Opinia, ianuarie 1937 (Anul 33, nr. 8923-8947)

1937-01-01 / nr. 8923

ANUL XXXÎn­ No. 8923 abonamente Lei 350 . . . .pe un an „ 180 . . * . „ 6 luni „ 90 „ 3 lunic „ 35 . . . . » nun* „ 1500 . Instituții publice (AȘI STR. LÂRIȘNEANU 37 — telefoane ) Redacții No. 1298 Administrația „ 1299 Serv. noapte r­ev. ,w 1436 „ admin. ,, 1567 PAGINI 2 LEI &îap popular9 cotidian in Nici când parcă n‘am sim­ţit o m­ai mare bucurie, ca^n clipa—oarecum solemnă—în care anul 1936 se scufundă în veşnicie. Mi dăm cu toţii seama că am îmbătrânit cu un an şi totuşi în sufletele noastre nu se găseşte loc pentru regrete. — Bine că s‘a dus anul nebuniilor, al teroarei şi al arbitrarului!—oftăm cu toţii uşuraţi. Bine că nu mai este anul în cursul căruia s‘au consumat atâtea fapte mâr­şave, a curs din belşug a­­tâta sânge omenesc, s’au fă­cut pregătiri fibrile în ve­derea dezlănţuirii celui mai grozav măcel şi s‘a sămă­­nat cu dărnicie atâta ură, atâta invidie, atâta dispe­rare în inimile sărmanilor contimporani! E neînchipuit de trist des­tinul unei generaţii, care nici în clipa când un an nou îşi croieşte drumul pe rui­nele celui vechi, nu-şi poate îngădui mângâerea unor vi­suri de mai bine. O teamă mistuitoare cu­prinde pe semeni şi­­ întu­necă evenimentul fericit al naşterii unui an. Numai o minune ne poate scuti de suferinţe. Să spe­răm totuşi că această mi­nune se va întâmpla. Dacă n’am nădăjdui, ar trebui să regretăm amar că nu ne-am scufundat în veş­nicie laolaltă cu anul 1936. Ori noi, toţi vrem să trăim, vrem să biruim întunericul, vrem să fim învredniciţi în sfârşit de un trai frumos, bogat în bucurii, vrem bel­şug şi pace. Anul care vine, ni le va aduce oare? I. L. BASARABEANU! Din fii&află lumea Calea falsă* Pretutindeni sânt expuse ca­lendarele pentru 1937, dar nici unul nu este așa de ori­ginal ca acela pe care l-a pus la vânzare un editor din A­­merica. Calendarul acesta este for­mat din douăsprezece foi di­ferite: Ianuarie și Februarie sunt tipărite pe hârtie a sugă­toare ; Martie şi Aprilie pot să servească drept foi de ţi­garetă; Mai şi Iunie sunt pe hârtie parfumată, de afumat în casă sau pentru gonit ţânţarii ; Iulie şi August sunt pe hârtie d® muşte ; şi aşa mai departe... Util şi practic. 030 030 Anul celor trei regi.» Anul 1936 va rămâne ‘N­ »»­­loria imperiului britanic, « ilală ceî®br»- 8« »ursul ae®ai- Ini­an, tronai «« succedai trei regi i GEORGI; V mort Ia SO Ianuarie, fcWt- VIII, care a domul» do a 21 Ianuarie și Î$«jt©3a»S*s’i©; ? i AtMusaa CbicoK­­SE VI, vom»2 S»® tren d«p» abdicarea |ra£elui său. Istoria Marei­ Briîan­ii n’a unoscut iacă asemenea prc­­«dente. Poporul englez este saşnic şi conservator prin »xcele­nță. IV«-î plac even«­­noule care să schimbe mer­iul norm;) al lucrurilor. Anul 1936 va fi probabil înregistrat îc» istoria Angliei . Anul celor trei regS». Us* na«*«.» Mesîa I Se anunţă că în localitatea fearl River din Louisiana (A­­merica) s'a ivit deunăzi „un nou Mesia", în următoarele hprej­urări : Un câine negru a adus din­­t’o pădure apropiată un prunc bea născut, învăluit într'o sac, i l-a lăsat pe pridvorul săr­­­ăcioasei locuinţe a familiei Louis Crawford. Populaţia din Pearl River ste incultă şi superstiţioasă, îa vede în acest prunc pe oul Mesia venit din