Opinia, septembrie 1937 (Anul 33, nr. 9121-9146)
1937-09-01 / nr. 9121
Atelierele tipografice „Opinia“ 1 LEU ANUL XXXIII No. 9121 ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe un an . 180. . . . . * 6 luni „ 90. . . . . „ 3 luni . 35. . . . . „ 1 lună „ 1500. . . Instituții publice „ff.” IASI STR. LAPUSNEANU 37 cotidian GUVERNUL PROMITE IARASL. să Infrlneze scumpete® şi specula A fost o vreme — acum citeva săptămâni—când s‘a crezut că specula va fi în sfârşit înfrânată. intr'adevăr, guvernul anunţase o serie de măsuri extraordinare, menite,— s‘a zis,—să descreţească oleacă frunţilor celor mulţi şi necăjiţi. Faptul că abia astăzi se face cunoscut că intr'un apropiat consiliu de miniştri se vor căuta soluţiuni pentru stăvilirea speculei, denotă îndeajuns că nu fusese vorba, serios, să se aducă la îndeplinire promisiunile solemne de acum câteva săptămâni. De unde, aşadar, siguranţa că de astă dată se va reuşi să se normalizeze raporturile între producător şi intermediar pe deo parte, între acesta din urmă şi consumator pe de altă parte ? Dar e timpul să se ieftinească viaţa, să se puie in concordanţă preţurile, măcar ale articolelor de prima necestate, cu cîştigurile reale ale majorităţii locuitorilor acestei ţării. Suferinţele oamenilor au acurs la limită ; nu e chip să fie cineva sătul! Zilnic alte valuri de scumpete se abat pe capul nenorociţilor consumatori. Ce să facă oare omul năpăstuit? Să declare greva foamei ? Să se transorme în detectiv, să descopere singur abaterile grave dela legea speculei, să le constaţi personal şi tot personal să aplice sancţiuni ? Se va recunoaşte, desigur, că astel de gesturi nu sunt pentru populţa blajină dela noi, căci acestei populaţiuni îi va lipsi întotdeauna curajul şi spiritul de organizare pentru a face să trimfeze o cauză comună. Azi, ca şi eri, toate nădejdile se pun tot în cârmuitori. Ei să poftească să taie în carnea vie a speculanţilor , să înfrâneze specula, să dea posibilitatea şi celor mulţi de a nu pieri de foame într'o Românie mare şi bogată. I. L. BASARABEANU Din toată lumea Anealie centralismului lata un caz foarte edificator : Ua T.chi a'ujbat ceferist ijtan a avut neva., pentru o serbare, de sala de festi▼ Ilăfi a Căminului Ceferist dela Râpa Galbenă. Trebuia elefinută autorizata. Dar dela cine s‘o ceară ? De la conducătorii Căminului respector ? Nu. De la vre’un inspectorat local ? Nu. fie la direcţia regională a Moldovei ? Nici de acolo, Șliii de unde ? Data Direcţia generală din Bucureşti...* pentru folosirea pe câteva ceasuri, a unei săli din Iaşi. Intr’adevăr, o Stupiditate fără pereche. Femei în „Scot* land-yard" Anglia a fost prima ţară din lume care şi-a dat seama că femeile pot fi de cel mai mare folos în Poliţie. De aceia, faimosul „Scotland-yard" angajase câteva femei care s-au dovedit mai apte decât „copoii“ cei mai încercaţi. Acum, Scotland-yardul anunţă angajarea unui număr şi mai mare de poliţişti-femei. Condiţiunile de angajament sunt următoarele: Vârsta de 24 -35 ani; cochetărie, spirit, humor, răbdare, fermitate, promptitudine în gândire şi acţiune, rezistenţă fizică şi morală, spirit de pătrundere, viclenie, îndrăzneală şi mai ales curiozitate , calităţi de care, slavă Domnului, femeile nu sunt lipsite. . Invenţii americane America este ţara maşinismului şi invenţiilor technice. Cei de peste Ocean şi-au schimbat cu totul sistemul de viaţă, graţie născocirilor moderne. Oficiul de patentare a invenţiilor din America şi-a serbat de curând jubileul de o sută de ani. Cu acest prilej ,'a redactat o publicaţie in care sunt înregistrate 11 din Cele mai importante invenţiuni americane, Iată-le în ordinea clasificări : 1) Telefonul (Graham Bell). 2) Telegrafia (Morse) 3) Lumina electrică (Edison). 4) Cinematograful (Edison,1. 5. Gramofonul (Edison). 6) Vaporul (Fulton). 7) Avionul (Wright). 8) Frâna cu aburi (Westinghouse). 9) Linotipul (Mergenthaler). 10) Mașina de cusut (Hiwe). 