Opinia, octombrie 1938 (Anul 34, nr. 9452-9477)

1938-10-01 / nr. 9452

ABONAMENTE: Lei 350.• . . . pe un adl • ISO.e . . . I, 6 Urni . 90.a . . . * 3 luni „ 35.« .. . „ 1 iană . 1500.• .Instituţii publice Atelierele tipografice „Opinia“ IASI STR. LAPUSNEANU 37 ANUL XXXXV No. P452 SAMBATA 1 OCTOMBRIE 1938 TELEFOANE Redacţia: • •’ « Administraţia J Serv. de noapte red. 5 Redacţia şi Administraţia IAȘI STR. L­PJŞN£ANtU 37 Director C. R. GHIULEA Ziar» popular* cotidian No. 1293 , 1299 .: H 6 Trei mesagii pentru pace M. S. Regina Elisabeth a Angliei, cu prilejul lansării celui mai mare transatlan­tic din lume, vasul „Green Elizabeth“, a rostit un me­­saj in numele M. S. Rege­lui George, arătând că Su­veranul Marei Britanii cere poporului să şi menţină op­timismul, „cu toţi norii în­­tunecoşi cari s'au strâns pe cerul Angliei şi al lumii vi­tre­­“. „Proclamăm credinţa noa­stră — a încheiat Regina,— că prin harul dumneezeesc răbdarea omenească şi prin bunăvoinţă, va izvorî totuşi ordina din tulburare, „ pace din viitoare“. U­n al doilea mesaj a fost at de d. Chamberlain radio. D-sa a înfăţişat ului britan­c rezulta­ta isiunei sale pacific a i Ger naaia. şi nădejdile :e arc ’ă pacea va fi sal­vat»,, -V fost un apel suprem a* wî U ’ii întregi, pen­­tr­­ae erea păcii» D. N» Chamberlain a ară­tat cât de îngrozitoare ne* norociri ar aduce un răz* boiu și a declarat cu ho­­târârea omu­ui de stat păs­truas de misiunea sa, că va lucra pen­ru pace până în ultimul moment. Deasemeni, n’a socotit pierdută orice speranţă, nici d. Daladier, preşedin­tele Consiliului de miniştri al Fra­­ţei. D-sa a arătat că în Franţa domneşte ordine perfectă şi ţara aşteaptă cu singe rece evenimentele, luân­­du-şi toate măsurile de se­curitate. „Pe planul internaţional, a declarată, Daladier, lupta pentru pace nu s'a termi­nat încă". Toate aceste declaraţiu­ sunt izvorâte din aceieş voinţă de a îndepărta pri­mejdia unui războiu. Opinia publică de la noi­ trebue să fie şi ea încre­zătoare în bunătatea divină şi în înţelepciunea condu­cătorilor noştri. &i­. f«£041a IttMMSB©® SJa. a»***.. ins£>r*s)li.v; xsaast Distinsa joucată­ ţeană doamna A. I­izescu, a trimis d-lu A d­i filler, preşedintele ce­­celar a! Ger­maniei, următoarea scrisoarea Din laşi, vechea Capitală a Mol­dovei, on şul tuturor jertfelor şi lea­gănul ideilor mari şi generoase, mă adresez Domniei Voastre ca Aceluia de care­ depinde astăzi liniştea ome­­nirei, cu rugămintea de a răspunde cu aceiaşi nobleţă gestului nobil al domnului Chamberlain, devedind lumei încremenite că Acel care în­trupează aspiraţiile pairi­i lui Schi­ller, Goethe, Beethoven şi atâţia alţii, este vrednic ce a sta alături de marii sai înaintaşi, vrednic de nădejdea ce lumea întreagă pune in El. Nu se poate ca din ţara Voastră unde au luat naştere cele mai duioase lieduri, să pornească vijelia care să prefacă tu­r­ un mor­man de ruine ceia ce arta şi civili­zaţia au realizat de veacuri. Ch­e­­zuiaţa liniştită şi cuminte trebue să primeze forţa; numai fiarele se sfâ­şie între ele ; oamenii pot şi trebue să se înţeleagă. Voi toţi conducătorii popoarelor mtunafi-vă intr'un sfat chibzuiţi cum e mai bine, ca oamenii să tră­iască în paie. Noi femeile