Opinia, iunie 1938 (Anul 34, nr. 9349-9372)

1938-06-01 / nr. 9349

ANUL XXXIV No. 634 A .... .. .... ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe un ar „180. . . . . „ 6 luni 1­00. .... „ 3 lun • 35. ... . * 1 lună „ 1500. . .Institui­ii publice Atelierele n.i.rtttae „Opinia" IAȘI STR. LUPIȘMGANU 37 O V popuSm* cotidian. (■Bl Un prieten îmi povestea dăuaăzi o întâmplare, care la prima vedere ar părea că iesă du comun; în realitate ne­­iztvd altceva decât­­o­ banală repetartT'ăr'tinuii spectacol zil­nic şi întristător. Decorul rea­­al: piaţa de alimente. Ac* J.i: prietenul meu şi un co­nt de peşte. Faptul vi nz’area aceleiaşi mărfi,­­ de o oră, cu preţul la fiecare zece mi­­n­uiîî^F după cum creştea şi cererea consumatorilor. Rezul­tatul: un peşte inferior vân­dut la ora 7 jum. dimineaţa cu 25 de lei kgr. ajunsese la 8 jum. la suma rotundă de 50 lei kgr. Aceiaşi marfă, în a­­ceiaşi zi, la acelaş negustor. „Ce-i de făcut, mă întreba amicul meu ?“ Iată o ches­tiune la care nu-i dificil de răspuns, dar din nefericire răspunsul nu-l vom avea de­cât pe hârtie. Felul în care trusturile ali­mentare cele mai mărunt©­p­­erează, pentru scumpirea etodică şi alarmantă a vieţii, se bazează pe două principii elementare : raritatea anumi­tor produse (o raritate voită, căutată, nu reală), şi sancţiu­nile imediate Împotriva ne­gustorilor care ar vinde mai pu­m­, Raritatea voită tinde la re­ducerea cantităţilor d© pe piaţă. O parte a mărfii se as­cunde , sau câteodată chiar se aruncă. De vândut insă, se’ vinde numai marfa cu preţ de speculă. Deaceia Marea Neagră în­ghite anual vagoanele de man­­darine, portocale, lămâi ve­nite la plus, şi peştele se a­­runcă îndărăt In apă, pentru a nu se intensifica desfacerea lui p® preţuri ieftine. O clipă, dacă părăseşti raza oraşului spre Ungheni, Tg. Frumos, etc., alimentele se of­­eră la preţuri mult scăzute. Trustul n'are interesul să lu­creze­­ acolo, deoarece concurenţa produselor ţără­neşti este prea nimicitoare. La oraş insă, se schimbă cântecul, întreaga concurenţă se află în mâinele speculanţi­lor. Vai de negustorul ali­mentar care ar refuza să facă­­parte din trust, ori să ceară alt® preţuri sub cele ale trus­tului !­­ se refuză procurarea mărfii, i se refuză transportul ei. E boicotat prin toate mijloacele şi în scurtă vreme, ori re­nunţă la negoţ, ori se supune conducătorilor cartelului. Produse curente, din belşug in ţara noastră, sunt conside­rate trufandale luni de zile, numai numai pentru a se realiza preţuri scandaloase, în vreme ce grădinăriile de zar­zavaturi sunt mereu silite să arunce marfa stricată, de cere ingrosiştii nu mai au­­»oe. Acesta este cercul vicios în care Viaţa orăşănească se nvârte, cu o disperanti regu­laritate. Reglementarea pieţe­lor de alimente '.şi controlul aprovizionării acestor pieţe, sa impună neîntârziat. Dr. I. FR. BOTEZ TRUSTURILE'^* «ntw-Bwnwi SI SPECULA Graniţa Cehoslovaciei, înspre Germania, are întări­turi militare destul de puternice şi bineînţeles necesare (cum s'a văzut cu prilejul recentului ev­­ dintre cele două ţări lată, în cuşeu, o întăritură cehă din beton, pentru mitraliere, pe malul râului Thaya în regiunea Bernhardstal. Ilin loata luxraeo MHiraguchriva neo­­păginismul­ui La congresul internaţiona eucharistic ce s'a ţinut la Bu­dapesta, s'a protestat împotri­va ne­o­păgânismului care se manifestă în unele părţi ale