Opinia, august 1938 (Anul 34, nr. 9400-9425)

1938-08-02 / nr. 9400

1 Cu începere de szil*uni 1 August ^e*a oreie 3 p. nî. înainte - 2 GRANDIOASE PREMIERE CARE VOR CUCERI IAŞUL -SUBMARINUL D. 1 cu GEORGE BRENT — DORIS WASTON — PAT O'BRIEN — WAYNE MORRIS A'i doi]«« film îndrăgostiţii a aos la franc|joase|e Funeralii ale cu Renalte Müller şi Gustav Fröhlich PROGRAM M. S. REGINA MARIA SINAIA—BUCUREŞTI—CURTEA DE ARGEŞ. Cea mai fidelă, complectă şi reuşită fu­­ra are 2500 m. Deşi filmul cu funeralii a neces­tat sacrificii enorme, preţurile sunt obişnuite. G©yorffl in staţi­uunea Ibanisoa­n in imediata apropiere a bailor şi a frumosului c­are se află VILA NUNA proprietate® inginerului GH. SIMIONESCU, ieşan de origină, construită acum de curând şi cu totul modernă. Ieşenii în special vor găsi tot co fortul necesar, in­stalaţie ultra modernă ca şi la marele hotel „Palace". DOAMNA DOCTOR PARHOS G. ŞTEFiESCU Medic primar al Spit. Socola Boale nervoase şi ale glan­delor cu secreţiuni interne METABOLISM BAZAL Cons. 2—4 p. m. Str. Tăutu 2 Tel. 2269 DOCTOR %.Socolovsci» 1 Specialist în boli şi operaţii de nas, Bv, urechi PIAŢA M­I.­El Str. Sâulescu 2 DIATERMIE SPEC. ORI. Inhaaţie cu ozon telictil electroterapie, înaltă fre«.v. Col­s. 8V2-10, 12—2, 5-7 Telefon 2075 Vara«! ieftin » Regiunea Copou Vidraşcu, două parcele alături. P­oziţ­e frumoasă, stradă pavată, apă, tanaj și lumină electrica. A se adresa la ziar. DOCTOR M. A. BENIAMINOVil, de la Fac. de Medicină Pan., Boli interne (ficat, stomac, intestine) Corn. 4—7 Strada Păcurari No. 95 Tel. 2196 DOCTOR A. DatcăU INTERNE VENERICE şi SIFILIS Tratamentul blenoragiei la bărbaţi şi femei Diathermie urologică ţi generală Consultaţii şi tratament­ : 7V4—10 a.­­bl. şi 2—9 a. n Duoniin­ci. 9—12 a. m­aşi, Str. Cuza Vocii 42 pris-a-vis de Camera de Comerţ) fila». consultă BOLI DE PIEPT Str. Lăpuşneanu 19 Luni, Marcuri şi Vineri intre orele 1—4 p. m. Telefon 1486 Dr. Adrian Stefănescu M«d)C de Sp.«a. Boli interne şi nervoase METABOLISM BAZAL Consult 4—6 p. m. te­r. Ifaftaisa Sp. 2 Telefon 2269 De închiriat in str. Bărboi 6­­înce­pând dela 1 Septembr. 1. O cameră şi bucătă­rie confort modern. 2. Patru camere, bucă­ţi­rie, camară de lemne etc. Se pot vizita zilnic intre orele 10 — 2 p. m. şi 4—6 p. m. Licenţiat heri Matematici Prepară elevi pentru: corigenţe, bacalaureat, ad­mits­­e în şcolile politech­­nice etc. — A se adresa d-lui Theodor Draga­ne, str. Lascar Catargiu 60. De vânzare c­asă gospodărească, sp­­icr, 4 odăi, bucătărie, cămări, pivniţă, apă, lu­mină electrică etc. Poziţie centrală lângă tramvai şi Hala. Preţ foarte avantajos. A se adresa la ziar. EXCURSII DE VACAKJA — cu Excursii săptămânale la ISTAMBUL Paris italia şi Elveţia îl autocar de lux 3-21 August C­osita ^Dalmaţiei 7—27 August Cure complecte la : Karlsbad, Piestanv, Pfanne­ns&ad, Îoachid­ • sial, e.c. cu plata în lei Prospect© şi înscrieri 10R13MUL MONDIAL Bucureşti Cai.VictorieiSO­F­­ telefon 5­35-07 Iaşi Biroul Inginer 1. LEMEL btr Lăpuşneanu 20, Tel. 1120 fiecare seară la ora 7 u­ntri cu ultimite ştiri din ţară şi din străinătate EXEMPLARUL 1 LEU Informaţiuni X Dr. Med. H. SIRCHIS Dentist Intorcându-se în loca­litate a reînceput consultaţiile in cabinetul d-sale dentar d­e str. Cuza Vodă­­.7 Vis-a-vis de Turnul Golia. x La boabele de ficat şi in­testine se recomandă numai BORV­ZUL DE BORSEC. x Doctorul A. Hoffman s'a mutat în str. Armeană. No. 9 şi consultă zil­nic boli nervoase şi boli de nutriţie dela 10-12 şi 3-7, tratamente de slăbire şi în­­grăşare. Telefon 1577.