de bre­­tutind-.ni, cu inimele îngenunchiate, aşteptăm cu încredere ca înţelep­ciunea Voastră să redea lumii liniş­tea de care are nevoe. A, iii. MurisauaasăScaa 21 1 XI 9 58 an an Lîiais die celuloză De câtă va vreme, se fa­brică pe s­ar­i întinsă, lână din celuloza. Acest erzatz s-a fabricat în­tâi în Germania. Apoi în I­­talia şi Japonia. Procedeul s'a întins in Franţa, Statele­ Unite, Africa de Sud şi Australia. Lâna din celuloză este a­­mestecată cu lâna naturală şi astfel se obţine o stofă dura­bilă şi frumoasă. ccn an iF©Ha«eiIe-ii**öíía©ff In Germania, sub regimul hitlerist, femeile fuseseră în­locuite din funcţii publice şi din diverse întreprinderi par­ticulare. Cuvântul de ordine era: Femeile în cămin, pentru a face loc babiţilor !­­n acest fel a fost combătut şomajul. După ce şomajul a trecut, s'a simţit nevoe de braţe. Şi atunci s‘a recurs din nou la femei. In special, au fost căutate tehnicienile : femeia-inginer. Astăzi femeile slnt Intre­­buinţate ca ingineri în meca­nica fină, în ramura textilă. In construcţii de maşini mici, ia industria casnică, in con­strucţii , apoi în chimie, tele­patie, radiofonie etc. etc.­ Treptat, femeile îşi reiau locul în viaţa socială. C00 0­ 00 O tar-BaaaSă... Poate nici­ o armată din lu­me n'a plecat la război înso­ţită de un alaiu atât de nu­meros cum a fost o legiune militară din Bengal (India) in 1859. Gloata omenească era com­pusă din o sută de mii indi­vizi dintre cari peste 85.000 erau soţii, copii, spălătorese, servitori, hamali şi băeţi de grajd. CG0 con­ traazmaale fără och­i Cercetătorului ştiinţific i se oferă in grădina zoologică din Londra, un miracol al naturii. Sunt expuşi în aquarium doi peşti fără ochi, can­danoa­­tă foarte voioşi în jurul tan­cului cu apă şi nu se cioc­nesc de nici o moluscă, de nici o coralie şi de nici o plantă de apă, şi care evident pot vedea cu pielea. Aceşti peşti orbi, de peş­­teră, au o­ lui­g­me de apro­ximativ 60 centimetri şi din corpurile lor de culoare albă­­trandafirie pornesc nişte ante­ne fine, care inlocnesc pro­babil ochii. Pe când celelalte­­­e rariumuri sunt luminate pu­ternic, tancul lor este luminat numai de o lampă de culoare albastră închisă de­oarece sunt obişnuiţi cu întuneric deplin. Alte animale fără ochi din grădina zoologică din Londra, sunt şerpii sacri din peşterile Bătu de la Yehore , şi lizzard, fără picioare care trăeşte in pământ. Acum câtva timp era arătat la Londra şi un exem­plar de oms, care trăieşte în peşterile subterane din Europa răsăriteană şi care deaseme­nea e lipsit de ochi. an an C®Ii® slovacia Din punct de vedere eco­nomic, în Cehoslovacia, pri­mul loc îl ocupă industria, car® întrebuinţează 2.501.644 oameni din totalul populaţiei. Cehoslovacia are 720.600 sta­bilimente industriale. Urmează agricultura, care întrebuinţează 34,64 la sută din totalul populaţiei de 14 mii 729.536 locuitori^ și 63 la sută din întinderea țării. - S*loz,i«:âi­­­ec'exapra&ffcă --- OAMENII ZILEI - D-nii Hitler și Cham­berlain care s’au mtîlnit la Milchen cu d-nii Mussolini ș’ Dala­dier, pentru a hotărî soarta Europei. SpeculanţiPSPlucru Ştiri­e neliniştitoare de po­litică externă parvenite în ul­timele zile, au fost prilejul