Opinia, martie 1937 (Anul 33, nr. 8972-8997)
1937-03-02 / nr. 8972
ANUL XXXIII No. 8972 A li o NA M E N T E Lei 350 . . . .pe un an * 180 .... „ 6 luni „ 90 .... „ 3 luni, » 35 .... „ llună „ 1500 . Instituţii publice Atelierele tipografice „Opinia,, IAŞI STR. LAPUSNEANU 37 Ui 1 LEU Ziar* tMmuriri codălmfi MARȚI 2 MARTIE 1937 TELEFOANE Redacţia No. 1298 Administraţia „ 1299 Serv. noapte red. „ 1436 » „ admin. „ 1567 Redacta şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Directori C. R. GHIULSA Odată cu mustuirea omătului sub zâmbetul părintesc al soarelui de primăvară, apele încep să freamăte, să crească în albia lor ca aluatul cozonacilor. De pe viroage şi coclauri şuviţele se adună, se împerechează în mănunchi de gârle şi apoi în braţ vânjos de râu, până ce vijelia lor inundă văile luînd în răspăr tot ce întâlnesc în cale. — „Vin ape mari"4, spun locuitorii cu groază şi apoi îşi încarcă avutul in chervane, să-l scape pe o muche de deal, în afară de bătaia puhoiului. Şi anul acesta, ca în fiecare an avem parte de binecuvântarea inundaţiilor. începutul l-a făcut Dunărea şi după ea vor urma toate apele. Din nou sate vor fi rase ca de pârjol din vatra lor, oraşe vor fi inundate. Din nou bieţii oameni vor lua căţel şi purcel,—şi vor apuca unde văd cu ochii, in vreme ce furia apei le va întoarce pe-o coastă căsuţa migălită cu atâta trudă. Şi apoi apele se vor retrage domol, ostenite în matca lor şi oamenii vor căuta să afle pe unde a fost avutul şi gospodăria lor. Poate se vor mai organiza unele comitete de ajutor, dacă s-o mai gândi cineva la asta. Dacă nu ,apa trece paguba 1/ _ A. NI ramane. Ne supunem fatalităţii şi stăm ca turcul, cu picioarele încrucişate în faţa Bosforui. Cel mult, discutăm chestiuni subtile de literatură dadaistă sau comentăm influenţa razelor ultra-violete asupra pistruilor. Apele lasă să treacă pe unde vor, să fâştuiască ce poftesc, că doar aşa a fost decând lumea. Când scriu acestea, mă duce gândul în jos de Palat, în acel „imperiu al glodului", pe Arapului, Primăverei sau Ţuţora, unde omul se scoală cu glodul in casă şi se culcă cu el în pat. Pe acolo nu e trotuar nici ogrăzi: totul e otova, o vastă băltoagă de glod şi murdărie. Şi doar încă n'a revărsat Bahluiul. Acolo să scoboare d-nii edili ai Iaşului şi vor înţelege de ce oamenii cari înoată prin glod laolaltă cu porcii şi vitele, primesc cu îngrijorare în susul văii, spre Podu-Iloae, cu gândul la prăpădul cel mare care se apropie odată cu umflarea apelor. După o mică foarte mică plimbare, în tăurile Ţuţorei sau ale Sabhanei, nu credem să nu se convingă d-nii edili de farmecul bălţilor şi să nu le vină în minte soluţia sa vitoare. AURFL LION Necazuri locale Vin ape mari■■■ fi p din toată lumea Comemorarea lui Ion Creangă din Capitală Primăria Municipiului Bucureşti va comemora, printr-o şedinţă festivă ce se va ţine azi după amiază la Teatrul Ligii Culturale, împlinirea a o sută de ani de la naşterea marelui povestitor moldovean Ion Creangă. Va conferenţia dl. Mircea Vulcănescu despre viaţa şi opera scriitorui humuliştean după care va urma piesa „Pupăza din Teiua- dramatizarea amintrilor din copilărie ale lui Ion Creanţă. La această comemorare iau parte: oficialităţile, condătorii instituţiunilor de cultură, profesorii şi toţi factorii mişcări culturale şi artistice din ţară. După cum vedem, bucureştenii ştiu mai bine să preţuiascâ valorile marilor noştri motiveni. 