Opinia, ianuarie 1937 (Anul 33, nr. 8923-8947)
1937-01-01 / nr. 8923
ANUL XXXÎn No. 8923 abonamente Lei 350 . . . .pe un an „ 180 . . * . „ 6 luni „ 90 „ 3 lunic „ 35 . . . . » nun* „ 1500 . Instituții publice (AȘI STR. LÂRIȘNEANU 37 — telefoane ) Redacții No. 1298 Administrația „ 1299 Serv. noapte rev. ,w 1436 „ admin. ,, 1567 PAGINI 2 LEI &îap popular9 cotidian in Nici când parcă n‘am simţit o mai mare bucurie, ca^n clipa—oarecum solemnă—în care anul 1936 se scufundă în veşnicie. Mi dăm cu toţii seama că am îmbătrânit cu un an şi totuşi în sufletele noastre nu se găseşte loc pentru regrete. — Bine că s‘a dus anul nebuniilor, al teroarei şi al arbitrarului!—oftăm cu toţii uşuraţi. Bine că nu mai este anul în cursul căruia s‘au consumat atâtea fapte mârşave, a curs din belşug atâta sânge omenesc, s’au făcut pregătiri fibrile în vederea dezlănţuirii celui mai grozav măcel şi s‘a sămănat cu dărnicie atâta ură, atâta invidie, atâta disperare în inimile sărmanilor contimporani! E neînchipuit de trist destinul unei generaţii, care nici în clipa când un an nou îşi croieşte drumul pe ruinele celui vechi, nu-şi poate îngădui mângâerea unor visuri de mai bine. O teamă mistuitoare cuprinde pe semeni şi întunecă evenimentul fericit al naşterii unui an. Numai o minune ne poate scuti de suferinţe. Să sperăm totuşi că această minune se va întâmpla. Dacă n’am nădăjdui, ar trebui să regretăm amar că nu ne-am scufundat în veşnicie laolaltă cu anul 1936. Ori noi, toţi vrem să trăim, vrem să biruim întunericul, vrem să fim învredniciţi în sfârşit de un trai frumos, bogat în bucurii, vrem belşug şi pace. Anul care vine, ni le va aduce oare? I. L. BASARABEANU! Din fii&află lumea Calea falsă* Pretutindeni sânt expuse calendarele pentru 1937, dar nici unul nu este așa de original ca acela pe care l-a pus la vânzare un editor din America. Calendarul acesta este format din douăsprezece foi diferite: Ianuarie și Februarie sunt tipărite pe hârtie a sugătoare ; Martie şi Aprilie pot să servească drept foi de ţigaretă; Mai şi Iunie sunt pe hârtie parfumată, de afumat în casă sau pentru gonit ţânţarii ; Iulie şi August sunt pe hârtie d® muşte ; şi aşa mai departe... Util şi practic. 030 030 Anul celor trei regi.» Anul 1936 va rămâne ‘N »»loria imperiului britanic, « ilală ceî®br»- 8« »ursul ae®ai- Inian, tronai «« succedai trei regi i GEORGI; V mort Ia SO Ianuarie, fcWt- VIII, care a domul» do a 21 Ianuarie și Î$«jt©3a»S*s’i©; ? i AtMusaa CbicoKSE VI, vom»2 S»® tren d«p» abdicarea |ra£elui său. Istoria Marei Briîanii n’a unoscut iacă asemenea prc«dente. Poporul englez este saşnic şi conservator prin »xcelență. IV«-î plac even«noule care să schimbe meriul norm;) al lucrurilor. Anul 1936 va fi probabil înregistrat îc» istoria Angliei . Anul celor trei regS». Us* na«*«.» Mesîa I Se anunţă că în localitatea fearl River din Louisiana (America) s'a ivit deunăzi „un nou Mesia", în următoarele hprejurări : Un câine negru a adus dint’o pădure apropiată un prunc bea născut, învăluit într'o sac, i l-a lăsat pe pridvorul sărăcioasei locuinţe a familiei Louis Crawford. Populaţia din Pearl River ste incultă şi superstiţioasă, îa vede în acest prunc pe oul Mesia venit din ceruri ca să-i izbăvească pe locuiori. In casa soţilor Crawford, zilnic mare pelerinagiu. Creincioşii se Închină cu ermvie faţa copilului. Unii susţin că la mijloc ,‘ar fi un fenomen supranatual,—ci o înscenare a d-nei .rawford care a născut prunul fără ştirea bărbatului ei, şi poi l'a adus în casă, brodând ovestea cu cânele... u» CCO Ow®tîS mâţi Í4BÜ© ăi© câî: tUBM cal «I® caaa*are ! Se ştie cătă senzaţie a propus fenomenalul sporimen neru, Jessie Owens la Olimpiada, recentă din Berlin. Performanţele „revelaţiei negre" au uimit întreaga lume sportivă. Se anunţă acum că negrul Owens, campionul mondial şi olimpic la cursele de sprint, a debutat ca profesionist la Havana într’o cursă de 100 yarzi (vreo 75 metri) având ca adversar...un cal de curse ! Fenomenalul atlet a câştigat cursa cu