Opinia, iunie 1938 (Anul 34, nr. 9349-9372)
1938-06-01 / nr. 9349
ANUL XXXIV No. 634 A .... .. .... ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe un ar „180. . . . . „ 6 luni 100. .... „ 3 lun • 35. ... . * 1 lună „ 1500. . .Instituiii publice Atelierele n.i.rtttae „Opinia" IAȘI STR. LUPIȘMGANU 37 O V popuSm* cotidian. (■Bl Un prieten îmi povestea dăuaăzi o întâmplare, care la prima vedere ar părea că iesă du comun; în realitate neiztvd altceva decâto banală repetartT'ăr'tinuii spectacol zilnic şi întristător. Decorul reaal: piaţa de alimente. Ac* J.i: prietenul meu şi un cont de peşte. Faptul vi nz’area aceleiaşi mărfi, de o oră, cu preţul la fiecare zece minuiîî^F după cum creştea şi cererea consumatorilor. Rezultatul: un peşte inferior vândut la ora 7 jum. dimineaţa cu 25 de lei kgr. ajunsese la 8 jum. la suma rotundă de 50 lei kgr. Aceiaşi marfă, în aceiaşi zi, la acelaş negustor. „Ce-i de făcut, mă întreba amicul meu ?“ Iată o chestiune la care nu-i dificil de răspuns, dar din nefericire răspunsul nu-l vom avea decât pe hârtie. Felul în care trusturile alimentare cele mai mărunt©perează, pentru scumpirea etodică şi alarmantă a vieţii, se bazează pe două principii elementare : raritatea anumitor produse (o raritate voită, căutată, nu reală), şi sancţiunile imediate Împotriva negustorilor care ar vinde mai pum, Raritatea voită tinde la reducerea cantităţilor d© pe piaţă. O parte a mărfii se ascunde , sau câteodată chiar se aruncă. De vândut insă, se’ vinde numai marfa cu preţ de speculă. Deaceia Marea Neagră înghite anual vagoanele de mandarine, portocale, lămâi venite la plus, şi peştele se aruncă îndărăt In apă, pentru a nu se intensifica desfacerea lui p® preţuri ieftine. O clipă, dacă părăseşti raza oraşului spre Ungheni, Tg. Frumos, etc., alimentele se oferă la preţuri mult scăzute. Trustul n'are interesul să lucreze acolo, deoarece concurenţa produselor ţărăneşti este prea nimicitoare. La oraş insă, se schimbă cântecul, întreaga concurenţă se află în mâinele speculanţilor. Vai de negustorul alimentar care ar refuza să facăparte din trust, ori să ceară alt® preţuri sub cele ale trustului ! se refuză procurarea mărfii, i se refuză transportul ei. E boicotat prin toate mijloacele şi în scurtă vreme, ori renunţă la negoţ, ori se supune conducătorilor cartelului. Produse curente, din belşug in ţara noastră, sunt considerate trufandale luni de zile, numai numai pentru a se realiza preţuri scandaloase, în vreme ce grădinăriile de zarzavaturi sunt mereu silite să arunce marfa stricată, de cere ingrosiştii nu mai au»oe. Acesta este cercul vicios în care Viaţa orăşănească se nvârte, cu o disperanti regularitate. Reglementarea pieţelor de alimente '.şi controlul aprovizionării acestor pieţe, sa impună neîntârziat. Dr. I. FR. BOTEZ TRUSTURILE'^* «ntw-Bwnwi SI SPECULA Graniţa Cehoslovaciei, înspre Germania, are întărituri militare destul de puternice şi bineînţeles necesare (cum s'a văzut cu prilejul recentului ev dintre cele două ţări lată, în cuşeu, o întăritură cehă din beton, pentru mitraliere, pe malul râului Thaya în regiunea Bernhardstal. Ilin loata luxraeo MHiraguchriva neopăginismului La congresul internaţiona eucharistic ce s'a ţinut la Budapesta, s'a protestat împotriva neopăgânismului care se manifestă în unele părţi ale Europei (aluzie transparenta la Germania). Contele Ion Zichy deputat şi preşedinte al Acţiunii catolice din Ungaria, a declarat intre altele: — „Iseo-păgâraîsmul este estai marele flagel al lumii. Hoi vrem să ne întărim conştiinţa catolici in lupta contra materialismului. Adevărata valoare, e valoarea morală. Adevărata forjă dinamică, a puterea sacrificii! tai“. CU. Iflarcsaţii laş. stal Pe o carete a bibliotecii populare „Ion Creangă“ din laşi, de a se aproba un număr de cărţi pentru a eastă folositoare instituie, d. profesor Neorga, înainte de a pleca in Italia, a pus următoarea rezoluţie : ,,Se aprobă cu căldură a se da cât mai multe cărţi, de la tipografia „Datina RomăneasCă“ din Văleni de Munte şi de la biblioteca Ligii Culturale Bucureşti pentru biblioteca ieşană „Ion Creangă “ din biserica Golia, condusă de fiul profesorului meu de la Liceul Naţional din Iaşi, Alex. Suju, profesor şi şcoală pe care nu le uit nici astăzi", om coti ţi*ic©8armean Multe ţări cu populaţie de rasă albă şi de religie creştină, continuă să tăgăduiască femeilor unele dintre cele mai elementare drepturi omeneşti. Astfel, un exemplu tipic ni-l oferă Armenia unde, pe o suprafaţă de 100.000 k. p. femeile nţi pot adresa cuvântul altui bărbat decât soţu lui respectiv. In toate celelate împrejurări, fiind sunt nevoite să vorbască altor bărbaţi, eig ae adifose de un limbaj convenţional alcătuit din semne foarte asemănătoare cu acelaa ale muţilor. I Extravafjanif ©I© model O experenţă făcută CU scopul de a determina până unde poate fi împinisâ extravaganţa pălăriilor femeeşti, presupunând că într'adevăr ar fi exitat o limită, s'a încheiat cu un fiasco. iată cum! Miss Marion McKenzie s’a plimbat pe străzile Hollywoodului fără să atragă o atenţii mai mult decât obişnuită, purtând p® ego o pălărie colapusă dintr'un abajur de culoare roşi®, o panglică, lată de cauciuc, două flori artificiale, un lanţ de bac şi un şiret de ghete. In Palatul regal din Gwalior (Italia), se află un trenuleţ in miniatură construit din argint şi manevrat cu electricitate, care circulă domol, d© jur împrejurul mesii mahardjahului in tot timpul prânzuui. Vagonaşele sunt încărcate, cu vinuri condimente şi fructe, astfel că mesenii se pot servi singuri, după placul şi gustul fiecăruia. Luând sau depunând o farfurie, trenul se opreşte sau se pune in mișcare în mod automat. 1 ’Fren'sal‘exal ara arful vn om ü©pXáE£«| Carebrarai După cum anunță ziarele, iugoslave, o mare cantitate de cărbuni iugoslavi va fi expediată la uzinele germane ,una-Werke. Din acest cărbune, brun și lignit, uzinele germane vor face încercarea de a fabrica benzina, după metodele utilizate în "Indus, Reichului. sis.» «» C09 Cetäfl ira piUfß. IV-a ULTIMA OKÄ Biserica şi pedeapsa cu moarte Părerea părintelui prof. univ. Valeria lordăchescu foire necesitatea de stat $1 doamna creştftmâ Execuţia capitală prevăzută i‘ noua Constituţie * este ■ o chestiune care s'a discutat mult în trecut. Ea a format in diverse rânduri obiectul preocupării oamenilor politici şi de ştiinţă din ţara noastră. Puhoiul de crime, nelegiuiri şi jafuri ce s'a abătut în ultima vreme, a avut nevoe de o stavilă. Zăgăzuirea acestor rele a venit prin consimţământul întregii ţări dornice de pace şi linişte, care a aprobat pedeapsa cu moartea prin votarea nouei Constituţii. S'a