000 000 Revolta concubnelor »••• Ce înseamnă „Concubinajul“—, ştim cu toţii. Atunci când bărbatul trăeşte cu o femeie nemăritată. Cu alte cuvinte, un mariaj ilegal, de care habar n'are oficiul stării civile. La noi sistemul acesta de convieţuire e foarte mult răspândit. S'au văzut cazuri cînd partenerii o duceau aşa până la adânci bătrâneţe şi numai cu câteva zile înainte de moarte „tânăra pereche" se prezintă în faţa altarului... In Franţa, guvernul se gîndeşte la un proect de lege care să oprească în viitor coabitarea perechilor „în clandestin". Cum au prins de veste acest lucru, femeile concubine s-au adunat în număr extraordinar de mare, au format o „asociaţie a concubinelor" şi au protestat vehement împotriva acestei măsuri. Rămâne să vedem dacă guvernul francez o să mai aibă chef să puie în aplicare proectul. Rundaelui cinelor Intr'unul din cele mai elegante saloane din Varşovia, a avut loc de curând un mare banchet, unde au fost invitaţi peste o mie de...câni! Praznicul acesta a ţinut 3 ore, în care timp, animalele au fost servite cu cele mai bune mâncăruri şi băuturi. Ospăţul a fost oferit de contele polonez Wladimir Wieswiecky, al cărui fiu în vârstă de 4 ani a fost savat de curând de la înec, graţie unui act curajos din partea unui câine. Drept recunoştinţă, contele a „invitat" peste o mie de câini, cu deosebie câni ai oamenilor săraci, şi i-a ospătat regeşte... CUO om Ale imată africanii ! Noi europenii suntem oameni civilizaţi şi cu scaun la cap. Hotărât, nn toate domeniile suntem superiori celorlalte rase şi în special africanilor. Totuşi am împrumutat de la africani anumite manifestări mai ales în direcţia artei coreografice. Dansurile noastre cele mai moderne nu sunt altceva decât bâţâelile negrilor din junglă... In schimb, au început şi africanii să ne imite obiceiurile . Locuitorii continentului negru au o deosebită plăcere să poarte frac şi ghetre albe ! Iar în ultimul timp au început să ne copieze chiar şi pe noi—românii... Intr'adevăr, la Johannesburg (Africa de Sud) indigenii cumpără „Paşapoare pentru rai", pe preţul de 5 şilingi exemplarul. Cine are chef să ajungă in Paradis n'are decât să-și coase pașaportul în buzunarul hainei cu care va fi înmormântat... E o excrocherie care a avut succes și la noi... concco CETITI IN PAG. Vl a ULTIMA ORA la marginea actualităţii Prăpădii!SPSIOf Examenele învăţătorilor In ultimul număr al preţioasei reviste „însemnări ieşene",d-l prof. univ. I. Atanasiu, se ocupă de examenele de înaintare la gr. 11 ale învăţătorilor. D-sa a fost preşedinte de comisiune la mai multe examene de acest fel, aşa că are destulă autoritate în cuvânt. Ocupându-se de rezultatul dezastruos al examenului din acest an, d-l prof. Atanasiu crede că el se datoreşte în primul rând rigorile legii, nu severităţii profesorilor sau subiectelor grele. Astfel dacă în 1934, când au reuşit 65 la sută din candidaţi s'ar fi aplicat legea din 1936, n'ar fi reuşit decât 32 la sută, faţă de 35 cât au reuşit in 1936. In 1934 se cerea numai o probă scrisă şi nota minimă era 6, nu 7.50 ca în 1936. Pregătirea Candidaţilor ocupându-se mai departe de pregătirea candidaţilor, d-l prof. I. Atanasiu relatează câteva exemple „celebre", înregistrate de d-sa: „Ventriculele inimei au găuri prin care sângele trec în corp". „Bâia este un microb". „Paludismul e o boală mai grea decât frigurile ,,Isus se pomba cu automobilul fiindcă era modest „Isus s'a fotografiat cu Mitropolitul Dosoftei : „In compoziţia apei intră şi carbonul". In aer este puțin azot şi asta e bine căci altfel ar fi un incendiu general“. „Unii microbi coagulează azotul din aer“. Şi altele de acelaş fel... O carte de SWCCeS Un frumos succes obţine volumul de traduceri din Esnin al poetui George Lesnea. Toţi cronicarii bucureşteni aduc elogii scriitorului ieşan, asupra modului cum l-a transpus pe Esenin in româneşte. „Lesnea a tradus pe Esenin în româneşte cu patimă şi credinţă. L-a românizat pe rus şi l-a răsădit adânc în poetica românească“, scrie subtilul literat, dl. Al. Philippide. Cuvântul d-lui Meissner Al doilea răspuns in ancheta ziarului „Adevărul“ asupra suferinţelor Iaşului şi Moldovei, este al d-lui C. Meissner, fost ministru. Dl. Meissner arată lupta pe care d-sa personal a dus-o pentru această acţiune, luând cuvântul la diferite întruniri şi prin articolele în ziarul „Opinia". Cauzele pentru care laşul e