un avantaj de 20 de yarzi. Specialiştii afirmă că e o performanță extraordinară. Owens este mai iute decât un cal de curse 1 030 030 000 an Acolo vitade se fooforaşte soarta Europei „Downing-Street“, ,,Casa Albă", „Quai d'Orsay", „Wilhelmstrasse". Iată faimoasele Cancelarii unde se pune la cale soarta omenirei. In special, clădirea din Downing-Street 10 din Londra, e cea mai celebră. Aici au loc şedinţele secrete ale marilor bărbaţi de stat englezi şi se discută cele mai importante probleme internaţionale. Downing Street-ul a fost fondat în anul 1645 de către George Downing, un căpitan englez, mâna dreaptă a lui Cromwell. Mai tărziu, căpitanul Downing a atras atenţia regelui Carol II. Acesta i-a dăruit un loc unde căpitanul a ridicat o clădire, Downing Street-ul de astăzi. In interiorul acestei case, totul a rămas ca și odinioară. Dacă s'ar întoarce de pildă un prim ministru care a lucrat acolo acum 150 de ani, ar găsi biroul de lucru în acelaș loc, ca în vremea sa. Cadouri pentru.. Două notiţe prizărite din ziarul „Universul“ (31 Dec. 1936) ne anunţă că „Moş Crăciun" dela...Educaţia Naţională, a făcut să cadă din pomul său—totdeauna filotim pentru centru şi pentru periferia bătăioasă—două mari daruri de anul nou pentru Bucureşti şi Cluj. Iată-le: 1) „S’a înfiinţat pe ziua de 29 Decembrie un Institut pentru studiul istoriei universale cu sediul în Bucureşti, având scopul de a forma cercetători care să contribue (sic) la progresul acestei discipline”. 2) „Legea pentru înzestrarea Institutului de cercetări ştiinţifice „Regele Carol II“ din Cluj, cu terenurile necesare construcţiilor institutului şi cercetărilor ştiinţifice (sic) a fost promulgată Marţi). Adică in aceiaş zi — cu toate că Marţi — au fost înfiinţate două Instituţii noi pentru Bucureşti şi Cluj, necesitând cheltueli de zeci de milioane, poate şi sute de milioane. Dar Iaşul ? Dar Facultatea de Medicină de aici ? Dar aripa nouă a universităţii ? Sânt oare condamnate să steie neterminate ca nişte sinistre mari pustii, în care să se cuibărească bufniţele şi cioarele ? Dar laboratoarele noastre în cea mai neagră mizerie, cu un echipament ruşinos de vechi, cu bilioteci care au fost nevoite să-şi întrerupă abonamentele la revistele de specialitate ? Ce fel de cercetări să formeze ele, care să contribue... etc ? La Universitatea din Iaşi, în timpul vacanţei de Crăciun , se întrerupe în laboratoare gazul şi căldura. La Bucureşti şi Cluj se înfiinţează noi şi costisitoare institute ! Oare Iaşul şi Universitatea lui sânt bune doar pentru plasamentul savanţilor din Bucureşti care nu se pot căpătui acolo, şi a Miilor de Excelenţe ?Căci în starea asta ne-au adus slugărnicia şi lichelismul tocmai acelora care se pretind a fi exponenţii... ieşenismului. De unde odinioară Universitatea din Bucureşti işi recruta profesorii dela Iaşi,astăzi basta ! Astăzi li s-a tăiat ieşenilor apa dela moară. Astăzi sânt aduşi la Iaşi, ca profesori, până şi asistenţi universitari din Bucureşti, e adevărat cu mare vechime şi numai de la anumite Institute cu steaua în frunte. Mâne însă va fi şi mai rău. Facultatea de farmacie a fost înghiţită de molochul centralist. Va veni şi rândul învăţământului tehnic universitar , care se cere „concentrat" la Bucureşti—şi poate a întregu-ui învăţământ universitar. Fiindcă numai în Capitală (cu C.) este mediu favorabil, răgaz pentru studii. Numai acolo unii copii de liceu asasinează ca să fure, iar unii studenţi îşi ucid părinţii pentru acelaş motiv binecuvântat. Când astfel se petrec lucrurile, când mergem pe această cale, când Bucureştii şi Clujul se aleg cu folosul, iar noi totdeauna cu ponosul. Ce facem noi ? Ce zice laşul.... cultural ? Ce ispravă face „ieşenismul" nostru ? In loc să lovească cu fapta in centralismul risipitor, acaparator şi obraznic. In loc să publice cel puţin — cum era vorba — un organ de luptă gata să ia o atitudine curajoasă şi bărbătească. Ieşenismul continuă să vegeteze. ^Cu asemenea ieşenism, mă tem însă că va