Opinia, octombrie 1938 (Anul 34, nr. 9452-9477)
1938-10-01 / nr. 9452
ABONAMENTE: Lei 350.• . . . pe un adl • ISO.e . . . I, 6 Urni . 90.a . . . * 3 luni „ 35.« .. . „ 1 iană . 1500.• .Instituţii publice Atelierele tipografice „Opinia“ IASI STR. LAPUSNEANU 37 ANUL XXXXV No. P452 SAMBATA 1 OCTOMBRIE 1938 TELEFOANE Redacţia: • •’ « Administraţia J Serv. de noapte red. 5 Redacţia şi Administraţia IAȘI STR. LPJŞN£ANtU 37 Director C. R. GHIULEA Ziar» popular* cotidian No. 1293 , 1299 .: H 6 Trei mesagii pentru pace M. S. Regina Elisabeth a Angliei, cu prilejul lansării celui mai mare transatlantic din lume, vasul „Green Elizabeth“, a rostit un mesaj in numele M. S. Regelui George, arătând că Suveranul Marei Britanii cere poporului să şi menţină optimismul, „cu toţi norii întunecoşi cari s'au strâns pe cerul Angliei şi al lumii vitre“. „Proclamăm credinţa noastră — a încheiat Regina,— că prin harul dumneezeesc răbdarea omenească şi prin bunăvoinţă, va izvorî totuşi ordina din tulburare, „ pace din viitoare“. Un al doilea mesaj a fost at de d. Chamberlain radio. D-sa a înfăţişat ului britanc rezultata isiunei sale pacific a i Ger naaia. şi nădejdile :e arc ’ă pacea va fi salvat»,, -V fost un apel suprem a* wî U ’ii întregi, pentrae erea păcii» D. N» Chamberlain a arătat cât de îngrozitoare ne* norociri ar aduce un răz* boiu și a declarat cu hotârârea omuui de stat păstruas de misiunea sa, că va lucra penru pace până în ultimul moment. Deasemeni, n’a socotit pierdută orice speranţă, nici d. Daladier, preşedintele Consiliului de miniştri al Fraţei. D-sa a arătat că în Franţa domneşte ordine perfectă şi ţara aşteaptă cu singe rece evenimentele, luându-şi toate măsurile de securitate. „Pe planul internaţional, a declarată, Daladier, lupta pentru pace nu s'a terminat încă". Toate aceste declaraţiu sunt izvorâte din aceieş voinţă de a îndepărta primejdia unui războiu. Opinia publică de la noi trebue să fie şi ea încrezătoare în bunătatea divină şi în înţelepciunea conducătorilor noştri. &i. f«£041a IttMMSB©® SJa. a»***.. ins£>r*s)li.v; xsaast Distinsa joucată ţeană doamna A. Iizescu, a trimis d-lu A di filler, preşedintele cecelar a! Germaniei, următoarea scrisoarea Din laşi, vechea Capitală a Moldovei, on şul tuturor jertfelor şi leagănul ideilor mari şi generoase, mă adresez Domniei Voastre ca Aceluia de care depinde astăzi liniştea omenirei, cu rugămintea de a răspunde cu aceiaşi nobleţă gestului nobil al domnului Chamberlain, devedind lumei încremenite că Acel care întrupează aspiraţiile pairii lui Schiller, Goethe, Beethoven şi atâţia alţii, este vrednic ce a sta alături de marii sai înaintaşi, vrednic de nădejdea ce lumea întreagă pune in El. Nu se poate ca din ţara Voastră unde au luat naştere cele mai duioase lieduri, să pornească vijelia care să prefacă tur un morman de ruine ceia ce arta şi civilizaţia au realizat de veacuri. Chezuiaţa liniştită şi cuminte trebue să primeze forţa; numai fiarele se sfâşie între ele ; oamenii pot şi trebue să se înţeleagă. Voi toţi conducătorii popoarelor mtunafi-vă intr'un sfat chibzuiţi cum e mai bine, ca oamenii să trăiască în paie. Noi femeile de bretutind-.ni, cu inimele îngenunchiate, aşteptăm cu încredere ca înţelepciunea Voastră să redea lumii liniştea de care are nevoe. A, iii. MurisauaasăScaa 21 1 XI 9 58 an an Lîiais die celuloză De câtă va vreme, se fabrică pe sari întinsă, lână din celuloza. Acest erzatz s-a fabricat întâi în Germania. Apoi în Italia şi Japonia. Procedeul s'a întins in Franţa, Statele Unite, Africa de Sud şi Australia. Lâna din celuloză este amestecată cu lâna naturală şi astfel se obţine o stofă durabilă şi frumoasă. ccn an iF©Ha«eiIe-ii**öíía©ff In Germania, sub regimul hitlerist, femeile fuseseră înlocuite din funcţii publice şi din diverse întreprinderi particulare. Cuvântul de ordine era: Femeile în cămin, pentru a face loc babiţilor !n acest fel a fost combătut şomajul. După ce şomajul