ceruri c­a să-i izbăvească pe locui­­ori. In casa soţilor Crawford, zilnic mare pelerinagiu. Cre­­incioşii se Închină cu ermvie­­ faţa copilului. Unii susţin că la mijloc ,‘ar fi un fenomen supranatu­­al,—ci o înscenare a d-nei .rawford care a născut prun­ul fără ştirea bărbatului ei, şi poi l'a adus în casă, brodând ovestea cu cânele... u» CCO Ow®tîS mâţi Í4BÜ© ăi© câî: tUBM cal «I® caaa*are ! Se ştie cătă senzaţie a pro­­pus fenomenalul sporimen ne­­ru, Jessie Owens la Olim­piada, recentă din Berlin. Per­formanţele „revelaţiei negre" au uimit întreaga lume spor­tivă. Se anunţă acum că negrul Owens, campionul mondial şi olimpic la cursele de sprint, a debutat ca profesionist la Havana într’o cursă de 100 yarzi (vreo 75 metri) având ca adversar...un cal de curse ! Fenomenalul atlet a câşti­gat cursa cu un avantaj de 20 de yarzi. Specialiştii afirmă că e o performanță extraordinară. O­­wens este mai iute de­cât un cal de curse 1 030 030 000 an Acolo vitade se fooforaşte soarta Europei „Downing-Street“, ,,C­a­s­a Albă", „Quai d'Orsay", „Wil­helmstrasse". Iată faimoasele Cancelarii unde se pune la cale soarta omenirei. In special, clădirea din Downing-Street 10 din Lon­dra, e cea mai celebră. Aici au loc şedinţele secrete ale marilor bărbaţi de stat englezi şi se discută cele mai impor­tante probleme internaţionale. Downing­ Street-ul a fost fondat în anul 1645 de către George Downing, un căpitan englez, mâna dreaptă a lui Cromwell. Mai tărziu, căpita­nul Downing a atras atenţia regelui Carol II. Acesta i-a dăruit un loc unde căpitanul a ridicat o clădire, Downing­ Street-ul de astăzi. In interiorul acestei case, totul a rămas ca și odinioară. Dacă s'ar întoarce de pildă un prim ministru care a lucrat acolo acum 150 de ani,­­ ar găsi biroul de lucru în acelaș loc, ca în vremea sa. Cadouri pentru.. Două notiţe prizărite din ziarul „Universul“ (31 Dec. 1936) ne anunţă că „Moş Cră­ciun" dela...Educaţia Naţională, a făcut să cadă din pomul său—totdeauna filotim pentru centru şi pentru periferia bă­tăioasă—două mari daruri de anul nou pentru Bucureşti şi Cluj. Iată-le: 1) „S’a înfiinţat pe ziua de 29 Decembrie un Institut pen­tru studiul istoriei universale cu sediul în Bucureşti, având scopul de a forma cercetători care să contribue (sic) la pro­gresul acestei discipline”. 2) „Legea pentru înzestrarea Institutului de cercetări ştiinţi­­fice „Regele Carol II“ din Cluj, cu terenurile necesare construcţiilor institutului şi cercetărilor ştiinţifice (sic­­) a fost promulgată Marţi). Adică in aceiaş zi — cu toate că Marţi — au fost în­fiinţate două Instituţii noi pen­tru Bucureşti şi Cluj, necesi­tând cheltueli de zeci de mi­lioane, poate şi sute de mi­lioane. Dar Iaşul ? Dar Facultatea de Medicină de aici ? Dar aripa nouă a univer­sităţii ? Sânt oare condamnate să steie neterminate ca nişte si­nistre mari pustii, în care să se cuibărească bufniţele şi cioarele ? Dar laboratoarele noastre în cea mai neagră mizerie, cu un echipament ruşinos de vechi, cu b­ilioteci care au fost ne­voite să-şi întrerupă abona­mentele la revistele de spe­cialitate ? Ce fel de cercetări să for­meze ele, care să contribue... etc ? La Universitatea din Iaşi, în timpul vacanţei de Crăciun , se întrerupe în laboratoare gazul şi căldura. La Bucureşti şi Cluj­­ se înfiinţează noi şi costisitoare institute ! Oare Iaşul şi Universitatea lui sânt bune doar pentru pla­samentul savanţilor din Bucu­reşti car­e nu se pot căpătui acolo, şi a Miilor de Excelen­ţe ?