pus insă întrebarea cum priveşte biserica această problemă ? Pentru a avea o părere autorizată, ne-am adresat distinsului profesor universitar, preot Valfenu Iordăchescu, care a binevoit a ne da unele lămuriri. pVă pot fac® o declaraţie în ce privește părerea mea persoaaîă în această chestiune, fără însă a angaja biserica — ne spune S. S. preot Valeriu lordăchescu. Pedeapsa cu moartea este o problemă pe care am studiat-o mult ih trecut și a format subiectul unor articole aie mele. Biserica a'a prop®« pedeapsa cu moartea, dqr_ inci nu a respins-o. Natural că actul execuţiei capitale nul este compatibil cu dogma creştină, dar atunci când intră în cadrul necesităţilor de stat, poate fi acceptat“a încheiat pr. Valeriu Iordăchescu. Dealtfel cele mai ,civilizate ţări, cu o profundă bază creştină, au acceptat încă mai de mult execuţia capitală, şi biserica n'a avut nimic împotrivă. Acelaş lucru se petrece acum şi in ţara noastră. GR. SPIRU Siteai străierească „Săptămâna străjerească"începe la 1 Iunie, şi se va desfăşura invelul următor: 1. Iunie ziua satului şi a oraşului (drum nivelat, şanţuri, gard văruit, sădiri de pom , brazde, flori, podeţe, activitate cooperatistă, cantine, colecţionarea iterului, a cârpelor, etc.) 2. Iunie ziua cinstirii eroilor neamului (pelerinaje la cimitire, se ridică troiţe şi se fac opere de binefacere). 3. Iunie ziua solidarităţii naţionale şi sociale. [Se dă obolul pentru opere de binefcere şi se strâng fonduri pentru adonul „Straja Ţării)". 4. Iunie ziua sănătăţii şi a bioştei (desfăşurarea unui vast program de educaţie fizică, locuri şi dansuri naţionale) 5 luni© ziua grijii de suflet. (Străjerul merge la biserică unde va da răspunsul Sf. Leturghii, va spune Crezul, Tatăl nostru, va citi Cazania, e ziua întremării sufleteşti). 6. Iunie ziua disciplinei şi ordinei.Pretutindeni se execută programele marilor demonstraţii in cea mai desăvârşită ordne şi disciplină. 7. Iunie ziua răsplătirii muncii. (Suăjenii primesc darul vredniciei lor. Sub supravegherea comandanţilor, strădnii aşteaptă premiile hărniciei dovedite). 8. Iunie a. c.. Sărbătoarea închinată Marelui Străjer. [Străjerii de pretutindeni ridică altar de slavă Marelui Ocrotitor şi Conducător al destinelor nopsite naţionale M. S. Regele Carol 11-lea) 68 M en§i mw 1 Iunie 1870 firm fr ©««iii» I căilor f©raSe de N. ATANASIXJ inspector c. f. r. Salul gării Iaşi Ziua de 1 Iunie a fiecărui an reprezintă pentru gara Iaşi o zi de aniversare şi de slăvire a trecutului, fiindcă de la 1 Iun® 1370 există o viaţă cheferistă în capitala Moldovei. Şi ori de câte ori însemnăm această zi în activitatea gării Iaşi, un fior se strecoară în sulierul nostru ; gândul ne duce, pe aripele lui la timpuri, îndepărtate de acum 68 ap. ,când s'au întins pe pământul Moldovei cele 2 şine pe cara de atunci şi necontenit zi şi noapte clipă de clipă „glasul roţilor de tren" urcă mereu viaţa economică şi culturală a capitalei Moldovei, pe înalţimele perfecţiunei. In această zi avem imagina vrednicilor înaintaşi cari, cu sacrificiul fiinţei lor, au îndeplinit aceasta operă de progres ; li vedem străjuind de a lungul anilor, iar un tren aleargă necontenit în goană nebună. Un „ţăcănit" de telegraf chiamă mereu atenţia pentru a deschide drumul trenului care îmnprăştie pretutindene flacăra luminei, a bogăţiei şi a suferinţei, — ideile şi porunc cel®.