a trecut, s'a simţit nevoe de braţe. Şi atunci s‘a recurs din nou la femei. In special, au fost căutate tehnicienile : femeia-inginer. Astăzi femeile slnt Intrebuinţate ca ingineri în mecanica fină, în ramura textilă. In construcţii de maşini mici, ia industria casnică, in construcţii , apoi în chimie, telepatie, radiofonie etc. etc. Treptat, femeile îşi reiau locul în viaţa socială. C00 0 00 O tar-BaaaSă... Poate nici o armată din lume n'a plecat la război însoţită de un alaiu atât de numeros cum a fost o legiune militară din Bengal (India) in 1859. Gloata omenească era compusă din o sută de mii indivizi dintre cari peste 85.000 erau soţii, copii, spălătorese, servitori, hamali şi băeţi de grajd. CG0 con traazmaale fără ochi Cercetătorului ştiinţific i se oferă in grădina zoologică din Londra, un miracol al naturii. Sunt expuşi în aquarium doi peşti fără ochi, candanoată foarte voioşi în jurul tancului cu apă şi nu se ciocnesc de nici o moluscă, de nici o coralie şi de nici o plantă de apă, şi care evident pot vedea cu pielea. Aceşti peşti orbi, de peşteră, au o luigme de aproximativ 60 centimetri şi din corpurile lor de culoare albătrandafirie pornesc nişte antene fine, care inlocnesc probabil ochii. Pe când celelaltee rariumuri sunt luminate puternic, tancul lor este luminat numai de o lampă de culoare albastră închisă deoarece sunt obişnuiţi cu întuneric deplin. Alte animale fără ochi din grădina zoologică din Londra, sunt şerpii sacri din peşterile Bătu de la Yehore , şi lizzard, fără picioare care trăeşte in pământ. Acum câtva timp era arătat la Londra şi un exemplar de oms, care trăieşte în peşterile subterane din Europa răsăriteană şi care deasemenea e lipsit de ochi. an an C®Ii® slovacia Din punct de vedere economic, în Cehoslovacia, primul loc îl ocupă industria, car® întrebuinţează 2.501.644 oameni din totalul populaţiei. Cehoslovacia are 720.600 stabilimente industriale. Urmează agricultura, care întrebuinţează 34,64 la sută din totalul populaţiei de 14 mii 729.536 locuitori^ și 63 la sută din întinderea țării. - S*loz,i«:âiec'exapra&ffcă --- OAMENII ZILEI - D-nii Hitler și Chamberlain care s’au mtîlnit la Milchen cu d-nii Mussolini ș’ Daladier, pentru a hotărî soarta Europei. SpeculanţiPSPlucru Ştirie neliniştitoare de politică externă parvenite în ultimele zile, au fost prilejul practic pentru o serie de speculanţi, să încerce un abuz pe seama marelui public. Se urmăreşte realizarea unor stocuri importante de produse alimentare, retrase într’o singură noapte de pe piaţa consumului şi înmagazionate în depozite clandestine. Primul aliment ascuns a fost zahărul. Natural, statul va remedia în scurtă vreme rău, aruncâd pe piaţă cantităţi masive din acest produs de primă necesitate. Dar până ce pericolul unei conflagraţii mondiale va , definitiv înlăturat, spoliatorii din vremea de nevoe, ai marelui public, vor şti să treacă pe sub mână cantităţi de zahăr, cu preţul majorat., Aceasta este perspectiva urâtă a tovărăşiilor omeneşti, in care libertatea comerţului în materie de produse de primă necesitate, dă la iveală, otrăvită solidaritate a speculanţilor. Cu cât grâul se iefteneşte, cu atât mai mult brutarii cer scumpirea preţului pâinei. Motivul veridic ? Se realizează totdeauna printr'un atare sistem, menţinerea preţurilor vechi care-s destul de mari. Şi cu toate acestea, ce poate fi mai neingăduit, decât să speculezi muţin ?a îta* nevoe ?. A califica da fari, precede -i de ascunderea mărfurilor alimentare pentru alarmarea masselor, socotim că este prea puţin. Speculanţii dovediţi că posedă depozite clandestine, ar..Irenul 42, piardă • dreptade a mai face demerţ. Cine loveşte în existenţa aproapelui, să fie lovit la fel, în propria lui existenţă. Se afirmă in genere, că marele public favorizează operaţiile necinstite ale speculanţilor, oferind in ascuns preţuri majorate, fără a incunoşliinţa despre aceasta autorităţile în în realitate, numai