Opinia, octombrie 1938 (Anul 34, nr. 9452-9477)

1938-10-01 / nr. 9452

Au sosit Hio*Se de RADIO TELETUNKEN Marca mondială de calitate MODEL 1938 — 1939 pentru curent alternativ, continuu și LA BATERII. reprezentanta j |„er GHEORGHE IR8TZ _ EXCLUSIVA Str. A- C. Cuza 3 (Piaţa Unirei) Telefon 1564 Infiptuiri folositoare at Cinem le comun din inşi Bititul cîtorva luni de activitate Zilei® acestea se împlinesc luni de când actualii conducători ai Camerei de Comerț şi undt serie din Iaş au venit să diriguiască treburile instituţiei. Cu aceasă ocazie, va avea loc un consiliu plenar, în cadrul căruia se va face dârei de seamă asupra activităţii. Întâlnind pe d. preşedinte Const. Pogor, caut să capăt unele date asupra înfăptuirilor de până acum. — „încă de la venirea la Camera de Comerţ—ne spune d. Pogor—am spus că gândul nostru este curat şi cinstit şi că vom face din această instituţie o casă de adăpost, de sprijin şi alinare pentru comercianţii şi industriaşii ieşii. Uşile Camerei au fost larg deschise tuturor colegilor noştri, cărora le-am putut fi de folos, precum şi acelora care ne-au putut da sprijin, in vederea elaborării problemelo şi soluţiunilor pentru împlinirea necesităţilor economiei noastre naţionale. Nimic nu m-a reţinut de impulsul nostru, de a îndruma această instituţie pe calea realizărilor în toate domeniile. Am făcut tot ce ne-a stat in putinţă ca să organizăm interesele individuale şi generale. Vrem ca spritul de vioire ce se simte in toate instituţiile să stăpânească şi această Cameră de Comerţ. * Convorbirea cu d. Pogor a alunecat apoi asupra principaelor probleme ce l-a preocupat şi a înfăptuirilor de ordin practic. Chestiunea fiscală.., ...a fost problema care a stârnit mult interes in viaţa comercială ieşană. In decursul anilor s-au instituit fei de fel de sarcini fiscale, fără a se ţine seamă de posibilităţile de plată ale comercianţilor şi industriaşilor. S-a propus şi s-a admis în parte unificarea impozitelor şi taxelor, fapt care va îndrepta multe nedreptăţi actuale şi va da un nou impuls de viaţă tuturor întreprinderilor comerciale şi industriale. Registrele comerciale şi taxa forfetara... ...au fost deasemenea două problem® vitale. S'a stabilit definitiv—in urma intervenţiunilor Camerei—noţiunea de mic industriaş şi comerciant. Astăzi, toţi cei impuşi până la un venit anual de 150 mii lei, sunt scutiţi de ţinerea registrele la zi, în schimbu unei tix® forfetare de 200 lei anual. Chestiunea timbrului aviaţiei... ...a fost de asemenea lămurită. In schimbul unei sume fofetare anuale de 100 le, micii comercianţi nu vor mai înregistra la zi operaţiunile lor. Această taxă a fost fixată numai ca un echivalent al toleranţei de maximum 3 luni, ce se poate admite ca întârziere a înregistrărilor contabile. Dări şi taxe comunale După cum se ştie, la baza noului regulament s'au fixat taxe mari pentru diferite servicii prestate de Municipiu. Astăzi, când afacerile merg atât de slab, nouile sporiri de taxe sunt greu de suportat. S'au fixat cotele de 1,50 la sută din valoarea locativă netă pentru locuințe; pentru prăvălii 5 la sută; pentru industrii 7 la sută; şi 5 la sută pentru locuri virane. S'a intervenit şi s'a admis în principiu ca prăvăliile şi industriile să fie impuse cu 2 la sută din valoarea locativă netă. ft S'au realizat apoi: târguri de vinuri, oboarele de cereale , târguri de vite, rampe de lemne ; s'a intervenit la Poştă pentru uşurarea operaţiunilor de Incaso, care a şi admis normele propuse de Cameră; orarul la magazine a fost deasemenea stabilit în urma intervenţiei camerei ; s'a propus şi s'au admis în principiu unele modificări legei pentru Înfiinţarea registrelor comerciale; comerţul ambulant a fost legiferat în condiţiuni bune, etc. etc. După cum se vede, numai în decurs de 5 luni de zile, actuala