­­Căci în starea asta ne-au adus slugărnicia şi lichelismul tocmai acelora care se pretind a fi exponenţii... ieşenismului. De unde odinioară Univer­sitatea din Bucureşti işi re­cruta profesorii dela Iaşi,­as­tăzi basta ! Astăzi li s-a tăiat ieşenilor apa dela moară. Astăzi sânt aduşi la Iaşi, ca profesori, până şi asistenţi universitari din Bucureşti, e adevărat cu mare vechime şi numai de la anumite Institute cu steaua în frunte. Mâne însă va fi şi mai rău. Facultatea de farmacie a fost înghiţită de molochul centra­list. Va veni şi rândul învăţă­mântului tehnic universitar , care se cere „concentrat" la Bucureşti—şi poate a întregu-­­­u­i învăţământ universitar. Fiindcă numai în Capitală (cu C.) este mediu favorabil, ră­gaz pentru studii. Numai acolo unii copii de liceu asasinează ca să fure, iar unii studenţi îşi ucid părinţii pentru acelaş mo­tiv binecuvântat. Când astfel se petrec lucru­rile, când mergem pe această cale, când Bucureştii şi Clujul se aleg cu folosul, iar noi tot­deauna cu ponosul. Ce facem noi ? Ce zice la­şul.... cultural ? Ce ispravă face „ieşenis­­mul" nostru ? In loc să lovească cu fapta in centralismul risipitor, aca­parator şi obraznic. In loc să publice cel puţin — cum era vorba — un organ de luptă gata să ia o atitudi­ne curajoasă şi bărbătească. Ieşenismul continuă să ve­geteze. ^Cu asemenea ieşenism, mă tem însă că va prospera... Bu­­cureşliul ori Clujul, iar Iaşul se va duce de râpă ANONYMUS îrch­$rwiNEsctF LA Sl nou București si Citit! Cronica faptelor diverse la Iaşi, în cursul anului 1936 A mai trecut un an şi în­tocmim iarăş bilanţul tradiţio­nal al întâmplărilor ieşene... Nu-i din vina noastră dacă cronica pe care o întocmim astăzi, va fi mai mult un ne­crolog, pentru că, greu şi mult încercat a fost laşul în cursul anului 1930. Mulţi, foarte mulţi buni şi de seamă dintre noi, au plecat să nu se mai în­toarcă — urmăriţi permanent de regretul nostru. ILîui Ha sa siaamad­dlerilor Ianuarie 1936 s'a inaugurat tragic, prin actul disperat al consilierului de curte Laris Pavlov, care şi-a zburat cre­­erii, dintr'un motiv ce până în prezent n'a fost aflat. După această tragedie, a urmat si­nuciderea tânărului Radu Pa­­nopol (fiul d-lui dr. Anghel) care s' a împuşcat în localul cofetăriei „Corso". Tot în Ianuarie s'a produs încercarea de sinucidere a că­pitanului Tărtăcuţă, iar la fi­nele lunei viaţa ieşană a fost­­impresionată de moartea lui Const. Cerchez fost preşedinte al Camerei de Comerţ, şi a institutorului lamandi tatăl d-lui Victor Iamandi. Luna Februarie mai săracă în evenimente, a însemnat pen­tru lumea catolică ieşană o lună de doliu; a murit mon­­­segniorul Anton Gabor. In Februarie s-a inaugurat noul local al chesturii în pre­zenţa d-lor I. Inculeţ şi V­­lamandi. C­ongrese în Martie am avut congre­sul învăţătorilor şi congresul alimentar. Iar spre sfârşitul lunei, lumea intelectuală a fost zguduită de moartea pro­fesorului Garabet Ibrăileanu. Un fapt care a pasionat în mod special, a fost procesul