unpublic restrâns şi cu posibilităţi asateriale îndestulătoare, se dedă la astfel de speculaţiu1E. Massa cea mare şi anonimă modestă în cerinţele ei, rămâne fărăi zahăr şi sufere paralel şi de lipsa altor produse alimentare, cari au început a fi ascunse. Pentru salvarea celor mulţi din ghiarele speculanţilor, măsurile oricât de severe, vor fi totdeauna binevenite. Dreptatea pentru toţi la fel, —iată adevărata dremtate Dr. I. FR. BOTEZ Tun anti-aerian de cea mai nouă fabricație. Podoabe peprene Cutreerînd prin ţară. Turnu-Severin. Munţii Mehedinţuluî. Sunt podoabele cu care Dumnezeu a înzestrat pământul scumpei noastre Ţări. De ţi-ai afla oriunde pe întinsul acestui pământ bagoslovit, nu te-ai putea apoi să nu exprimi acelaş lucru. România, prin zestrea ei naturală, este un colţ de rai, pe care l-au râvnit mulţi şi de multă vreme, din cei cari nu avuseseră fericirea să fie sălăşluitori ai acestui paradis. Şi dacă nouă băştinaşilor nu ni se par aşa de măreţe aceste bogăţii de frumuseţe, este poate pentrucă ne-am deprins cu ele şi am început a nu ne mai da seama de farmecul lor. Streinii însă care ne vizitează rămân extaziaţi de feeria pe care o găsesc la noi şi, ori rămân cât mai mult timp pe acest pământ frumos, plecând apoi cu adânc regret că se despart de el ; ori atunci când pleacă, îşi pun în gând să ne viziteze iarăş’, nu prea târziu. Ei, critici obiectivi şi fără interes, ne fac şi pe noi de foarte multe ori să se dăm socoteală de zestrea pe care Creatorul a toate ne-a datea spre desfătare şi folosire. Dacă pe lângă aceste mărgăritare rare, am fi şi noi trăitorii, la înălţimea lor, cu adevărat Raiul lui Dumnezeu ar fi sădit aici la noi. Munţii te încântă cu diferitele, cu pădurile şi platourile lor, pline de păşuni mănoase, cu isvoarele şi pâraele cristaline în cari păstrăvii par nişte fiinţe argintate, din mitologii. Dealurile iţi oferă apoi la rândul lor frumuseţi neîntrecute prin livezile şi viile, aducătoare şi de belşug şi de câştig. Văile, fesurile cu holdele de aur ce fac din Ţara noastră, Ţara grânelor. Câmpiile de pe lângă ape, cu luncile lor în care păsărelele organizează concerte admirabile, închee în sfârşit răpitorul decor al scenei româneşti.* Dacă pleci cu trenul din inima Ţârii—Bucureşti—şi dorul—ca şi biletul de tren—te ndreapta să treci Oltul în hotarele vechilor Bani, după ce vei trece de Titu, Piteşti, ţi se deschid zările frumoase ale Olteniei, care-ţi pune la intrare în casa sa—ea odinioară la uşa boerilor—Oltul cu apele sale repezi şi tulburi, să-ţi speli picioarele după toată regula bunei cuviinţe. Apoi, de ce trenul fugăreşte, de ce pătrunzi mai adânc în frumuseţile Olteniei. Vezi un fund, spre Miază- Noapte profitându-se Munţii, cu coamele lor ascuţite ş pline de păduri. Spre Miază» Zi, câmpia care se coboară până în apele Dunării. Trenul fugăreşte printre lanuri şi lunci şi pe negândita te afli trecut de Craiova şi te apropii tot mai mult le Turnu-Severin, Iaş ce adăposteşte unele din cele mai puternice urme ale Romanilor şi dovezi ale romanităţii noastre. Înainte de a poposi în frumoasa gară Turnu-Severin, zidită măestru prin străduinţele fostului Ministru al Comunicaţiilor, Domnul Richard Franasovici, cobori cu trenul spre Dunăre prin nişte serpentine splendide şi repezi, dătătoare de puternice şi des repetate palpitaţii. De fapt această pantă între staţiile Balota şi Şimian, este una dintre cele mai mari din Ţară. Şarpele în care călătorim, se întoarce când pe o parte, când pe alta, căutând parcă să arată tuturor călătorilor, frumuseţile în cari peste câteva muute un rom. Trecem pe lângă rămăşiţele podului lui Traian, îngrădite spre a nu se dărâma cu totul, mai ales că lângă acest picior, s’au găsit în timpul din urmă, rămăşiţe de Castre şi ferme. Vapoarele, multe la număr, sub diferite pavilioane, ne primesc cu sirene de „bun veni". Cum ieşi din gară, ţi se înfăţişează o privelişte încântătoare. Oraşul Turnu-Severin