Europei (aluzie transparenta la Germania). Contele Ion Zichy deputat şi preşedinte al Acţiunii ca­tolice din Ungaria, a declarat intre altele: — „Iseo-păgâraî­sm­ul este est­ai marele flagel al lu­mii. Hoi vrem să ne întărim conştiinţa catolici in lupta contra materialismului. Ade­vărata valoare, e valoarea morală. Adevărata forjă di­­namică, a puterea sacrificii! tai“. CU. Iflarcsa­ţii laş. stal Pe o carete a bibliotecii po­pulare „Ion Creangă“ din laşi, de a se aproba un număr de cărţi pentru a eastă folositoare institu­ie, d. profesor N­eorga, înainte de a pleca in Italia, a pus următoarea rezoluţie : ,,Se aprobă cu căldură a se da cât mai multe cărţi, de la tipografia „Datina Romăneas­­Că“ din Văleni de Munte şi de la biblioteca Ligii Culturale Bu­cur­eşti pentru biblioteca ieşană „Ion Creangă “ din biserica Go­­lia, condusă de fiul profesorului meu de la Liceul Naţional din Iaşi, Alex. Suju, profesor şi şcoa­lă pe care nu le uit nici astăzi", om coti­ ţi*ic©8armean Multe ţări cu populaţie de rasă albă şi de religie creş­tină, continuă să tăgăduiască femeilor unele dintre cele mai elementare drepturi omeneşti. Astfel, u­n exemplu tipic ni-l oferă Armenia unde, pe o suprafaţă de 100.000 k. p. femeile nţi pot adresa cuvân­­tul altui bărbat decât soţu lui respectiv. In to­ate celela­te împrejurări, fiind sunt nevoite să vorb­ască altor bărbaţi, eig ae adifose de un limbaj convenţional alcătuit din sem­ne foarte asemănătoare cu a­­celaa ale muţilor. I Extravafjanif ©I© model O exper­enţă făcută CU sco­pul de a determina până unde poate fi împinisâ extravaganţa pălăriilor femeeşti, presupu­nând că într'adevăr ar fi e­x­itat o limită, s'a încheiat cu un fiasco.­­ iată cum! Miss Marion McKenzie s’a plimbat pe străzile Hollywo­­odului fără să atragă o atenţii mai mult decât obişnuită, pur­tând p® ego o pălărie cola­­pusă dintr'un abajur de cu­loare roşi®, o panglică, lată de cauciuc, două flori artificiale, un lanţ de bac şi un şiret de ghete. In Palatul regal din Gwa­lior (Italia), se află un trenu­leţ in miniatură construit din argint şi manevrat cu electri­citate, care circulă domol, d© jur împrejurul mesii mahard­­jahului in tot timpul prânzu­­ui. Vagonaşele sunt încărcate, cu vinuri condimente şi fructe, astfel că mesenii se pot servi singuri, după placul şi gustul fiecăruia. Luând sau depunând o farfurie, trenul se opreşte sau se pune in mișcare în mod automat. 1 ’Fren'sal‘­exal ara ar­­ful vn om ü©pXáE£«| Carebrarai După cum anunță ziarele, iugoslave, o mare cantitate de cărbuni iugoslavi va fi expe­diată la uzinele germ­a­n­e ,una-Werke. Din acest căr­­bune, brun și lignit, uzinele germane vor face încercarea de a fabrica benzina, după metodele utilizate în "Indu­­s, Reichului. sis.» «» C09 Cetäfl ira piUfß. IV-a ULTIMA OKÄ Biserica şi pedeapsa cu moarte Părerea părintelui prof. univ. Valeria lordăchescu foire necesitatea de stat $1 doamna creştftmâ Execuţia capitală prevăzută i‘ noua Constituţie * este ■ o chestiune care s'a discutat mult în trecut. Ea a format in diverse rânduri obiectul preocupării oamenilor politici şi de ştiinţă din ţara noastră. Puhoiul de crime, nelegiuiri şi jafuri ce s'a abătut în ul­tima vreme, a avut nevoe de o stavilă. Zăgăzuirea acestor rele a venit prin consimţă­mântul întregii ţări dornice de pace şi linişte, care a apro­bat pedeapsa cu moartea pri­n votarea nouei Constituţii. S'a