­­ Dr. M. Segal medic de spital, mutat in str. Cuza Vodă No. 83 (Palatul Brauste­in), con­sultă şi operează boli de nas, gât şi urechi intre 8-10 a. rrt şi 3-6 p. m. Telef­on 1767. UMBRELE buna cu preţuri de 40°/h mai eftine ca în altă parte cât şi reparaţiuni de tot felul obţineţi LA LEON care s-a mutat în str. I. C. Brătia­­nu 113 lângă farmacia Raco­­v­iză. ADMITERI : liceu, comerţ superior, politechnică, şcoli normale, seminarii. Burse, corigenţe, bacalaureat. Prepa­ră metodic, serios individual elevi (e). PROFESOR SECUNDAR titular la Stat Adresa: Librăria Athanasie Gheorghiu. C&le&torii © a dluse şi comode cu 5® °|, reáiacer© pe C.F.R. UIMN­P dus întors cu plecare Sâmbătă ! ora 21.47 şi înapoie­­rea Marţi seara ora 231 din Capitală LOCURI LIMITATEI­nnf­ormaţiuni şi înscri­eri la Agenţia WIGQLS­ LITS­ COOK Iaşi. Prei? Unirer ! Epitropia Generală a Casei Spitalelor şi Capriiilor Sft. Spiridon din Iaşi Anunţ Se aduce la cunoştinţa ce­lor înscrişi şi adm­işi în Co­li­nia Epitropiei Sft. Spiridon de la Budachi că, în seria 11, din luna August, pleacă fete. Plecarea va fi în seara zi­lei de 1 August a. c., orele 7, Insă vor trebui sa li© pre­zenţi la gară la ora 5 luni. Copii admişi car® au achi­tat taxele până la data de 30 iulie a. c.( trebuie sa aibă: 3 rânduri schimburi, 1 rând haine subţiri, 1 rând ba­ne groase, încălţăminte, pălărie de plajă, costum de plajă, 1 permită, perie d® dinţi, ţruste, pieptene etc. Elevele vor avea dease­­meni şi costumul de străjere. Se pune în vedere ca, ba­gajul fiecărei colonist© să fie cât mai mic pos­bil spre a nu ocupa loc prea mare în vagon. Nu vor fi admişi la suirea în vagon, decât cei care vor poseda bilele de admitere in colonie sau chitanţe de plata taxei către Casieria Epitropiei ,Sft. Spiridon. O­p *­ N­I­A „Domnii e serviţi în grădină“... (Continuare din pagina I­ a) ţaţe în capul nostru, se ghi­cea că soarele se necăjeşte să apună. Locatarii de la atâtea uşi şi ferestre se agitau ca furni­cii© pregătind cina. Numai noi ne puteam per­mite luxul să stăm în „gră­dină“ şi să ne lăfăim la um­bră şi cu halbele blonda in faţă. ,,Al dracului madamă"... Prietenul meu era într'o sta­re sufietească din acelea cân­­omul iartă orice şi vede totul In roz. Tocmai începuse să spuie că nu-i rău, când ne simţire rău luaţi pe sus da un şuvoi căl­­di­lţ. Pe sub pantofi gâlgâia o miastiaă tulbure cu cir bucii albi, ameninţând să care nisi­­pul grădinei. Chelnerul venit în grabă ne explică: —Iar a spălat rufe madama de la capăt şi a vărsat bul­a în curte. In adevăr, la madama din colţ se iuduleau pe trâmba întinsă până sub nasul nostru, diferite neglijeuri femenine de proporţii pentagmelice. Cum chelnerul nostru era un oltean al dracului, a întins cu proprietara rufele un pre­­melnic cu complimente referi­toare la familie şi la diferite părţi anatomice, mai ceva la in romanele decoltate. Dar a urmă tot ea a ieşit învingătoare. De la înălţimea balconului a spus ce face ea cu întregul neam, pe grădina de vară şi pe clienţii din ea. Lumea ieşise la geamuri şi ne bombarda cu diferite spi­rite de circumstanţă. Chelnerul a pus capăt a­­cestei discuţii, cu aplicaţii de pii­or popular, conthazând: — Al dracului madamă ! AUREL LEON Urmează . Iese luna şi gân­dacii.—Domnul e „pachet“. Informațiuni . La biserica Sft. Sp­ridon, a avut loc un serviciu religios în memoria Reginei Maria, la care au luat parte d-nii epi­­tropi prof. Bălti­anu, I.D. Borca şi Gr. T. Popa, director general A. M. Frimu şi funcţionarii epitropiei. La sfârşitul slujbei s'au îm­părţit pomeni la săraci.