„Trenul, gata — cu maşina şi lumini in culori“ vorbesc intre ele o limbă ce noi-i pe înţelesul tuturora. Pentru ca generaţia tânără să poată aprecia într’o măsură justă, străduinţele înaintaşilor şi sacrificiile de care s-au învrednicit pentru a realiza progresul de care ne folosim astăzi, este necesar să reproducem după „cronici“ primele începuturi de construcţii de cale ferată şi din fiecare ţară, peripeţiile prin care au trecut. „Părintele maşinei de cale ferată“este englezul Stephensohn. El a realizat prima cursă de probă la 1804, pentru ca apoi la 1825 să înaugureze prima linie de cale ferată in Anglia. „Iuţeala trenului la prima probă depăşia cu puţin viteza unui car cu boi, pentru a se ridica apoi la 25 km. pe oră. „înaintea maşinei mergea calare şeful de tren pentru a face loc trenului. Dacă se întâlnea un animal, era alungat cu biciul sau oprea trenul pentru a evita pericolul de deraere. „Noaptea nu circula trenul". „Imediat s'a pornit o reacţiune în contra utilizărei locomotivelor afară de oraş.’ „Un deputat englez a interpelat guvernul cum permite circulaţia maşinelor în afară de JVSERCURI 1 IUNIE 1938 TELEFOANE Redacția. • . 1 Administrația l S Serv. de noapte red. 1 Relar.ia şi Aministrația IAȘI STR. LAPUSNEANU 37 pâiacîon C. I. swum Na 1298 , 1299 fi 143^ Fiscul şi registrele comerciale întrucât Ministerul de finanţe a dat noi îndrumări privitoare la ţinerea registrelor comerciale de către micii comercianţi şi industriaşi, credem necesar a lămuri pe cei interesaţi. Prin modificările aduse la 1 Aprilie 1938, legii contribuţiunilor directe, se arată că baza de aşezare a impozitelor este ţinerea registrelor comerciale. Legea contebuţiunilor directe a fost pusă, prin ultimele modificări, în concordanţă cu codul comercial şi cu celelalte legi în vigoare. Se prevede păstrarea registrelor comerciale, timp de 10 ani de la ultima viză. Lipsa lor, sau neprezentarea lor organelor în drept, la cerere, se sancţionează cu îndoitul impozitului datorit fiscului, pe anul în curs. La aceste dispoziţiuni fac excepţie meseriaşii care sunt încadraţi în art. 9 din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri. Ia ceia ce priveşte pe mici comercianţi, aceştia nu vor fi consideraţi ca contravenienţi pentru că n'au ţinut regulat registrele—dacă venitul lor nu a trecut de 150.000 lei in anul precedent şi dacă au plătit taxa forfetară de 200 lei pe anul In curs—(conf. circularei No. 470.554 din 13 Martie 1938). Insă după cum impozitul comercial, cât şi cel industrial, al acestor categorii de comercianţi, se calculează pe baza cifrei de afaceri ce reiesă din registrele lor, ministerul de finanţe arată că este necesară pentru aceşti comercianţi, ţinerea registrelor comerciale, din care să se poată scoate datele impunerei lor. In caz de neţinere a registrelor, impunerile lor ar trebui să se facă prin apreciere, ceeace ar fi la defavoarea acestor comercianţi. Deci e mai bine să fie registre. ERM1N. „Ziua sporturilor“ O demonstraţie speciala la 8 Iunie In cadrul serbărilor de la 8 Iunie, se va serbători în localitate şi „Ziua Sporturilor“, pe stadionul „Parcul Sportiv Regele Ferdinand“. Toate cluburile şi asociaţiile sportive din Iaşi vor derua în faţa autorităţilor, iar sportivii vor fi îmbrăcaţi în costum de