practic pentru o serie de spe­culanţi, să încerce un abuz pe seama marelui public. Se urmăreşte realizarea u­­nor­ stocuri importante de pro­duse alimentare, retrase în­­tr’o singură noapte de pe piaţa consumului şi înmagazionate în depozite clandestine. Pri­mul aliment ascuns a fost za­hărul. Natural, statul va remedia în scurtă vreme rău­, arunc­âd pe piaţă cantităţi masive din acest produs de primă nece­sitate. Dar până ce pericolul unei conflagraţii­­ mondiale va , definitiv înlăturat, spoliatorii din vremea de nevoe, ai ma­relui public, vor şti să treacă pe sub mână cantităţi de za­hăr, cu preţul majorat., Aceasta este perspectiva urâtă a tovărăşiilor omeneşti, in care libertatea comerţului în materie de produse de primă necesitate, dă la iveală, otrăvită solidaritate a specu­lanţilor. Cu cât grâul se iefteneşte, cu atât mai mult brutarii cer scumpirea preţului pâinei. Motivul veridic ? Se reali­zează totdeauna printr'un a­­tare sistem, menţinerea pre­ţurilor vechi care-s destul de mari. Şi cu toate acestea, ce poate fi mai neingăduit, decât să speculezi mu­ţin ?a îta* nevoe ?. A califica da fari, precede -­i de ascunderea mărfurilor a­­limentare pentru alarmarea masselor, socotim că este prea puţin. Speculanţii dovediţi că posedă depozite clandestine, ar..Irenul 42, piardă • drepta­­de a mai face demerţ. Cine loveşte în existenţa aproapelui, să fie lovit la fel, în propria lui existenţă. Se afirmă in genere, că marele public favorizează operaţiile necinstite ale speculanţilor, oferind in ascuns preţuri ma­jorate, fără a incunoşliinţa despre aceasta autorităţile în în realitate, numai un­­pu­blic restrâns şi cu posibilităţi asateriale îndestulătoare, se dedă la astfel de speculaţiu1E. Massa cea mare şi anonimă modestă în cerinţele ei, ră­mâne fărăi zahăr şi sufere pa­ralel şi de lipsa altor produse alimentare, cari au început a fi ascunse. Pentru salvarea celor mulţi din ghiarele speculanţilor, mă­­surile oricât de severe, vor fi totdeauna binevenite. Dreptatea pentru toţi la fel, —iată adevărata dremtate Dr. I. FR. BOTEZ Tun anti-aerian de cea mai nouă fabricație. Podoabe pepren­e Cutreerîn­d prin ţară. Turnu-Severin. Munţii Mehedinţuluî. Sunt podoabele cu care Dumnezeu a înzestrat pămân­tul scumpei noastre Ţări. De ţi-ai afla oriunde pe întinsul acestui pământ b­agoslovit, nu te-ai putea apoi să nu ex­primi acelaş lucru. România, prin zestrea ei naturală, este un colţ de rai, pe care l-au râvnit mulţi şi de multă vre­me, din cei cari nu avuseseră fericirea să fie sălăşluitori ai acestui paradis. Şi dacă nouă băştinaşilor nu ni se par aşa de măreţe aceste bogăţii de frumuseţe, este poate pentru­­că ne-am deprins cu ele şi am început a nu ne mai da seama de farmecul lor. Stre­inii însă care ne vizitează ră­mân extaziaţi de feeria pe care o găsesc la noi şi, ori rămân cât mai mult timp pe acest pământ frumos, plecând apoi cu adânc regret că se despart de el ; ori atunci când pleacă, îşi pun în gând să ne viziteze iarăş’, nu prea târziu. Ei, critici obiectivi şi fără interes, ne fac şi pe noi de foarte multe ori să se dăm socoteală de zestrea pe care Creatorul a toate ne-a datea spre desfătare şi folo­sire. Dacă pe lângă aceste măr­găritare