în situaţia de azi sunt: 1) Centralizarea neţărmuită şi 2) lipsa de solidaritate a moldovenilor. Pentru I. Creangă In altă parte a ziarului ne ocupăm de comemorarea lui I. Creangă la Bucureşti cu prilejul împlinirei a o sută de ani de la naşterea marelui scriiitor. La Iaşi evenimentul va fi sărbătorit printr-un serviciu religios oficiat la bujdeuca din Ţicău, în prezenţa comitetului de refacere a bujdeucei format din d-nii C. Meissner şi prof. A. C. Cuza, preşedinţi de onoare, deputat Ceicovschi, preşedinte activ şi membri d-nii O. Racoviţă, Tr. Bratu, N. A. Bogdan, C. R. Ghiulea, I. Teodoreanu, I. Andriescu-Cale, Chirileanu, Serghie etc. Adevărata comemorare se va face în luna Mai, spre a putea participa şi provincialii. In aşteptare se ştie că parlamentarii moldoveni au adus în discuţia Camerei chestiunea ţinerei examenelor de capacitate la Iaşi. După lege acest examen nu se poate scinda şi după ordinea stabilită el trebue să aibă loc la Iaşi. La interpelarea din Cameră, d. ministru dr. Angelescu e obligat să răspundă. Şi parlamentarii noştri sunt în aşteptarea acestui răspuns decisiv. Acţiunea d-lui Iorga Se cunoaşte acţiunea începută de d. prof. N. Iorga, instaurarea ordinei. Se precizează că acea ameninţare pe care a primit-o d. Iorga, ar fi semnată „Echipa de moarte No. 12 Iaşi" , dar s'a dovedit apoi că totul a fost o glumă. La acţiunea d-lui Iorga s'au asociat în bloc şi ofiţerii rezervişti (circa 10.000), declarându-se gata să lupte pentru menţinerea ordinei. Situaţia pe frontul spaniol Harta de mai sus ne prezintă situaţia pe frontul spaniol, către sfârşitul lunei Februarie. Partea albă din Spania reprezintă teritoriul aflat în mâinele naţionaliştilor, iar cea intinerată provinciile de sub guvernamentali. Cu o mică vecificare a frontului de la Almada, unde naționaliștii au înaintat mai mult decât este indicat in hartă. Cronica literară £90 lâul romance EUGEN LOVINESCU Domnul E. Lovinescu, ale cărui talente de critic literar sunt astăzi unanim recunoscute, şi a cărui activitate critică a dus la formarea unui întreg cuiet literar a îmbrăţişat, de la o vreme carieră de romancier. Dacă domnia-sa aduce din domeniul criticei un acel al romanului o obiectivitate şi un spirit critic care de multe ori prea sunt duse la extrem şi prea ne fac impresie că „despică,, bru'n patsu“— aşa cum procedează de altfel unul din eroii ultimului său roman „Diana“— alte ori însă această obiectivitate şi spirit critic ilimpedică să cadă în păcatul romancierilor care nu cunosc lumea decât prin prizma imaginaţiei lor. Domnul Lovinescu se afirmase romancier cu „Bizu" şi Firu'n patru." Domnia-sa aborda apoi terenul eminescian şi ne dă acele romane — sau dacă vreţi biografii romanțate ae lui Eminescu — Mite și Bălăuca. — Dar pentru un spirit critic vecinic la pânda nu se putea ca lumea noastră politică plină de deșertăciuni să nu ofere un bogat material de analiză. In ultimul său roman „Dian ", domnul Lovinescu, se ocupă de această lume politică, în care numai îndrăzneala şi lpsa de scrupule te fac să parvii. Capacitatea şi cultura sunt lucruri care nu contează. Lică Scumpu—de loc din Răduşeni—ajuns ministru plin in capitala ţării vine să-şi viziteze urbea natală. I se organizează o primire triumfală şi „domnul ministru" se convinge încă odată de marea sa personalitate. In nelusitele discursuri cu care e bombardat de „intelectualii" târgului, e comparat cu „generalii români care urcau Capitoliul“ cu Catilina etc. ; i se pomeneşte şi de Golgota—lucru care îi aminteşte ministrului că pot veni şi vremuri de opoziţie. Lică Scumpu, om lipsit de scrupule—căruia orice mijloace i se par bune pentru a-şi consolida situaţia— îşi aminteşte de un văr al său care, eventual, iar putea servi de platformă ca aventura lui amoroasă cu domnişoara Diana Serea, consilieră technică în Ministerul Agriculturii. Şi aşa Bizu Clenciu, director al pepinierei din