se ridică în amfiteatru mândru, acoperit de un parc, Parcul Rozelor, cum arareori ţi se întâmplă să vezi, brăzdat de bulevardul solid asfaltat care te scoate în oraş. Mărturisesc că sunt rare oraşele, mai ales din cele mici (Continuare in pagina 2-a) nnm wm De abia în ultima vreme se observă la noi o mişcare mai accentuată spre a face cunoscute frumuseţile ţării noastre. In acest sens Oficial National de Turism a ţ păut o seamă de publicata cu neaen pitoreşti din Romănia, Insolite de descripţii poetice in diferite limbi. Deasemenea Fundaţiile Culturale Regale, constatând că de la ,,România Pitorească“ a Ft Vlâhuţa, nu s’au mai scris cârţi apreciabile asupra aşezărilor româneşti, au editat câteva monografii de oraşe : Bucureşti, Braşovul, Constanţa, etc, urmând ca mai târziu să întrunească toate acestea într’o completă Românie Pitorească. Subsecretariatul de Stat al Presei şi Propagandei, deşi de curând infiinţat desfăşoară ore activitate pentru a evidenţia comorile româneşti. Niciodată n'a fost în ţară o afluenţă mai mare de ziarişti şi scriitori străini, care fiind călăuziţi de O. N. Z., au avut toate înlesnirile să viziteze pământul românesc. Efectul acestei propagande n'a întârziat să apară în preda străină, prin articole elogioase despre România. De curând la Radio Normandia s'a ţnut o conferinţă de către d. Charles Oulmont desprefrumuseţile ţării noastre. Acest talentat gazetar arată că M. S. Regele Carol 11,—„un mare constructor de oameni"— sprijină ridicarea satelor şi a ţăranilor, păstrând in acelaş timp frumoasele datini româneşti, şi arta populară. L’au încântat, de asemeni, costumele noastre naţionale, cântecele şi jocurile. Conferenţiarul termină afirmând că poporul nostru vrea să şi pregătească viitorul, nerenegând nimic din nobilul trecut. După terminarea conferinţei, d. Charles Dumont, care este şi un iscusit pianist, a executata radio câteva cântece populare româneşti. M ev©i ©dâlâfear© și ilificvali&fB financiar® ale lașului Caiava teal© s©mxai făca$i v© După cum am văzut, cartierele periferice ale lașului aduc un aport financiar foarte redus; în schimb primăria cheltuește cu ele mai mult de cât ii permite bugetul, să stabilim care ar fi cheltuelile : - - ——«a--—la stradă a unui imobil perferic ar fi numai de 20 s (sunt imobile periferice d 3—4000 m. p. cu fața de pan la 80—100 m.p.) și dacă făţ: msa madie a străzii ar fi d 8 m. cheltuelile, numai de pa vaj, ar fi : 20 m. X 8 w , . X 150 lei m.t de pava; == 12.000 Iei. Cum in exemplul nostru de ieri avem 2550 imobile de la periferie, înseamnă că pavarea străzii respective (pe care ar fi așezate d® o parte și alta imobile) ar necesita o cheltuială de : 2550 X 12 000=30.600.000 lei. Această sumă, dacă ar fi suportată în întregime de aceleași imobile, rezultă că s-ar acoperi la timp de : 30.000 000 . — "„“ry--"■■■■" = 120 am 755.000 Dar mai adăugim şi alt® nevoi: caial, apa, localuri de şcoală, pieţe alimentare, întreţinere, etc. ajungem la sume fabuloase. Concluzia ? Periferia nu-şi poate amortiza niciodată duburiile edilitare, din veniturile proprii. Şi lipsurile devin tot mai numeroase, cu cât ne îndepărtăm la centru. Suprafaţa străzilor Oraşul Iaşi fiind extins prea mult, evident că are şi străzi numeroase, ocupând o suprafaţă mare. Astăzi, oraşul ara 647 si razi in suprafaţă de c. ca. 1 milioane m. p., pe cind Bucureştiul are 9 miioane m. p. Deci noi avem cu 4—5 ori mai puţin la suprafața străzilor din capitală, care ar® însă un buget de două ori mai mare. Străzi pavate După statistica Serviciul de Comunicaţii al Municipiului, Iaşul are astăzi străzi pavate numai în suprafaţă da 554.638 m. p., iar restul de 1. 445.362 m. p., îşi aşteaptă de zeci de ani pavarea. Procedând la o calculare amănunţită, costul aproximativ al acestor lucrări ar fi: 1.445 36 . m. ■*. X 150 lei m. p. = 216.811.300 l ei. Pentru Iași este o sumă in-tr-adevăr colosală, care nu se (Continuare în pagina 2-a)