Mărcuşanu, care s’a judecat la Curtea cu juraţi timp de 10 zile. In Martie a mai murit ins­­titutoarea Elena Portizan și fostul portărel Vasile Stancov. V"' ■Le Expoziţia din 1937 de la Paris Pregătirile pentru organiza­rea expoziţiei de la Paris din 1937 sunt în toi. Numai expoziţia Africei Oc­cidentale franceze va ocupa un teren de 6000 m. din cei 30.000 m. rezervaţi pentru în­treaga expoziţie. Se va demonstra cu acest prilej toată activitatea Africei franceze din domeniul: eco­nomic, social și cultural. Printre altele se va recons­titui celebra moschee din Djin­­gureber și un teatru indigen. CETITI IN PAS. 8-a­ 0 ! Aprilie a fost pentru Iaşul bisericesc un prilej de serioa­să afirmare . P. S. Grigorie Leu fost vicar-arhiereu al Me­­tropoliei, a fost ales episcop al Argeşului. O întâmplare care a mişcat sufletele ieşenilor, a fost sinu­ciderea lui Const. Kilimoglu, fost prefect, efor al Spirido­­niei etc. In Aprilie am avut de furcă cu tifosul exantematec, c­are a dat o serie de victime. Tot în Aprilie a murit pro­fesorul C. Botez, ÎL ir* na» jialbileel©** Luna Mai a fost o lună cu adevarat ieşană. O lună de manifestări culturale și artis­tice. Am avut astfel: Serbările comemorative pentru „Juni­mea“ jubileul liceului „Inter­nat“ care a întrunit toate ge­neraţiile de absolvenţi ai a * Luna iulie ne-a adus nu­­m­ai tristeţe: au murit prof. Gh. Ghibănescu, prof. Cezar Rapacostea, consilierul Em. Cernătescu şi scriitorul A­­lexandrescu-Dafin. In August Iaşul a fost crunt lovit de moartea savan­tului profesor Ion Borcea, ră­pus in mod stupid la Agigea. A J­­­f o I o. VINERI 1 IANUARIE 1937 OPINIA I Premii gratuite Seria 69-a­­ B ON No. 2 II 0-21 Distracţia ocazională Preziceri pentru anul care vine In preajma noului an, ziarul „Excelsior“ din Pa­ris a consultat pe diferiţi prezicători şi astrologi, spre a afla cum se va prezenta anul 1937. Apro­ape toţi aceşti prezicători afirmă că noul an va adu­­o serie de prefaceri şi evenimente importante în diferite ţări. Astfel, d-na Lodia, re­numită astroloagă­­, îi vede pe unii bărbaţi de stat din Europa : Stalin Mussolini, Leon Blum, Baldwin, etc. sub fericite influenţă a lui Jupiter, adică sub semnul soarelui. In schimb, d. Hitler va suporta influenţa nefastă a lui S­turn „Totuşi nu va fi război“,—afirmă fai­moasa cititoare în stele... D-na Marion Claude, deasemeni o celebră pre­zicătoare pariziană, sus­ţine că anul 1937 va fi un pas înainte pe drumul realizărilor fericite. In Spania, după afirma­­­ţia d-nei Claude,—vor în­vinge rebelii, iar pe tronul acestei ţări va reveni ex­­regele Alfons XIIET Negusul Haile-Selassie, a cărui soartă a impresio­nat întreaga omenire, va fi iarăşi pe tronul Abisiniei. Om trăi şi om vedeai EUROPA „La petite illustration“, a­­nexă la cunoscuta revistă fran­ceză „LTIlustration",—în nu­mărul cu dată din 10 Decem­brie a. c., în locul piesei de teatru, sau romanului pe care îl servea în mod obișnuit citi­torilor, a părăsit domeniul li­teraturii publicând două arti­cole cu caracter militar, sub titulatura „L'Europe en Ar­mes". Aceste articole sunt menite a informa opinia publică asu­pra situaţiei militare (efective şi armament) din acele state, cari prin locul ce îl ocupă în concertul european, prezintă interes. Primul, scris