pus insă întrebarea cum priveşte biserica această pro­blemă ? Pentru a avea o părere au­torizată, ne-am adresat distin­sului profesor un­iversi­tar, preot Valfen­u Iordăchescu, care a bine­voit a ne da unele lă­muriri. pVă pot fac® o decla­raţie în ce privește părerea mea persoaaîă în această ches­tiune, fără însă a angaja bi­serica —­ ne spune S. S. preot Valeriu lordăchescu. Pedeapsa cu moartea este o problemă pe care am stu­­diat-o mult ih trecut și a for­mat subiectul unor articole aie mele. Biserica a'a prop®« pedeapsa cu moartea, dqr_ in­ci nu a res­­pin­s-o. Natural că actul execuţiei capitale nul este compatibil cu dogma creştină, dar atunci când intră în cadrul necesită­ţilor de stat, poate fi acceptat“­­­a încheiat p­r. Valeriu Ior­dă­chescu. Dealtfel cele mai ,civilizate ţări, cu o profundă bază cre­ştină, au acceptat încă mai de mult execuţia capitală, şi bi­serica n'a avut nimic împotrivă. Acel­aş lucr­u se petrece acum şi in ţara noastră. GR. SPIRU Siteai străierească „Săptămâna străjerească"în­cepe la 1 Iunie, şi se va des­făşura in­velul următor: 1. Iunie ziua satului şi a oraşului (drum nivelat, şanţuri, gard văruit, sădiri de pom , brazde, flori, podeţe, activitate cooperatistă, cantine, colecţio­narea iterului, a cârpelor, etc.) 2. Iunie ziua cinstirii eroilor neamului (pelerinaje la cimitire, se ridică troiţe şi se fac opere de binefacere). 3. Iunie ziua solidarităţii naţionale şi sociale. [Se dă o­­bolul pentru opere de binefcere şi se strâng fonduri pentru a­­donul „Straja Ţării)". 4. Iunie ziua sănătăţii şi a b­ioştei (desfăşurarea unui vast program de educaţie fizică, locuri şi dansuri naţionale) 5 luni© ziua grijii de suflet. (Străjerul merge la biserică unde va da răspunsul Sf. Le­­turghii, va spune Crezul, Tatăl nostru, va citi Cazania, e ziua întremării sufleteşti). 6. Iunie ziua disciplinei şi or­dinei.­­Pretutindeni se exe­cută programele marilor de­monstraţii in cea mai desăvâr­şită ordne şi disciplină. 7. Iunie ziua răsplătirii mun­cii. (Suăjenii primesc darul vredniciei lor. Sub supraveghe­rea comandanţilor, stră­dnii aş­teaptă premiile hărniciei dove­dite). 8. Iunie a. c.. Sărbătoarea închinată Marelui Străjer. [Stră­jerii de pretutindeni ridică altar de slavă Marelui­ Ocrotitor şi Conducător al destinelor nopsite naţionale M. S. Regele Carol 11-lea) 68 M en§i mw 1 Iunie 1870 firm fr ©««iii» I căilor f©raSe de N. ATANASIXJ inspector c. f. r. Salul gării Iaşi Ziua de 1 Iunie a fie­cărui an reprezintă pentru gara Iaşi o zi de aniversare şi de slă­vire a trecutului, fiind­că de la 1 Iun® 1370 există o viaţă cheferistă în capitala Mol­dovei. Şi ori de câte ori însem­năm această zi în activitatea gării Iaşi, un fior se strecoară în sulierul nostru ; gândul ne duce, pe aripele lui la timpu­ri­,­ îndepărtate de acum 68 ap. ,când s'au întins pe pă­­mân­tul Moldovei cele 2 şine pe cara de atunci şi neconte­nit zi şi noapte clipă de clipă „glasul roţilor de tren" urcă mereu viaţa economică şi cul­turală a capitalei Moldovei, pe înalţi­mele perfecţiunei. In această zi avem imagina vrednicilor înaintaşi cari, cu sacrificiul fiinţei lor, au înde­plinit aceasta operă de pro­gres ; li vedem străjuind de a lungul anilor, iar un tren a­­leargă necontenit în goană nebună. Un „ţăcănit" de telegraf chiamă mereu atenţia pentru a deschide drumul trenului care îmnprăştie pretutindene fla­căra luminei, a bogăţiei şi a suferinţei, — ideile şi porunc cel®.