conducere a camerei de comerţ a realizat lururi folositoare, încrederea acordată de către Ministerul Economiei Naţionale, de şefii autorităţilor locale, cât şi de comercianţii şi industriaşii ieşeni, a fost pe deplin meritată. ING. Exerciţiul de apărare cu un deplin succes, s'au desfăşurat ieri, în localitate exerciţiile de apărare pasivă. Prin sunete prelungi ale sirenelor fabricilor, dangătul clopotelor tuturor bisericilor, la ora 12 s'a anunţat primul atac. Imediat circulaţia a fost întreruptă, iar publicul s'a refugiat in locurile de adăpost. După câteva minute şi-a făcut apariţia o escadrilă de avioane, simulând un atac cu gaze, deasupra principalelor clădiri. Aseară la ora 11 a avut loc al doilea exerciţiu care s'a desfăşurat în aceleaşi bune ondiţiunî. La reuşita deplină a acestor exerciţii au conlucrat armata, secţia de pompieri, serviciul sanitar, premintarii, străjerii, poliţia şi publicul ieşan care a înţeles să respecte întocmai dispoziţiile date. In chestia revizuirilor medicale militare Bucureşti 30.Ministerul apărării naţionale a dat un comunicat în care se anunţă că sunt scutiţi să se mai prezinte la revizuirea medicală acei care au obţinut o clasare definitivă de la comitetul sanitar consultativ al armatei. Cercurile de recrutare vor proceda conform acestei dispoziţii. Pentru orice neregula stăruim să avizaţi spre a ne adresa Justiţiei. Vasile Gh. Mândru, Reprezentantul societăţei ..Borsec,..________ Podoabe nepreţuite (Continuarea din pagina 2-aj mă postilă pe drumurile pline de surprize ale Nidanovei. Mai mult la deal. Coaste din ce în ce mai prăpăstoasă, fac să-ţi sară inima ţia fiece clipă. Cai de loc, sunt deprinşi cu asemenea voiage. Noi însă, veniţi din hnd de Moldova unde drumurile io. sunt cât de cât mai drepte şi fărâ riscuri, ne rugăm pe Georgică s'o taie cu un km, pe oră, sau mai bne să ne dea voe s'o luăm pe jos. Georgică însă nu ne»aude. Cu volanul in mâna... mână. Pe la jumătatea drumului, maşina iar se opreşte şi şoferul invită pe ocupanţi să debarce pentru a lase valea şi dealul sau mai degrabă muntele, pe jos. Când am mai văzut şi lucrul acesta, am început cu deadinsul a ne gândi la cei lăsaţi acasă. De am trecut şi acest armen, numit• valea rea. Dacă i-am zis şi ei , valea rea, să se gândească oricine că nu era glumă. După toate palpitaţiile rămâi cu farmecul drumului. Am urcat până in creerul munţilor. Nşte munţi numai şi numai piatră. Munţi stâncoşi pe care vegetaţia cu greu se poate strecura. Un soiu de liliac s'a putut totuşi cuibări printre stânci, a primăvara e o feerie când înfloresc şi răspândesc mirosul 11. In sfârşit am ajuns şi la destinaţie, în satul Cerna- Vârf, aşezat, ca toate celelalte, în munţi, incât pe acolo Soarele totdeauna răsare mai târziu şi apune mai devremi. Locuitori Se ocupi cu grădinăritul, pomicultura, stupăria şi cu . . . căutatul como* morilor. Aşa merge pe acolo vorba, ca printre stâncile munţilor , sub alela pâracior, ar finind comori avuţii ascunse cu veacuri în urmă. Şi toată zia ciocănesc şi sapă, bine’nţales, fără rezutatul dorit. De fapt, ei sunt mulţumiţi de viaţă pe care o duc. Nu ar da liniştea ce-i stăpâneşte, pe nici un alt colţ de ţarâ. Este în adeverar încântător prin sălbăticie sa, ţinutul imbedinţean de Nord, unde oamenii îşi au obiceuireor, postul lor, naţional, limba lor dialectică nestricată de nici o influenţă străină. In câteva zile am vizitat câteva sate stând de vorbă cu cetăţenii de pe acolo. Nu se plâng de nimic. Noi, deprinşi cu viaţa mai sbucimată şi sgomotoasă, acolo ne simţeam siliil şi fugiţi de lume. Specificul isnercenior şi Nadanovenilor este curat românesc , de aceia cu plăcere aterizezi pe tărâmul lor, la plecare simţindu-te mai înviorat în ce are românismul esenţial. Preotul, învăţătorul şi ceilalţi conducători, sunt de-ai lor, integrali