11) Lucratul bumbacului (Whiney). an an Un menaj de scurta durată... Am anunțat căsătoria Contelui de Cavadonga, fiul ex- Regelui Alfons XIII, cu frumoasa Marta Rocafort, o tânără din Havani. Proaspăta perechecăsătorită din dragoste !) a fost câtva timp obiectul numeroaselor discuţii. Presa şi-a făcut la timp datoria, povestind cu imaginaţie şi lux de amănuntei, idila acestei perechi. Iată însă că s-a întâmplat ceva neplăcut în sânul noului cămin ! Frumoasa contesă şi-a părăsit fără veste soţul şi a plecat spre o destinaţie necunoscută. Spre disperarea Contelui de Cavadonga care spera... să-şi instaleze soţia ca regină pe tronul Spaniei... Pentru potolirea setei In vreme de căldură, omul asuda şi urinează mai des ca de obicei. Insă nu dă afară, pe aceste căi, numai apa din corp, ci şi clorura de sodiu (sarea) care-i element principal al serum-ului din organism. Micşorarea cantităţii de sare pune in mişcare centrul nervos al setei. Şi astfel, vara simţim mereu sete , bem apă sau tot felul de băuturi răcoritoare , dar transpirăm din nou şi iată simţim sete. Un medic german recomandă să bem vara, când ni-e sete un pahar de apă proaspătă în care am pus puţină sare (o linguriţă la un păhar de apă). In acest fel, organizmul se echilibrează imediat şi setea Puteţi încerca. III NHl I.........IBM.....■WHIN imn an an an an CETITI IN RAG. IV-a ULTIMA ORA Războiul din China Japonia s'a angajat într'o arune foarte grea. Chinejii sânt numeroşi şi hotărâţi să se apere cu îndârjire. Deaceia, războiul se va prelungi, iar Japonia va fi silită să mobilizeze armată multă şi să suporte cheltueli foarte mari. Pe de altă parte, pândesc la tot pasul primejdii de complicaţiuni. In America şi Anglia sporeşte enervarea. Rusia aşteaptă cu atenţie , iar recentul pact ruso-chinez poate aduce surprize, îngrijorarea e justificată. In clişeu, trupe japoneze în poziţie de luptă, la Sangai. „lonescu e de vină!“ sau ponosul Ssnmiului sanitar al laşului hanului PHlN^OI“. In recenta şedinţă a Consiliului sanitar al laşului, s'a discutat cu deosebire chestia febrei tifoide. S*au emis diferite păreri în ce priveşte pricina boalei, s'au propus soluţii şi mai cu seamă s'a insistat asupra insalubrităţii Iaşului,o pricină a tuturor epidemiilor. Un profesor specialist a accentuat că febra tifoidă nu se datoreşte atât a apei de Timişeşti, cât mai ales stării generale de muidirie în care zace oraşul nostru. Şi dacă-i vorba de salubritate şi de higienă publică, iţi îndrepţi — in chip firesc — ochii spre Serviciul sanitar. D. dr. N. Cădere mediculşef al oraşului, a ţinut să pue imedat lucrurile la pure. D-sa povestit, cu obişnuitu-i humor, anecdota aceasta: — într'o şcoală primară, exista un elev lonescu, care devenise calul de bătae al clasei. Timid şi lipsit de spontaneitate, lonescu nu reuşea să se dezvinovăţească de acuzaţiile nedrepte ce i se aduceau zilnic. Astfel că toate greşelile ce se întâmplau în clasă şi chiar în şcoală, cădeau în sarcina lui lonescu. Cu vremea, ajunsese şi bietul lonescu să creadă că el este răspunzătorul firesc pentru toate greşelile din şcoală. într'o bună zi, intră în clasă preotul-învăţător şi începe să asculte la Religie. Ionescu este scos la lecţie. Preotul, care se nemerise cam nervos, întreabă pe un tot răstit: — Ionescule, cine a făcut lumea ? Şi bietul Ionescu, tremurând, s'a grăbit să răspundă : — Eu am făcu'-o, părinte. Dar vă rog să nu mă pedepsiţi, căci n'am să mai fac! Aşa şi cu serviciul sanitar al Iaşului. A ajuns, ca Ionescu din anecdotă, să fie tras la răspundere pentru toate neajunsurile din acest târg. Dar ce poate face serviciul sanitar, dacă nu i se pun la dispoziţie fondurile necesare? * D. dr. Cădere are dreptate. Avem, în ţara noastră, organizări sanitare complecte , cu numeros personal salariat. Insă acestui personal nu i se dau şi mijloacele necesare, spre a-şi împlini misiunea. Era vorba de pildă să se înfiinţeze în Tataraşi un spital pre-natal. S'au numit medici şi personal, se plătesc lefuri , dar spitalul