„Trenul, gata — cu maşina şi lumini in culori“ vorbesc intre ele o limbă ce noi-i pe înţelesul tuturora. Pentru ca generaţia tânără să p­oată aprecia într’o măsură justă, străduinţele înaintaşilor şi sacrificiile de care s-au în­vrednicit pentru a realiza pro­gresul de care ne folosim as­tăzi, este necesar să reprodu­cem după „cronici“ primele începuturi de construcţii de cale ferată şi din fiecare ţară, peripeţiile prin care au trecut. „Părintele maşinei de cale ferată“este englezul Stephen­­sohn. El a realizat prima cursă de probă la 1804, pentru ca apoi la 1825 să înaugu­reze prima linie de cale ferată in Anglia. „Iuţeala trenului la prima probă depăşia cu puţin viteza unui car cu boi, pentru a se ridica apoi la 25 km. pe oră. „înaintea maşinei mergea calare şeful de tren pentru a face loc trenului. Dacă se întâlnea un animal, era alun­gat cu biciul sau oprea trenul pentru a evita pericolul de deraere. „Noaptea nu circula trenul". „Imediat s'a pornit o reac­­ţiune în contra utilizărei lo­comotivelor afară de oraş.’ „Un deputat englez a inter­pelat guvernul cum permite circulaţia maşinelor în afară de JVSERCURI 1 IUNIE 1938 TELEFOANE Redacția. • . 1 Admini­s­trația l S Serv. de noapte red. 1 Rela­r.ia şi Am­inistrația IAȘI STR. LAPUSNEANU 37 pâi­acîon C. I. swum Na 1298 , 1299 fi 143^ Fiscul şi registrele comerciale întrucât Ministerul de fi­nanţe a dat noi îndrumări privitoare la ţinerea registre­lor comerciale de către micii comercianţi şi industriaşi, cre­dem necesar a lămuri pe cei interesaţi. Prin modificările aduse la 1 Aprilie 1938, legii contribu­­ţiunilor directe, se arată că baza de aşezare a impozite­lor este ţinerea registrelor co­merciale. Legea contebuţiuni­­lor directe a fost pusă, prin ultimele modificări, în con­cordanţă cu codul comercial şi cu celelalte legi în vigoare. Se prevede păstrarea regis­trelor comerciale, timp de 10 ani de la ultima viză. Lipsa lor, sau neprezenta­­rea lor organelor în drept, la cerere, se sancţionează cu în­doitul impozitului datorit fis­cului, pe anul în curs. La a­­ceste dispoziţiuni fac excepţie meseriaşii care sunt încadraţi în art. 9 din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri. Ia ceia ce priveşte pe mici comercianţi, aceştia nu vor fi consideraţi ca contravenienţi pentru că n'au ţinut regulat re­gistrele—dacă venitul lor nu a trecut de 150.000 lei in a­­nul precedent şi dacă au plă­tit taxa forfetară de 200 lei pe anul In curs—(conf. circu­larei No. 470.554 din 13 Mar­tie 1938). Insă după cum impozitul comercial, cât şi cel industrial, al acestor categorii de comer­cianţi, se calculează pe baza cifrei de afaceri ce reiesă din registrele lor, ministerul de finanţe arată că este necesară pentru aceşti comercianţi, ţi­nerea registrelor comerciale, din care să se poată scoate datele impunerei lor. In caz de neţinere a registre­lor, impunerile lor ar trebui să se facă prin apreciere, ceea­­ce ar fi la defavoarea acestor comercianţi. Deci e mai bine să fie registre. ERM1N. „Ziua sporturilor“ O demonstraţie speciala la 8 Iunie In cadrul serbărilor de la 8 Iunie, se va serbători în lo­calitate şi „Ziua Sporturilor“, pe stadionul „Parcul Sportiv Regele Ferdinand“. Toate cluburile şi asocia­ţiile sportive din Iaşi vor de­­ru­a­ în faţa autorităţilor, iar sportivii vor fi îmbrăcaţi în costum de