în vaţa simplă şi retrasă. Preoteasa şi Învăţătoarea nu ştiu ce sust fustele şi rochiile de crepe de Chin sau pantofii de antilopă. Costum naţional, pe acesta îl Îmbracă totdeauna. Bine ar fi, ca cei ce în timpul verii se plimbă prin fel de fel de ţinuturi străine. O problemă care trebue rezolvată este aceia a instalatorilor de apă şî canal. Pentru aceasta au fost consă puresadă a vizita aceste cuibare de români neaoşi cari ştiu să-ţi spună atâtea lucruri adevărate despre descălecarea lui Bădica Traian pe ţinutul Daciei, aşa cum nici cărţile de istorie ştiu a spune. Sărbătoarea. în mijlocul satului se face horă, unde se joacă numai jocuri româneşti. Au rămas nespus de mulţumit, de toate cele cele ce am văzut: locuri şi oameni. La întoarcere, drumurile par'că au mai bune. Valea rea n'a mai fost chiar aşa de rea şi palpitaţiile aproape dispărute frumuseţile Mehedinţului, cu legământul ca altădată să fac tot chipul şi să le putreei mai cu amănuntul. Până atunci, îndemn pe oricine are posibilitatea, să nu se ferească, ci să caute a vizita cu toată tragerea de inimă ţinuturile scumpei noastre Ţari unde vor găsi urme sfinte de ale strămoşilor de aproape două ori milenare şi astfel vor înţelege mult mai mult, decât din cheltuitul zadarnice prin meleaguri streine de hotarele şi tradiţiile noastre sfinte, Diacon Laurenţiu Gh. Pocovic. OPINIA Ciclul de confe- rinţe la Camera de Muncă Acum 2 ani s'a inaugurat la Camera de Muncă, din iniţiativa d-lui av. Em. Ceicovschi, fost deputat şi senator, un ciclu de conferinţe şi şezători pentru muncitorime. Iniţiativa s'a bucurat de succesul cunoscut in toate cercurile ieşene. După terminarea vacanţei, conferinţele de la Camera de Muncă au fost reluate. Astfel pentru Duminică 2 octombrie, ora 10 dimineaţă, se anunţă că va vorbi d. ing. Partenie Anton despre „Organizarea ştiinţifică a muncii". „%E a 40-a conferinţă din ciclul muncitorilor. Un succes frumos şi un prilej de recreare intelectuala pentru muncitorii şi funcţionari ieşeni. Laboratorul de analize medicale, chimice şi microscopice Dr. Ratianu autorizat de Min. Săni Publice, execută analize complecte de urină, spute, secreţiuni, etc. precum şi orice analize ce interesează industria, comerţul şi higiena alimentară, Iaşi, Cuza Vodă 83. un caz de paradentoz Cauza ? Adeseaori piatra de pe dinfi I Consecințe ? Slăbirea danfurei I De aceea piatra de pe dinți trebue combătută cu Kalodonf, singura pastă de dinţi din fără car© conţine oleatul sulforicinic, remediul suveran ce îndepărtează treptat piatra, prevenind formarea ei. la Soc. Apelor 0 şcoală şi un cămin pentru ucenici. Locuinţe pentru personal. Societatea Apelor a început să construească pe terenul de la Colou, din jurul rezervoarelor, un mare imobil destinat pentru locuinţe ale personalului şi înhraţarea unui cămin de ucenici. In legătură cu aceste proecte, am cerut lămuriri d-lui ing. I. Moţei, distinsul director tehnic al Societăţii. D. Moleţ ne sarată că Societatea Apelor din lucrările pe care le execută, se isbeşte mult de inconvenientul că nu are lucrători calificaţi şi nici atâţia câţi ar fi nevoe. Din această cauză se lucrează incvoe. Pentru a înlătura această piedică, dl. ing. Moţet a luat iniţativa să pregăteacă o echipă da lucrători instruiţi şi angajaţi permanent de societate. In acest scop, în imobilul de la Copou va lua fiinţă un cămin şi o şcoală da ucenici. Această şcoală, care va funcţiona sub privigherea d-lui ing. Moţet, va priti pe viitorii lucrători. Cei cari ar dori să intre în echipa de ucenici, se pot adresa la direcţia tehnică a Soc. Apelor. Chestiunea instalatorilor de apă şi canal Realizări votaţi la societate toţi instalatorii din oraş. Ei şi-au formulat doleanţele, iar Societatea le-a arătat condiţiile pentru a se realiza bune instalaţii de apă. Deoarece instalatorii