rare, am fi şi noi tră­itorii, la înălţimea lor, cu a­­devărat Raiul lui Dumnezeu ar fi sădit aici la noi. Mun­ţii te încântă cu diferitele, cu pădurile şi platourile lor, pline de păşuni mănoase, cu isvoa­­rele şi pâraele cristaline în cari păstrăvii par nişte fiinţe argintate, din mitologii. Dea­lurile iţi oferă apoi la rândul lor frumuseţi neîntrecute prin livezile şi viile, aducătoare şi de belşug şi de câştig. Văile, f­esurile cu holdele de aur ce fac din Ţara noastră, Ţara grânelor. Câmpiile de pe lân­gă ape, cu luncile lor în care păsărelele organizează con­certe admirabile, închee în s­­fârşit răpitorul decor al sce­­nei româneşti.* Dacă pleci cu trenul din i­­nima Ţârii—Bucureşti—şi do­rul—ca şi biletul de tren—te ndreapta să treci Oltul în ho­tarele vechilor Bani, după ce vei trece de Titu, Piteşti, ţi se deschid zările frumoase ale Olteniei, care-ţi pune la in­trare în casa sa—ea odinioară la uşa boerilor—Oltul cu a­­pele sale repezi şi tulburi, să-ţi speli picioarele după toată regula bunei cuviinţe. Apoi, de ce trenul fugă­reşte, de ce pătrunzi mai a­­dânc în frumuseţile Olteniei. Vezi un fund, spre Miază- Noapte profitându-se Munţii, cu coamele lor ascuţite ş pline de păduri. Spre Miază» Zi, câmpia care­ se coboară până în apele Dunării. Trenul fugăreşte printre lanuri şi lunci şi pe negândita te afli trecut de Craiova şi te apropii tot mai mult le Turnu-Severin, Iaş ce adăposteşte unele din cele mai puternice urme ale Romanilor şi dovezi ale ro­manităţii noastre. Înainte de a poposi în frumoasa gară Turnu-Severin, zidită măestru prin străduinţele fostului Mi­nistru al Comunicaţiilor, Dom­nul Richard Franasovici, co­bori cu trenul spre Dunăre prin nişte serpentine splen­­dide şi repezi, dătătoare de puternice şi des repetate pal­pitaţii. De fapt această pantă între staţiile Balota şi Şimian, este una dintre cele mai mari din Ţară. Şarpele în care călătorim, se întoarce când pe o parte, când pe alta, căutând parcă să arată tuturor călătorilor, frumuseţile în cari peste câ­teva m­uute un rom. Trecem pe lângă rămăşiţele podului lui Traian, îngrădite spre a nu se dărâma cu to­tul, mai ales că lângă acest picior, s’au găsit în timpul din urmă, rămăşiţe de Castre şi ferme. Vapoarele, multe la număr, sub diferite pavilioane, ne primesc cu sirene de „bun veni". Cum ieşi din gară, ţi se înfăţişează o privelişte în­cântătoare. Oraşul Turnu-Severin se ri­dică în amfiteatru mândru, acoperit de un parc, Parcul Rozelor, cum arareori ţi se întâmplă să vezi, brăzdat de bulevardul solid asfaltat care te scoate în oraş. Mărturisesc că sunt rare oraşele, mai ales din cele mici (Continuare in pagina 2-a) nnm wm De abia în ultima vreme se observă la noi o mişcare mai accentuată spre a face cunoscute frumuseţile ţării noastre. In acest sens Ofi­cial National de Turism a ţ păut o seamă de publicata cu neaen pitoreşti din Romă­­­nia, Insolite de descripţii po­etice in diferite limbi. Deasemenea Fundaţiile Culturale Regale, constatând că de la ,,România Pitoreas­că“ a Ft Vlâhuţ­a, nu s’au mai scris cârţi apreciabile asupra aşezărilor româneşti, au editat câteva monografii de oraşe : Bucureşti, Braşo­vul, Constanţa, etc, urmând ca mai târziu