caracteristice ale sporturilor pe car© le prac­tică, având în mâini acceso­riile respective ca­­ mănuşi de box, rachete de tennis, pati­ne, ochi­­uri, arme de vânat, florete, mingi de foot­ball etc După defilare, se vor des­făşura exerciţii de ansamblu, cu demonstraţii sportive, la care vor lua parte toate aso­ciaţiile sportive din locali­tate. In vederea organizarea „zilei Sporturilor", la Prefectura de judeţ va avea loc o consfătu­ire prezidată de d. prefect col. Caracaş, la care au fost invitaţi preşedinţii cluburilor de­reşene. „Geografia României in legraflură cu fărM© vecine (cu 2 laărfi p­reaumai) «le 1. Rick profesor, laşi Cartea d-lui Rick „Geogra- Ua României in legătură cu ţările vecine", e mai mult de­cât o cerinţă de actualitate; e îndeplinirea unei necesităţi m­esorabile, — aceia de a da posibilitate publicului mare ro­mânesc să-şi cunoască ţara, acum când streinii o cunosc mai bine decât noi. De proporţii modest®, Geo­grafia României cuprinde o expunere amănunţită şi o de­scriere fizică şi etnografică a României. DL Rick ale cărui cunoş­­tinţi în domeniul geografiei ne-a făcut cunoscuţi peste ho­tare, s'a gândit a ne da un rezumat informativ de tot ce priveşte ţara noastră, în cele aproape o sută de pagini se găsesc referinţi explicatoare despre : Aşezarea României, hotarele ei, relief, climă, ape, plante, animale, aşezări ome­­neşti, populaţie, apoi staţiuni oraş, fiind­că fumul otrăveşte câmpiile, vitele se sperie­ştc. „Alţii au protestat mai ve­­chement, spunând că acest mijloc de transport este me­nit să producă congestii cere­­brale“. „A fost nevoie să se nu­mească o comisiune parlamen­tară pentru a linişti publicul care se agita mereu. „Această comisie l-a supus pe Stephensohn la un intero­gatoriu și se citează următoa­rele întrebări: „Să admitem, întreabă unul din membrii comisiei parla­mentare, că la o viteză de 14 sau 16 Km. pe oră căci de mai mult nu se putea imagina. * (Continuare în pagina 2-a) balneare și climaterice, cfil de comunicaţie, industrie co­­nerţ etc. Cine a vizitat Expoziţia na­ţională din Bucureşti, a putut vedea scris la intrarea ei pe placarde mari: „Români, cu­­noaşteţi-vă ţara“, iar în re­liefuri pe panourile de pe pe­reţi sau în sculpturi redata in miniatură se vedeau sta­­ţiunele balneare şi climate­rice, mănăstirile, fotografii re­prezentând bogăţiile ţării etc. Acelaş lucru îl face şi dl. Rick prin cartea sa, care ara avantajul că o pofi avea ori­când, la îndemână, utilizând-o ca un fel de vade-mecum. La sfârşit cartea cuprinde înşirarea celor 71 de judeţe ale României cu capitalei® lor şi 2 hărţi: România fizică şi economica. Autorul s-a gândit la siste­matizarea cunoştinţelor candi­daţilor la bacalaureat, defini­tivat, înaintări, seminarii, şcoli normale şi la oricare cititor ce-­ interesează o descriere complectă şi sumară a ţârii sale. Iată de ce cartea merită a fi citită, mai ales că suma modică de 40 lei o face ac­cesibilă oricui. Pe lângă alte lucrări în do­meniul geografiei, apreciate şi premiate de Academia Ro­mână şi de Societatea romînăă de geografie­­ pe lângă manu­alele de şcoală, dl Rick va dă de astă dată o operă de popularizare ştiinţifică. Citaţ, d-o, te convingi odată mai mult de frumuseţile şi bogă­ţie acestei ţări, pentru care armată puternică şi bine e­­c­hipată şi în­lege iubit de popor, reprezintă nădejdii« neamului nostru întreg. E. S.

Next