nu există. S'a renunţat la construirea spitalului Asigurărilor sociale. Dar parcă prevedem că, în schimb, se vor numi funcţionari, pentru un spital inexistent. - Aşa-i la neb— Totul de fa'şi,iîţţi loili şt i bugetiv orischiţlni-' "Pgr . ,trejb."i pozitivă, prea puţin ! S©rl>ăS©H'lH,©a HBEB©ă isbârasl Cu prilejul înfâriaturei episcopiei ele Mlareiaiiisres de ieromonah V. VASHACHE Cu cât te trudeşti mai mult, să dai de un adevărat izvor, cu atâta şi bucuria este mai mare, când biruind toate împotrivirile, deodată izbucneşte izvorul adevărat, pe care în revărsări bogate îl vezi cum răcoreşte pe ostenitor... şi pe oţi cei însetaţi. Izvoare de acestea bune şi îndestulate le dădeau la iveală străbunii şi le cuprindeau ca pe un tezaur sfint pein fântâni pe lat răspântii de drum, pe unde treceau cei istoviţi de sete... Şi din acelaş izvor al credinţei milostiva şi astăzi, creştini, mai puţini la număr, trimit izvoare la răscruci de drumuri. E drept, că mute fântâni din bătrâni s’au astupat, fie din neglijenţă, dar de multe ori din răutatea vrăjmaşului, pentru ca toţi să cumpărăm apa colorată pe care o are el. Duşmanii ne-au astupat fântânele ei şi au săpat după inima lor altele cu izvoare sărate şi amare. Iar sărmani, oameni, în lipsa apei vieţei ceelei adevărate, au băut ce li suferea... La fel a fost şi cu izvoarele vieţei sufleteşti. Străbunii au săpat în adâncurile vieţii duhovniceşti şi Dumnezeu i-a adăpat la izvoarele ortadoxiei, cu apa cea limpede şi curată, cu adevărul vieţii care izvora din stânca cea adevărată, care e însăşi Domnul nostru Iisus Hristos. Şi Doamne, câte izvoare Dumnezeeşti n'au avut şi n'are neamul românesc în cuprinsul hotarelor geografiei lui sufleteşti! Iată, bisericile şi în deosebi episcopiile, acelea care trimit izvoare în văi, după cum spune psalmistul, au fost acolo unde românismul s'a afirmat, ori unde era in mai mare primejdie. De mult, prin evul mediu, în partea de nord a Ardealuui, în Maramureşul lui Dragoş-Vodă, a fost episcopia din Peri, în jurul căreia ca la un izvor al tămăduirilor veneau toţi cei însetaţi de adevărul cel sfânt şi drept. Dar iată, dacă acest ţinut şi-a avut cetatea duhovnicească luminat în acel ev, mai târziu, a venit şi asupra lor un ev mediu inchizitorial. Catolicii, sprijiniţi nu în puterile duhului, căci umblă în sprijoane omeneşti în ceea ce priveşte învăţăturacreştină, dar pe puterea cea lumească, au astupat multe, ba încă foarte multe fântâni ale învăţăturei celei adevărate, iar în loc au oferit ape colorate şi tulburi, bune numai pentru cei bolnavi ca ei, dar nu şi pentru sufletul sănătos şi ortodox al neamului nostru românesc. Sărmanii români au fost siliţi să bea ceia ce udă gura, dar îmbolnăveşte fiinţa. Acel ce urzeşte istoria neamurilor deasupra tuturor şi în ciuda vrăjmaşilor adevărului, nu a lăsat ca până în sfârşit să se bucure vrăjmaşii. iată ANDREW MELLON După cum am anunţat, a încetat din viaţă în Statele Unite, în etate de 83 ani, Andrew Melon, una din cele mai strălucite personalităţi politice şi economice ale Americei. Mellon s-a remarcat în diplomaţie, in politică, în viaţa economică şi financiară a noului continent. Mulţi ani a condus deperamentul finanţelor din Statele Unite. Totodată Mellon era posesorul unei averi personale uriaşe, contând printre cei mai bogaţi oameni din lume. MERCURI 1 SEPTEMBRIE 1937 TELEFOANE Redacţia .... No. 1293 Administraţia . . . „ 1299 Serv. de noapte red. . „ 1136 „ admin. . . •• 4567 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Director C. R. GHIULEA Maoyghiinan S a construit în America, cel mai puternic s luxos hidroplan Ziarele americane scriu că In Bridgeport au loc experienţe cu un hydroplan cu palm motoare, care e opera cunoscutului inginer rus”Sikorski. Inginerul Sikorski şi-a începat activitatea sa de constructor la Kiev, iar după războiu a emigrat în America, la New York, unde a deschis o fabrică de avioane, din cele mai mari de acest fel, din toată America. Noul