să întrunească toate acestea într’o completă Românie Pitorească. Subsecretariatul de Stat al Presei şi Propagandei, deşi de curând infiinţat desfăşoară ore activitate pentru a evi­denţia comorile româneşti. Niciodată n'a fost în ţară o afluenţă mai mare de ziarişti şi scriitori străini, care fiind călăuziţi de O. N. Z., au a­­vut toate înlesnirile să vizi­teze pământul românesc. Efectul acestei propagande n'a întârziat să apară în pre­da străină, prin articole elo­gioase despre România. De curând la Radio Normandia s'a ţnut o conferinţă de că­tre d. Charles Ou­lmon­t des­pre­­frumuseţile ţării noastre. Acest talentat gazetar arată că M. S. Regele Carol 11,—„un mare constructor de oameni"— sprijină ridicarea satelor şi a ţăranilor, păstrând in acelaş timp frumoasele datini româ­neşti, şi arta populară. L’au încântat, de asemeni, costu­mele noastre naţionale, cânte­cele şi jocuri­le. Conferenţiarul termină afirmând că poporul nostru vrea să şi pregătească viitorul, ne­renegând nimic din nobilul trecut. După terminarea conferinţei, d. Charles Du­mont, care este şi un iscusit pianist, a execu­tata radio câteva cântece popu­lare româneşti. M ev©i ©dâlâfear© și ilificvali&fB financiar® ale lașului Cai­ava teal© s©mxai făca$i v© După cum am văzut, carti­erele periferice ale lașului a­­duc un aport financiar foarte redus; în schimb primăria cheltuește cu ele mai mult de cât ii permite bugetul, să stabilim care ar fi chel­­tuelile : - - ——«a--—­la stradă a unui imobil per­feric ar fi numai de 20 s (sunt imobile periferice d 3—4000 m. p. cu fața de pan la 80—100 m.p.) și dacă făţ: msa madie a străzii ar fi d 8 m. cheltuelile, numai de pa vaj, ar fi : 20 m. X 8 w , . X 150 lei m.t de pava; == 12.000 Iei. Cum in exemplul nostru de ieri avem 2550 imobile de la periferie, înseamnă că pava­­rea străzii respective (pe care ar fi așezate d® o parte și alta imobile) ar necesita o cheltuială de : 2550 X 12 000=30.600.000 lei. Această sumă, dacă ar fi suportată în întregime de a­­celeași imobile, rezultă că s-ar acoperi la timp de : 30.000 000 . — "„“ry--"■■■■" = 120 am 755.000 Da­r mai adăug­im şi alt® nevoi: caial, apa, localuri de şcoală, pieţe alimentare, între­­ţinere, etc. ajungem la sume fabuloase. Concluzia ? Perife­ria nu-şi poate amortiza nicio­dată dub­uriile edilitare, din­­ veniturile proprii. Şi lipsurile devin tot mai numeroase, cu cât ne înde­­părtăm la centru. Suprafaţa străzilor Oraşul Iaşi fiind extins prea mult, evident că are şi st­răzi numeroase, ocupând o supra­­faţă mare. Astăzi, oraşul ara 647 si razi in suprafaţă de c. ca. 1 milioane m. p., pe cind Bucureştiul are 9 mi­ioane m. p. Deci noi avem cu 4—5 ori mai puţin la suprafața stră­zilor din capitală, care ar® însă un buget de două ori mai mare. Străzi pavate După statistica Serviciu­­l de Comunicaţii al Municipiu­­lui, Iaşul are astăzi străzi pa­vate numai în suprafaţă da 554.638 m. p., iar restul de 1. 445.362 m. p., îşi aşteaptă de zeci de ani pavarea. Procedând la o calculare a­­mănunţită, costul aproximativ al acestor lucrări ar fi: 1.445 36 . m. ■*. X 150 lei m. p. = 216.811.300 l ei. Pentru Iași este o sumă in-tr-adevăr colosală, care nu se (Continuare în pagina 2-a)

Next