de Colonelul A, Grasset, este întitulat Ou en est la securité de la Fran­ce ?"; cel de al doilea, scris de P. Giraud. esie întitulat „Les forces militaires europé­­ennes vues par ies allemands". Apariţia acestor articole în „Petite illustration" a fost o surpriză şi desigur mulţi şi-au pus întrebarea : Ce a deter­minat redacţia revistei să pu­blice articole cu caracter mi­litar, în locul obişnuitelor bu­căţi literare, cami fară îndoială sunt mai atractive pentru ci­titori ? Este just că articolele lite­rare sunt mai distractive. Dar, în situaţia actuală, când în­treaga Europă pare a se fi transformat intr'un adevărat arsenal, când relaţiunile inter­naţionale între diferitele gru­pări de state europene sunt astfel încât o simplă scântee ar fi deajuns ca să reaprindă focul ce stă mâhnit sub cenu­şa dorinţelor de revanşă—este cred, de cea mai mare impor­tanţă ca opinia publică să fie interesată de situaţia pregăti­restei şcoli ; Congresul ieşe­­nist; Săptămâna cărţii; inau­gurarea „Lunei Iaşilor" etc. Tot în Mai s-a desfăşurat congresul vaidist. * In Iunie a avut loc cons­tituirea Soc. Apelor şi insta­larea ca vicar la Mitropolia Moldovei a P. S. Valerie Mo­glan. La sfârşitul lui iunie şi-a dat obştescul sfârşit marele li­terat prof. Const. Stere. ARME­­ rilor de răsboi ce se fac în diferite state, şi în special în cele ce au eşit învinse în ur­ma marelui răsboi. Această chestiune trebue să intereseze nu numai pe specialişti, ci pe toţi cetăţenii, de­oarece iatr'un viitor răsboi întreaga naţiune armată va fi ceia ce va lupta, şi nu numai armata naţională, cum a fost altă dată. Asupra oportunităţii publi­cării articolele arătate mai sus — justificarea o găsim în cele câteva rânduri explicative, pe care revista le-a imprimat în dosul primei pagini : „II n‘y en a pas, en ce moment, de plus urgent, de plus angoissant que l'etat de l’EIurope en proie â la fievre de son rearmament, un rear­mament intensif de tous ses peuples“. Iar în primele rânduri din articolul Col. A. Grasset, se complectează: „L'heure est, certes ; assez grave, pour qu'il nous sembl* utile d‘exposer, d‘une manier® aussi objective que possible, la situation des forces mili­­taires don Ies principaux E- tats disposent actuellment sur le continent europeén". (Ceasul e desigur destul de grav, încât să găsim folositor a expune, cât mai obiectiv cu putinţă, situaţia forţelor militare de care dispun astăzi principalele state, pe conti­nentul européen). Anul 1936 încheie un ca­pitol de seamă în programul de înarmări al statelor euro­pene, şi se impune să fim foarte atenţi, ca viitorul să nu ne surprindă. Ion Pângărățeanu mandi a fost aurati , miniştrii cultelor şi artelor. Alecperi­salem- Bu­lă1S Luna Septembrie a fost a­­gitată de propaganda electo­rală pentru Cameriie de Muncă şi Comerţ. Au fost câteva solemnităţi importante : Desvelirea statuei lui Gh. Gh. Mârzescu în pre­­zenţa membrilor guvernului şi inaugurarea „lunei Moldovei“. In Septembrie s-a mai des­făşurat şi congresul funcţiona­rilor judecătoreşti. * In Octombrie a avut loc la Iaşi congresul inginerilor ; a fost serbatorit de foştii săi e­­levi distinsul nostru coleg d. Victor Munteanu preşedintele Blocului pensionarilor , a avut (Continuarea în pag. 2-a)

Next