caracteristice ale sporturilor pe car© le practică, având în mâini accesoriile respective ca mănuşi de box, rachete de tennis, patine, ochiuri, arme de vânat, florete, mingi de football etc După defilare, se vor desfăşura exerciţii de ansamblu, cu demonstraţii sportive, la care vor lua parte toate asociaţiile sportive din localitate. In vederea organizarea „zilei Sporturilor", la Prefectura de judeţ va avea loc o consfătuire prezidată de d. prefect col. Caracaş, la care au fost invitaţi preşedinţii cluburilor dereşene. „Geografia României in legraflură cu fărM© vecine (cu 2 laărfi preaumai) «le 1. Rick profesor, laşi Cartea d-lui Rick „Geogra- Ua României in legătură cu ţările vecine", e mai mult decât o cerinţă de actualitate; e îndeplinirea unei necesităţi mesorabile, — aceia de a da posibilitate publicului mare românesc să-şi cunoască ţara, acum când streinii o cunosc mai bine decât noi. De proporţii modest®, Geografia României cuprinde o expunere amănunţită şi o descriere fizică şi etnografică a României. DL Rick ale cărui cunoştinţi în domeniul geografiei ne-a făcut cunoscuţi peste hotare, s'a gândit a ne da un rezumat informativ de tot ce priveşte ţara noastră, în cele aproape o sută de pagini se găsesc referinţi explicatoare despre : Aşezarea României, hotarele ei, relief, climă, ape, plante, animale, aşezări omeneşti, populaţie, apoi staţiuni oraş, fiindcă fumul otrăveşte câmpiile, vitele se sperieştc. „Alţii au protestat mai vechement, spunând că acest mijloc de transport este menit să producă congestii cerebrale“. „A fost nevoie să se numească o comisiune parlamentară pentru a linişti publicul care se agita mereu. „Această comisie l-a supus pe Stephensohn la un interogatoriu și se citează următoarele întrebări: „Să admitem, întreabă unul din membrii comisiei parlamentare, că la o viteză de 14 sau 16 Km. pe oră căci de mai mult nu se putea imagina. * (Continuare în pagina 2-a) balneare și climaterice, cfil de comunicaţie, industrie conerţ etc. Cine a vizitat Expoziţia naţională din Bucureşti, a putut vedea scris la intrarea ei pe placarde mari: „Români, cunoaşteţi-vă ţara“, iar în reliefuri pe panourile de pe pereţi sau în sculpturi redata in miniatură se vedeau staţiunele balneare şi climaterice, mănăstirile, fotografii reprezentând bogăţiile ţării etc. Acelaş lucru îl face şi dl. Rick prin cartea sa, care ara avantajul că o pofi avea oricând, la îndemână, utilizând-o ca un fel de vade-mecum. La sfârşit cartea cuprinde înşirarea celor 71 de judeţe ale României cu capitalei® lor şi 2 hărţi: România fizică şi economica. Autorul s-a gândit la sistematizarea cunoştinţelor candidaţilor la bacalaureat, definitivat, înaintări, seminarii, şcoli normale şi la oricare cititor ce- interesează o descriere complectă şi sumară a ţârii sale. Iată de ce cartea merită a fi citită, mai ales că suma modică de 40 lei o face accesibilă oricui. Pe lângă alte lucrări în domeniul geografiei, apreciate şi premiate de Academia Română şi de Societatea romînăă de geografie pe lângă manualele de şcoală, dl Rick va dă de astă dată o operă de popularizare ştiinţifică. Citaţ, d-o, te convingi odată mai mult de frumuseţile şi bogăţie acestei ţări, pentru care armată puternică şi bine echipată şi înlege iubit de popor, reprezintă nădejdii« neamului nostru întreg. E. S.