­­ RĂSPUNS REC­AL— La telegrama trimisa M. S. Rege­lui de către d-nii prof. Băl­teanuu, Gr. T. Popa, Dimitriu Borca şi director A. M. Frimu din partea Epitropiei Sf. Spi­ridon, cu prilejul morţii Re­ginei Maria, dl. prof. Bălteanu a primit următoarea telegramă de răspuns: „Mulţumiri pentru condo­­leanţele ex­rimate“. CAROL R. : In Anglia, Franţa, Suedia, Norvagia, Statele­ Unite, Italia, Germania, Africa franceză şi Palestina se exportă BORVIZ DE BORSEC. Taberele straiereeii dela ehmes Anul trecut discutându-se,­­într'un s­at străjeresc la Iaşi, car® ar fi mijloacele de apro­piere a elementului românesc maghiarizat din reg. Ciu­ului, de Românii din Regat, pe lângă măsurile luate de Mi­nisterul educaţii s'a hotărât. Ca în fiecare an să se insta­­leze în regiunile cu poziţii climaterice din acest judeţ, ta­bere şi colons s­fârşieştî, care pe lângă impini­rea unui pro­gram fixat de Straja Ţării, să aibă gnja de a arage tinere­tul local. Strajerele din laţi au şi pus a aplicare a este dorinţe, che­m­'m nttraaroa de fete din Ghi­­meş, undî stabilise ti­biri, nu numai la şezător, ci şi în cur­sul zilei lucrând împletituri, fă­când cusături şi broderii stă­­tâ­nd, cântând şi dansând. Străjerii de asemeni, prin numpro­rile lor şezători, atât în Gh­me­ş cât şi in satele de prin pre­jur, atraseseră nu nu­mai tin­eretul, ci întreaga po­pulaţie. Mulţi c­­op­ii di­n Ghimeş «au zi­nic alături di­n răjeri luând par­te şi ei la jocuri, la exer­ciţii şi ch­ar la repetiţii pen­tru şez­ori. la ridicarea şi coborârea pavilionu­ui Naţio­nal Anul acesta au fost iarăşi 2 tabere la Ghimeş. Cea de fete, mai numeroasă, cuprindea străjere dela Bălţi, Soroca şi Iaşi­, condusă de d-na Felea comandanta de la Bălţi, ajutată de comandan­­tele de Cohortă de la Soroca şi Iaşi (d-na Toma) şi de mai multe comandante de stat. Se­diul a fost sec­a­a pri­mară din Ghimeş, înde pe lângă împodobiri cu o troiţă, un portar, cu insignă şi ta­bloul­­, au avut şi o mică ex­poziţie, ba şi un r­ăboi de ţăsut. In dosul şcolii au ridi­cat un mare şopron sub care au rânduit mesele. S'a executat un program străjeresc destul de încărcat, pentru că tabăra avea In pri­mul Ioc menirea de a pregăti şefe de cuib, care să ejut­e in cursul anului pe comanda­mentele de centurii şi de stol. Am vizitat aceas­ă tată­­, unde se oglin­dea ordinea şi curăţenia şi unde pe lângă programul străjeresc s'au pre»­gătit câte, va şi zi­c­i , cu multe cântice, între care cele im­puse de priveghiurile şi pro­hodul M. S. Reginei Maria, la care şi străjerile şi străjerii au contribuit, dând şezători­lor şi serviciului o neobişnu­ita solemnitate. Când s’a cântat de peste 100 glasuri străjereşti „Veş­nica pomenire" aşa cum s’a cântat, ochii mulţimii ei au plini de lacrimi pentru marea Re­gină şi mirarea pentru neaş­­te­pita solemnitate a serviciu­lui religios desfăşurat în faţa gării Ghimeş. Având, cum s'a supus, un program bogat de executat în timpul ce o­ 20 zile cât a adu­nat tabăra, n’a fost destulă vreme pentru a chema fetele din sat la diferita lucrări, sfa­turi şi distracţii în comun, spre a împlini şi acel desiderat ie­şeni de a strânge legături cât mai întinse intre Moldoveni şi Românii maghiarizaţi, care greu vorbesc româneşte. Nădăjduim că pe viitor se va găsi mijlocul de a impica şi programul Străjeresc şi acest dez­d­rat Naţional Despre a­­fara strâjerilor voi scrie