prospera... Bucureşliul ori Clujul, iar Iaşul se va duce de râpă ANONYMUS îrch$rwiNEsctF LA Sl nou București si Citit! Cronica faptelor diverse la Iaşi, în cursul anului 1936 A mai trecut un an şi întocmim iarăş bilanţul tradiţional al întâmplărilor ieşene... Nu-i din vina noastră dacă cronica pe care o întocmim astăzi, va fi mai mult un necrolog, pentru că, greu şi mult încercat a fost laşul în cursul anului 1930. Mulţi, foarte mulţi buni şi de seamă dintre noi, au plecat să nu se mai întoarcă — urmăriţi permanent de regretul nostru. ILîui Ha sa siaamaddlerilor Ianuarie 1936 s'a inaugurat tragic, prin actul disperat al consilierului de curte Laris Pavlov, care şi-a zburat creerii, dintr'un motiv ce până în prezent n'a fost aflat. După această tragedie, a urmat sinuciderea tânărului Radu Panopol (fiul d-lui dr. Anghel) care s' a împuşcat în localul cofetăriei „Corso". Tot în Ianuarie s'a produs încercarea de sinucidere a căpitanului Tărtăcuţă, iar la finele lunei viaţa ieşană a fostimpresionată de moartea lui Const. Cerchez fost preşedinte al Camerei de Comerţ, şi a institutorului lamandi tatăl d-lui Victor Iamandi. Luna Februarie mai săracă în evenimente, a însemnat pentru lumea catolică ieşană o lună de doliu; a murit monsegniorul Anton Gabor. In Februarie s-a inaugurat noul local al chesturii în prezenţa d-lor I. Inculeţ şi Vlamandi. Congrese în Martie am avut congresul învăţătorilor şi congresul alimentar. Iar spre sfârşitul lunei, lumea intelectuală a fost zguduită de moartea profesorului Garabet Ibrăileanu. Un fapt care a pasionat în mod special, a fost procesul Mărcuşanu, care s’a judecat la Curtea cu juraţi timp de 10 zile. In Martie a mai murit institutoarea Elena Portizan și fostul portărel Vasile Stancov. V"' ■Le Expoziţia din 1937 de la Paris Pregătirile pentru organizarea expoziţiei de la Paris din 1937 sunt în toi. Numai expoziţia Africei Occidentale franceze va ocupa un teren de 6000 m. din cei 30.000 m. rezervaţi pentru întreaga expoziţie. Se va demonstra cu acest prilej toată activitatea Africei franceze din domeniul: economic, social și cultural. Printre altele se va reconstitui celebra moschee din Djingureber și un teatru indigen. CETITI IN PAS. 8-a 0 ! Aprilie a fost pentru Iaşul bisericesc un prilej de serioasă afirmare . P. S. Grigorie Leu fost vicar-arhiereu al Metropoliei, a fost ales episcop al Argeşului. O întâmplare care a mişcat sufletele ieşenilor, a fost sinuciderea lui Const. Kilimoglu, fost prefect, efor al Spiridoniei etc. In Aprilie am avut de furcă cu tifosul exantematec, care a dat o serie de victime. Tot în Aprilie a murit profesorul C. Botez, ÎL ir* na» jialbileel©** Luna Mai a fost o lună cu adevarat ieşană. O lună de manifestări culturale și artistice. Am avut astfel: Serbările comemorative pentru „Junimea“ jubileul liceului „Internat“ care a întrunit toate generaţiile de absolvenţi ai a * Luna iulie ne-a adus numai tristeţe: au murit prof. Gh. Ghibănescu, prof. Cezar Rapacostea, consilierul Em. Cernătescu şi scriitorul Alexandrescu-Dafin. In August Iaşul a fost crunt lovit de moartea savantului profesor Ion Borcea, răpus in mod stupid la Agigea. A Jf o I o. VINERI 1 IANUARIE 1937 OPINIA I Premii gratuite Seria 69-a B ON No. 2 II 0-21 Distracţia ocazională Preziceri pentru anul care vine In preajma noului an, ziarul „Excelsior“ din Paris a consultat pe diferiţi prezicători şi astrologi, spre a afla cum se va prezenta anul 1937. Aproape toţi aceşti prezicători afirmă că noul an va aduo serie de prefaceri şi evenimente importante în diferite ţări. Astfel, d-na Lodia, renumită astroloagă, îi vede pe unii bărbaţi de stat din Europa : Stalin Mussolini, Leon Blum, Baldwin, etc. sub fericite influenţă a lui Jupiter, adică sub semnul soarelui. In schimb, d. Hitler va suporta influenţa nefastă a lui Sturn „Totuşi nu va fi război“,—afirmă faimoasa cititoare în stele... D-na Marion Claude, deasemeni o celebră prezicătoare pariziană, susţine că anul 1937 va fi un pas înainte pe drumul