hydroplan, care a primit numele de ,,Dreadnought“ cântăreşte 25 tone. Forţa celor patru motoare e egală cu 4200 cai putere. La experienţele făcute, hydroplanul american a atins o viteză de 400 km. de oră. Motoarele sunt construite în aripi. Acţunea de radio e neobişnuit de mare. Dreadnought-ul acesta durează la zbornbri mari ci şi la bombardamente. Carateristica nouluihydroplan e confortul din interior. Posedă cabine de dormit foarte confortabile, dormit foarte confortabile. Pretutindeni sunt telefoane automate, iar aerul se ventilează printr’un sistem nou. Hydroplanul mai are o baie, cameră de îmbrăcat şi sufragerie cu bufet. Ministerul marinei din Statele Unite a şi comandat 100 bucăţi de acestea. De altfel, şi printre avioanele militare din aviaţa marină se găsesc foarte multe tip Sikorsk. (Ceps) Când vecinul are radio şi ambiţie. Cred că toată lumea e de părere că radiul e una din cele mai mari invenţii ale secolului şi că un aparat de radio e o adevărată binefacere la casa omului. De aceiaşi părere am fost şi eu până acum câtva timp. Ba chiar mi-am cumpărat un aparat la care mă uitam cu multă admiraţie, ca la o amantă care te costă mult, sau ca la un "politician nemincinos. Toate părerile insă despre utilitatea şi plăcerile radio-ului mi-au fost spulberate de un vecin. Acest vecin s'a întâmplat să-şi cumpere şi el radio. S'a mai întâmplat să fie şi ambiţios , adică are ambiţia să afle toată lumea că el are radio, —şi încă ce radio !... înainte de a-şi fi luat asemenea podoabă, vecinul meu era un om foarte paşnic. Nici nu ştiam când vine acasă. Acum însă s'a schimbat cu totul, nici nu-1 mai recunosc. De la slujbă, aleargă intr'un suflet acasă, de parcă ar face cursă de fond. Cum ajunge, se repede la butonii aparatului. Şi începe... Indiferent de postul pus , dacă e muzică sau discurs , totul e să se audă. Şi ceia ce se aude de curtea vecinului e mai îngrozitor decât valetul Niagarei unit cu ferestrele forestiere. Aparatul lui nu ştie de vioară, de pian, de voce omenească. Din imboldul şi la dorinţa stăpânului, la el vioara devine sirenă, toba un tunet cu bubuituri apocaptice iar vocea lui Tauber un răget de buhai întărâtat. Din când în când, aparatul înfuriat începe să crâşnească şi să guiţe ca o nebună isterică; atunci stăpânul îi vine de hac dându-i drumul şi mai tare... Cu asemenea balamuc autitiv mă scot, mânânc şi mă culc, (fără să pot dormi însă). Am ajuns să cred că Dinicu cântă din ţignal; că dl. Iorga vorbeşte din poloboe mai profund decât Şaliapin ; că Jerutza e primadonă cum îs eu amorez. Şi mai cred că cea mai mare nenorocire ce se poate abate asupra cuiva, mai mare decât holera, poezia, amorul sau lăcustele, e... aparatul de radio. Făcând investigaţii, am aflat că vecinul meu e in rivalitate cu un alt radiofonist de pe-aproape. Amândoi pun aparataje la maxmum şi apoi ies în stradă să le asculte, şi să vadă „care pe care"... Din întrecerea asta, in capul meu troznesc toate darabanele, bocesc toate saxofoanele şi se miorlăe toate cântăreţele... Acum vecinul se gândeşte cum să mai adaoge ceva lămpi la aparat, ca să-l bată pe rival , să se audă până'n Piaţa Unirei... Eu m'am scârbit de radio într'atât că-mi vine să-l sparg pe al meu, care stă nedeschis de luni întregi, cuminte ca un tânăr la peţit. Şi tot cercetez pe la magazine, cam cât ţine un aparat de radio, ca să ştiu cât mai am de îndurat. Pentru că altă scăpare nu este. Doar n'o fi o lege pentru sgomot, sau n'o să reclam omul la poliţia pentru faptul că are radio şi ambiţii radiofoniste !... AUREL LEON ■ ■ (Continuarea în Mole noaptea a trecut şi din nou a răsărit Soarele dreptăţii şi pentru maramureşeni. Dumnezeu care lucrează prin oameni aleşi şi însemnaţi cu binecuvântare, a învrednicit pe neobositul vlădică Visarion al Bucovinei, ca sa reverse iarăşi izvor de apă vie în ţinutul lui Dragoş Vodă. Vlădica Visarion a luptat pentru înfiinţarea unei episcopii în Maramureş. Şi a luptat cu jertfă şi din jertfă .