d­­o­­sebit. T. A. Bădărău Înscrierii© la lastituatia de surdo-muţi Direcţiunea Institutului de Surdo Muţi „Marele Voevod Mihai" din Iaşi str. Zmeu No. 3, aduce la cunoştinţă că, pen­tru anul şcolar 1928 1­939, se primesc interni, fetiţe şi băeţi în etate de 7—12 ani, fiind vacante următoarele locuri: pentru cl. I-a de articulaţie 15; cl. Il-a 3; cl. Ill-a 8 ; cl. IV-a 8 ; cl. V-a 4 ; cl. VI-a 8; cl. VlI-a 3; cl. Vlll-a 5. Cererile de înscriere se vor adresa Direcţiunii Institutului cel mai târziu până la 15 Au­gust, fiind însoţite de urmă­toarele sete: act de naştere, buletin de vaccină, certificat de sănătate şi certificat de pauperitate pentru părinţii să­raci, se acordă locuri de bur­sier sau semibursier). Solva este de 5000 lei a­­nual, platibilă în trei rate e­­gale şi anticipat. Reduceri sau scutiri de taxe se pot face nu­mai în cazuri excepţionale şi pe baza actelor oficiale. E­­levii vor aduce lingeria nece­sară pentru corp şi pat. Re­laţii se pot cere de la Direc­ţiunea Institutului. Numai Biblia a fost tradusă şi tipărită în atâtea limbi, în câte s’a tradus şi tipă­rit fantastica operă Guliver în ţara piticilor. Zeci de milioane de copii şi adulţi au citit pe „Guliver în ţara piticilor". Zeci de milioane de spectatori au văzut fantastica realizare sovietică, filmul „Gu­­liver în ţara piticilor". Nici un copil şi adult din Iaşi nu va pier­de ocazia de a vedea chiar azi la „Scala" pe „Guliver în ţara piticilor", împreună cu cea mai mare epopee a secolului al IX-lea „ANTONIO ADV­ERSO" cu Fredric March, Olivia de Havilland, Akim Ta­­ri K­­­off, Anita Louise. i­­r Hona organfzar© a Poştei şi Telegrafului (Continuarea din pagina l-a) lor, pe lângă sancţiunile pe­nale ce atrage fapta lor. * Art. 105.— Este oprit a se introduce in scrisori simple sau­ recomandate , bani valori sau obiecte preţioasa de ch­­es natură. Când se descopără aseme­nea obiecte, ele vor fi confil­­c&t® iar Infractorii vor fi su­puși la o amendă dela 500 lei până la 5.000 lei, in afara d® sancțiunile penale ce ar atrage fapta lor. * Art. 10 6.— Este oprit : a) A se introduce în trimi­terile cu tarif redus­i alte trimi­teri taxabile la o categorie su­perioară i br A se expedia ca oficiale obiectele de corespondenţă c­e interes particular; c) A se introduce în acelaş plic obiectele de coresponden­ţi de orice natură, purtând adrese diferite. Infractorii vor fi supuşi la o amendă de la 100 lei până la 15.000 lei, pentru fiecare tri­mitere, iar obiectele se vor confisca.­Art. 107.—Este interzis a se introduce : a) In scrisori cu valoare: monedă metalică, metale pre­­ţ case lucrate sau nu, pietre scumpe, bijuterii şi alte obiecte preţioase; b) In cutii cu valoare decla­rată : bilete de bancă, monedă hârtie sau orice valori la pur­tător ; c) In coteţe poştale: mo­neda metalică, bilete de ban­că monedă hârtie, valori la purtător, metale preţioase lu­crate sau nelucrate, pietre scumpe, bijuterii şi alte o­­biecte preţioase. Infractorii vor fi pedepsiţi cu amenda de la 100 lei la 1.000 lei, în afară de sanct­­uar penale, iar obiectele se vor confisca. Art. 108. — Este interzis a se introduce la cutii cu va­loare declarată, colete poştale, in casete sau în gropuri, obiecte de corespon­dență de orice categorie. Contravenienții se vor pe­depsi cu o amendă dela 500 lei la 5.000 lei. Este îngăduit a se intro­duce o factură deschisă, re­dusă la enunţările sale consti­tutive.