1936 UPhfla SERIA ti8-a PRemii Gratuite BO n mesagiu duios şi înţelept al P. S. Episcop Grigorie al Argeşului Intr’o broşură intitulată: „O despărţire jalnică şi o primire cu dragoste şi îngrijorări". — P. S. S. Episcopul Grigorieal Argeşului îşi publică cuvântările ce le-a rostit la alegerea, Investirea şi instalarea P. S. Sale ca episcop. Prin această tipărire, se oferă cetitorilor un adevărat tezaur de înţelepciune, duioşie şi îndemnuri bune* P. S. Episcop Grigorie este un orator bisericesc plin de duh,—ceia ce ieşenii ştiu din avântatele predici pe care le-au auzit de la fostul Vicar al Mitropoliei Moldovei* Insă în aceste cuvântări publicate în broşură, Înaltul Eurh s'a ridicat la culmi de exprimare şi gândire. Pe lângă frumuseţea retorică, P. S. Grigorie se vădeşte un adânc cugetător moral, un erudit cunoscător al textelor religioase şi bine iniţiat în istoricul Bisericei noastre. Cuvântările sânt precedate de o impresionantă introducere, prin care Înaltul Erarh îşi exprimă, cu delicateţă, grija (chiar îngrijorarea) de a face o cât mai bună şi ma rodnică legătură spirituală cu clerul şi norodul din exarha Argeşului, şi cu acela, timp îşi mărturiseşte întristarea de P. S. S. Episcopul Grigorie al Argeşului a se fi despărţit (te credicoşii moldoveni cu care au vieţuit mai mult de 12 ani. Din aceste rânduri se degajă o duioşie care atinge adânc inimele noastre, Intrucât fostul Vicar ne-a fost tuturora un preţios şi iubit îndrumător. Iar moldovenii nädaj« due... şi se vor sili, să ţie egătură cu spiritul blând şi iubitor al P. S. Grigorie. Continuarea în pag. 2-a Continuarea In pagina Despre Spania de azi Războaele civile provocate de mizeria claselor sociale. O ţară In care trăeşte încă evul mediu. Spaßia €st® ţara bogată, frumoasă şi fecundă.—şi totuşi atâta sărăcie vreme de secole ! De o parte universităţile glorioase, cu cea mai rumoasă poezie din lume, cu cea mai esenţială artă plastică din Europa , iar de cealaltă parte, milioane de oameni care nu ştiu să scrie şi să citească, care n'au o locuinţă ca lumea şi dintre care atâţia dintre ei n'au alt loc de odihnă decât un pat cu paie. Spania de azi se aseamănă cu un individ care multă vreme a stat îa amorţire, m*tr'un somn lung şi greu* O singură garanţie de viitor, păstrează Spania, e poporul muncitor şi sănătos , un popor cu alte calităţi decât cele pe care le cunoaştem din manualele de călătorie şi povestirile impresionante. ___ ____ _ : Spaniolii nu sunt leneşi aşa după cum ar fi cineva îndrituit să creadă după mulţimea celor văzuţi pe uliţe, organe sunt căptuşite de o mucoasă extrem de sensibilă şi delicată, şi foarte bogate in glande, artere şi vine. De aceia e aşa uşoară îmbolnăvirea acestor organe. Guturaiul, laringite, abcese, amigdalite, otite, răguşeeli etc., odată căpătate, de obicei, se prepară fără trasamentul respectiv şi duc la acu vârâte stări de boli, care inevitabil, mai curând sau mai târziu aduc pe bolnav la cabinetul specialistului. Dar există trenoterapia modernă. Prin acest excelent metal de tratament, ştiinţa le pune la indemână un mijloc minunat de vindecare. După Predescu-Rion, numărul de vindecări este enormiv 90 la sută (o experienţă de 12 ani pe 5250 bolnavi), după Rom Pentru a te convinge trebue să intri in fabrică, în porturi şi să cercetezi câmpurile şi viile cu muncitori. In orice caz, spaniolii nu sunt mai puţin muncitori decât alte naţiuni europene. Pământul Spaiei scăldat de soare rodeşte mai mult,cu aiurea, însă peacru aceasta cere un mai mare efort, şi mai încordată trudă. Plata muncii însă e derizorie. La un kgr, de portocale, nu revine agricultorul spaniol nici micarea leu. Ce soartă a avu industria spaniolă, se poate vedea din situaţia tristă a lucrătorilor. Şi in timp ce fac pregătiri pentru libertatea poporului, lucrează banii nobililor care se fem de reforma agrară, lucrează ordinee religioase care nu vor să scape din mână mulţimea poporului, ignorantă şi ascultătoare. La toate astea, se mai adaugă diferenţe de clase sociale, dorinţa de mărire ş. a. In felul acesta se explică războiul civil şi revoluţiile din Spania. E necesar ca străinul să cunoască poporul spaniol la muncă, in câmp, in vii, pe uliţi şi în fabrici. Din copilărie spaniolul creştin e educat in aşa fel ca în aceiaşi măsură să fie iubitor* sensibil, indrâsneţ şi tenace*şi apără greu viaţa sa. Intre viaţa oraşelor spaniole şi cele marocane nu e mare deosebire. Deosebirea constă numai în îmbrăcăminte; viaţa însă în esenţa ei e aproape identică. Strâmtorile miritor prea puţin diferenţiază viaţa, aşa după cum islamismul şi catolicismul bigot nuanţează sufletele superstiţioase ale credincioşilor* Păstorul din munţi vine la oraş călare pe măgăruşul său, care aduce lapte pentru orăşeni*' Ciobanul mparte laptele pe la clienţii săi, iar măgăruşul