au spus că nu au un regulamet nou, s-a început întocmirea unui regulament de către serviciul tehnic al societăţii. Instalatorii au mai cerut stârpirea lucrătorilor clandestini. Pentru aceasta s-a decis că toţi lucratorii sâ aibă carnete cu vize, iar instalatorii să ai un serviciu permanent pentru micile reparaţii. Instatori au cerut să fie sprijiniţi de societate la încasările particulare şi să li se dea dreptul să oprească lucrările făcute de clandestini. Soc. Apelor caută să-i ajute pe instalatori, spre a ajunge la executarea lucrărilor in mod ireproșabil. _________________REP. Gura amară ! Limba albă! Stomacul stricat! Acei cari îşi inchlpu®er, dimineaţa când se trezesc din somn, e gresc să aibă gura amară şi limba incărcată, —şi care continuă astel luni de-arândul, — se înşeală cumplit. Stomaculor funcţionează prost şi enevitabil ca într'o zi oarecare, acest lucru să le fe amintit printr'o insomnie tenace, prin migrene necunoscute până atunci, prin gaze, prin senzaţii de acru, prin arsuri la stomac sai prin greutate în trup, după fiecare masă. In acest moment mai e Încă vreme să remediezi aceste rele, luând, după masă o mică doză de Magnesia Bisurata. Pentru că, neglijându-ie prea mult aceste simptome degenerează, automat, în dispepsie ce va deveni încetul cu încetul cronică. Luat lucrul din vreme e bine, — o întârziere prezntă o primejdie. Magnesia Bisurata se află de vânzare în toate farmaciile şi drogueriile, cu preţul de Lei 75,sau în formatul mare economic, cu Lei 110. Iuliana Dr. C. Popa Radu cu copii anunţă cu aceiaşi durere parastasul de 4 ani al bunului şi în veci neuitatului soţ şi tată Dr. Cornelii! Popa Radu ce se va oficia mâine Sâmbătă 1 Octombrie ora 11 dim, la Cimitirul Eternitatea. Accidentul unui avion al Flotilei din Iaşi Pe când un avion „Seit“ al flotilei locale, pilotat de către adjutanţii Feliu și Niculescu, se întorceau de la Roman, unde luaseră parte la demonstrația de aparare pasivă, deasupra satului Vulpăsești, defectându-se ceva la motor, aparatul a luat foc. Toate sforţările piloţilor de a-i pune în poziţie de aterizare, au rămas zadarnice. Atunci piloţii cu un desăvârşit calm, şi-au pregătit paraşutele, lăsându-se un gol şi jungând în condiţii bune la pamânt. Din gara Vulpăşeşti s-a telefonat imediat flotilei locale, punându-l imediat la curent pe d. Comandor Emil Gheorghiu, care a ordonat o anchetă pentru a stabili cauzele accidentului. In acelaş timp a fost înştiinţat şi Minsterul Aerului şi Marinei de cele întâmplate. Aparatul a fost complect nimicit. Inmormântarea d-nei Agripina Bogdan Eri, la Cimitirul Eternitatea a avut loc înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale regretatei Agripina Maior G. Bogdan. înmornântarea sa a făcut intrunn cadru deosebit de impresionant. Un prieten al familiei a vorbit in mod mişcător, evocând bunătatea decedatei şi dragostea ei pentru copii şi familie. Au participat la trista ceremonie numeroase persoane de vază ale Iaşului,care au ţenut să aducă ultimul salut dispărutei. Corul d-lui Sorin Vânătoru a dat răspunsurile la slujba religioasă. Primarul Capitalei Bucureşti 30. — Astăzi la prânz are ioc instalarea d-lui general Dombrovski, în postul de primar g-ral al Capralei, Informaţiuni . Aseară la palatul Cotroceni a avut ioc o nouă consfătare prez dată de M. S. Rigste şi tn care s’au discutat chestiuni privitoare la aeronautică şi marină. X INAUGURARE— Duminică 2 Octombrie, după ameaza, va avea loc la Sanatoriul Bârnova inaugurarea noului pavilion. La solemnitate va participa şi numeroase personalităţi din x Doctorul Sebastian Pineles înapot în locuate şi-a reluat ocupaţiile. Cuza Vodă 20. La boalele de treat şi intestine se recomandă numai BORVIZUL DE BORSEC. Corespondența. A. E. La Copou sub teiu, cu „Opinia" în mână. Duminică ora 11. Diaconescu.