* Art. 109. — Sa pedepsesc cu amendă dela 5 000 Iei la 15.000 lei acei care ar de­clam o valoare superioară valorii reale a conţinutul unei rimiteri. Art. 110. — Este oprită francarea trimiterilor poştale cu timbre poştale tăiate din cărţi poştale sau alte formu­lare cu timbrul imprimat pe ele. Infractorii vor fi supuşi la taxa întreită a trimiterii de amenda dela 100 lei până la 500 lei.* Art. 111. — Se vor pe­depsi conform codului penal • a) Acei care vor fabrica, vor vinde, vor colporta sau distribui timbra poştale, vig­­nete şi cupoane-r­ăspuns in­ternaţionale în uz in serviciul poştal, sau scoase din circu­laţie, contrafăcute au imitate,­­­încât ar putea fi confundate cu timbrele poştale, emise de Administraţia PIT română, iar de o altă Administraţia poştală străină, care face parte din Uniunea Poştală U­­niversală ; b) Acei care vor întrebuin­ţa fraudulos, pentru francarea trimiterilor poştale : timbre poştale, cupoane-ră­spuns in­ternaţionale, precum şi impre­­siuni cu maşina de francare, contrafăcute sau care au mai­ost întrebuinţate; c) Acei care vor confec­­ţiona sau vor întrebuinţa tim­bre imprimate, vignete, sterno pile asemănătoare cu cele ale Administraţiei P. T. T. şi care ar produce confuziuni cu a­­cestea; d) Acei care vor confec­ţiona sau vor întrebuinţa, fără autorizaţia Administraţiei P. T. T. sau vor sustrage: im­primate, sigilii, ştampile de tot felul, chei pentru cutii de scrisori, pentru căsuţe poşta­le, pentru lăzi, pentru saci, etc. întrebuinţate in serviciu Administraţiei P. T. T. Publicul e statuit ca să ia informaţiuni de la oficiile P. T. T. oride câte ori are vre-o îndoială asupra normelor de procedare spre a evita aba­terile de la lege. Diriginte dl. Resedinta lasi Tius Alexe,narescu . Clerul activează patru despliticianizarea satelor Rapoartele primite de Chiriarhie, interesantele constatări ale păr. pro­topop Dim. Ciolan. Zilnic sosesc la Mitropo­le rapoar­te ale clericilor din e­­parhii, prin care încunoştiin­­ţează chiriarhia de situaţia so­cială, culturală şi duhovni­cească a satelor moldove­neşti. Preoţii informează arhiepis­copia că la sate se constată fapte îmbucurătoare, după în­lăturarea luptelor politice. Două lucruri au fost înfăp­tuite până acum de actuala orânduire: pacificarea sate­lor şi o bună gospodărire să­tească. Sătenii au acum o singură grijă: ogorul. In trecut se puteau vedea anuri Întregi lasa­te in para­gină, fiindcă gospodarul era ocupat cu politica, in care-şi ruina sănătatea şi avutu’. înlăturat din vâltoarea lup­telor politice, săteanul s’a re­întors la pământul său. Alta in ceia ce priveşte la­tura gospodărească. In privinţa stării suflete­şti ce domină satele, preoţii scriu că biserica sătenilor nu mai este... crâşma,­ci casa Dom­­­ului. Sătenii vin regulat la bise­rică şi ascultă de cuvântul preotului. Duşmănia nu-şi mai găseşte locul intre săteni, iar de po­litică nici nu se mai am­e­­teşte . O dovadă a stării de liniş­te de la sate este impuţiona­­rea crimelor.* Părintele protopop Dim. Cio­lan întors dintr'o inspecţie în cuprinsul protopopiei Iaşilor, ne informează că preoţim^« activează cu multă râvnă p® tărâmul gospodăresc şi cel du­hovnicesc. Preoţii repară bise­ri­cile şi casele parohiale. S-a început şi înălţarea de nouă locaşuri de închis­ăciune. Biserica moldovenească este o „biserică vie"—­­şa cum a dorit-o M. S. Regele C rol­uL Gr. Spira DE ÎNCHIRIAT 2 aparta­mente compuse din câte 2 camere, bucătărie, pivniță, că­mară pentru lemn» în strada Albineț 14 bis. Vizibile intre orele 9—12 a. m. și 3—5 p. m. A se adresa d-nei Aglaia Ioaescu.

Next