realizărilor fericite. In Spania, după afirmaţia d-nei Claude,—vor învinge rebelii, iar pe tronul acestei ţări va reveni exregele Alfons XIIET Negusul Haile-Selassie, a cărui soartă a impresionat întreaga omenire, va fi iarăşi pe tronul Abisiniei. Om trăi şi om vedeai EUROPA „La petite illustration“, anexă la cunoscuta revistă franceză „LTIlustration",—în numărul cu dată din 10 Decembrie a. c., în locul piesei de teatru, sau romanului pe care îl servea în mod obișnuit cititorilor, a părăsit domeniul literaturii publicând două articole cu caracter militar, sub titulatura „L'Europe en Armes". Aceste articole sunt menite a informa opinia publică asupra situaţiei militare (efective şi armament) din acele state, cari prin locul ce îl ocupă în concertul european, prezintă interes. Primul, scris de Colonelul A, Grasset, este întitulat Ou en est la securité de la France ?"; cel de al doilea, scris de P. Giraud. esie întitulat „Les forces militaires européennes vues par ies allemands". Apariţia acestor articole în „Petite illustration" a fost o surpriză şi desigur mulţi şi-au pus întrebarea : Ce a determinat redacţia revistei să publice articole cu caracter militar, în locul obişnuitelor bucăţi literare, cami fară îndoială sunt mai atractive pentru cititori ? Este just că articolele literare sunt mai distractive. Dar, în situaţia actuală, când întreaga Europă pare a se fi transformat intr'un adevărat arsenal, când relaţiunile internaţionale între diferitele grupări de state europene sunt astfel încât o simplă scântee ar fi deajuns ca să reaprindă focul ce stă mâhnit sub cenuşa dorinţelor de revanşă—este cred, de cea mai mare importanţă ca opinia publică să fie interesată de situaţia pregătirestei şcoli ; Congresul ieşenist; Săptămâna cărţii; inaugurarea „Lunei Iaşilor" etc. Tot în Mai s-a desfăşurat congresul vaidist. * In Iunie a avut loc constituirea Soc. Apelor şi instalarea ca vicar la Mitropolia Moldovei a P. S. Valerie Moglan. La sfârşitul lui iunie şi-a dat obştescul sfârşit marele literat prof. Const. Stere. ARME rilor de răsboi ce se fac în diferite state, şi în special în cele ce au eşit învinse în urma marelui răsboi. Această chestiune trebue să intereseze nu numai pe specialişti, ci pe toţi cetăţenii, deoarece iatr'un viitor răsboi întreaga naţiune armată va fi ceia ce va lupta, şi nu numai armata naţională, cum a fost altă dată. Asupra oportunităţii publicării articolele arătate mai sus — justificarea o găsim în cele câteva rânduri explicative, pe care revista le-a imprimat în dosul primei pagini : „II n‘y en a pas, en ce moment, de plus urgent, de plus angoissant que l'etat de l’EIurope en proie â la fievre de son rearmament, un rearmament intensif de tous ses peuples“. Iar în primele rânduri din articolul Col. A. Grasset, se complectează: „L'heure est, certes ; assez grave, pour qu'il nous sembl* utile d‘exposer, d‘une manier® aussi objective que possible, la situation des forces militaires don Ies principaux E- tats disposent actuellment sur le continent europeén". (Ceasul e desigur destul de grav, încât să găsim folositor a expune, cât mai obiectiv cu putinţă, situaţia forţelor militare de care dispun astăzi principalele state, pe continentul européen). Anul 1936 încheie un capitol de seamă în programul de înarmări al statelor europene, şi se impune să fim foarte atenţi, ca viitorul să nu ne surprindă. Ion Pângărățeanu mandi a fost aurati , miniştrii cultelor şi artelor. Alecperisalem- Bulă1S Luna Septembrie a fost agitată de propaganda electorală pentru Cameriie de Muncă şi Comerţ. Au fost câteva solemnităţi importante : Desvelirea statuei lui Gh. Gh. Mârzescu în prezenţa membrilor guvernului şi inaugurarea „lunei Moldovei“. In Septembrie s-a mai desfăşurat şi congresul funcţionarilor judecătoreşti. * In Octombrie a avut loc la Iaşi congresul inginerilor ; a fost serbatorit de foştii săi elevi distinsul nostru coleg d. Victor Munteanu preşedintele Blocului pensionarilor , a avut (Continuarea în pag. 2-a)