Răduşeni, şi doctor în chimie agricolă de la Hohenheim, e numit subdirector în Ministerul Agriculturii. La Bucureşti, domnul subdirector e primit cu toată atenţia datorată unui văr de ministru. I se recunosc şi i se atribue merite de care înainte nici nu se pomenea. La minister, Bizu își dă repede seama că rapoartele sale (Continuarea în pagina 2-a Săi Astăzi se împlinesc trei ani de când, în paginile acestui jurnal, intr’un articol intitulat „Succesorul lui Alexandru Philippide", bucuros de chemarea profesorului Iordan la cea mai principală catedră de la Facultatea de Litere (Filologia Română), prezentam cetitorilor ziarului nostru, personalitatea lui distinsă de om de ştiinţă, de profesor şi de „om". Cu credinţa adâncă în frumuseţa muncii pe care o începea atunci, îmi permiteam să-i urez deplinul succes şi să afirm că roadele muncii sale, le vom vedea în curând ducând mai departe exemplul pe care marele predecesor, timp de 40 de ani, l-a strecurat în sufletul elevilor săi, prin osteneala neîncetată de a descoperi adevărul cu mijloace oneste şi de a-i spune, chiar atunci, când el putea supăra pe oameni. Un bilanţ al realizărilor îndeplinite în decursul celor trei ani trecuţi, se impune azi tot aici, ca o ratificare a afirmaţiei de atunci şi ca un înalt şi singular omagiu de admiraţie pentru lumina vie, pe care prof. Iordan o aruncă, plin de abnegaţie asupra ştiinţei româneşti şi asupra Universităţii ieşene, săvârşind astfel o operă din cele mai frumoase de adevărat naţionalism constructiv. In acest sens m-am străduit să alcătuesc lista bibliografică de mai jos, care deşi incomplectă, oferă totuşi clar posibilitatea editorilor să aprecieze, aşa cum trebuie, marele prestigiu de care prof. Iordan numai în Occident se bucură. Cursuri universitare 1. Curs de Lingvistică. Introducere în studiul limbii şi dialectelor româneşti, predat în anul academic 1934 (de la 1 Martie până la 1 Iunie) şi editat de Petre Ciureanu. 2. Curs de introducere în studiul limbii. Fonetica limbii şi dialectelor româneşti predat în anul academic 1935-1936 şi editat o parte din el de G. Milica. 4. Curs de Morfologia română, care se predă anul acesta. Studii publicate Programul nostru în Buletinul Institutului de Filologie Română, „Alexandru Philippide din Iaşi, vol. I (1934) p. 3-18. Le francais en Roumanie, în Le Franrşais Moderne, 2(1934) p. 331-344. Forme de conjugare mixtă în limba română, în Bull. Inst. de Fii. Rom. din Iaşi, vol. II (1935) p. 47-128. Miguel de Unamuno şi noul spirit spaniol, în Viaţa Românească, 1935, p. 54—74 Unamuno şi ideia de progres, în Manifest, 1936, No. 3, p. 4—5. Anul de îndrumare, în Anuarul Universităţii Mihailene din Iaşi pe anii 1930—1935, p. 93-96. Alexandru Philippide, ibid, p. 109—112. Compusele româneşti cu în, în Buletinul Institutului de Filologie Română, „Alexandru Philippide“, vol. II (1936), p. 57-117. H. Tiktin în însemnări istene, 1936. Preocupări lingvistice în o După trei ani Din achiea mantă profesoralul larga Maa Contra incendiilor ! Un chimist italian a descoperit o soluţie a cărei proprietate e să facă inflamabilă orice obiect sau material de construcţie impregnat cu acest lichid. Experienţele făcute au reuşit de minune. Lichidul are avantajul că este incolor şi fără miros. Astfel că mobilele din casă şi chiar întreaga clădire pot fi unse cu acest lichid. La demonstraţii au luat parte şi pompierii care într-adevăr au fost entuziasmaţi de rezultate. Chimistul şi-a patentat descoperirea şi în curând soluţia va fi răspândită pe tot globul. Ca in fiecare primăvară şi la noi apele au început să reverse aducând pagubă şi supărare. In alte ţări însă prăpădul inundaţiilor a luat proporţiii nemaipomenite. Iată de pildă o vedere a inundaţiilor provocate de revărsarea Rhinului, care urmează exemplul Senei. Un cetăţean şi-a luat tot avutul în spinare și caută să-l scape de furia apelor. (Continuarea în pag. 2 a)