Opinia, ianuarie 1939 (Anul 36, nr. 9530-9553)
1939-01-01 / nr. 9530
fiB \ I^Saa g€§,asflâ temea Calendaristic«* Până şi calendarul care ar trebui vinedea Iluzia schimbării, are si 5 ifOiiedU! ilC IU»*. Luna Ianuarie şi luna Octombrie keep amândouă cu aceiaşi zi. Aceleş lucru la luna Iulie care începea luna Aprilie, şi la Decembrie ca Septembrie, februarie, Martie şi Noembrie încep şi ele cu aceiaşi zi. Ce-i drept, Mai şi Iunie fac excepţie la această regulă. Mai este de remarcat că secolul nu începe niciodată intr'o Duminică, Istr’o Miercuri sau Vineri. Nimic nou—cel puţin pentru aniibisecţi... Anul e alcătuit din 363 zile 48 minute și 46 secunde. Din această primă, calendarul gregorian (adoptat aproape pretutindeni) va pierde o zi MP un interval de 3200 ani. (Pierderea ar fi mai mare dacă nu s‘ar stroga câte o zi la anii bisectili). an ar. 1 diaire Frai*?® ?i Alstlia In franţa şi Anglia s'a pus en nou în discuţie chestiunea construitei unui tunei sub canalul Mănecei, care să lege cele două ţări. Savanţii geologi au stabilit că odinioară a existat o fâşie de pământ care lega Franţa de Anglia. Dar fâşia s'a prăbuşit, pe locul unde-i astăzi , Marea Mânecei ! La 50 metri adâncime se toate construi tunelul, pe o , lungime de 55 km (din care 59 h 72* sub apă). Lucrarea cr ţine câţiva ani şi ar costa de-o 2 şi fum. miliarde lei. Prin acest tunel s'ar asigura transporturile intre Anglia şi Franţa, fară teamă de atacurile unei flote inamice, şi mai cu seamă de atacuri aeriene, V-g»,«S©aai»® «!*?... v' a rasplari in AsagHîa S'a scris acum câteva zile despre vampirul din Halifax, omul care eşea înaintea femeilor şi a fetelor din orăşelul englez şi fără ca eie să-şi dea seama îs tăia cu un briciu urechile, nasul sau ce ii venea mas la îndemână. Iată că acum o ştire venită din Londra anunţă că acest dement a avut multi imitatori. in timp ce in Halifax cei loo cop da locuitori trăiau sub teroare şi toată viaţa oraşului era întreruptă, toată lumea stând ascunsă în casă cu uşile închise de teama monstrului, din alte oraşe veniră svonuri că tovarăşi de aivampirului „lucrează“ pea«colo în toata Astfel semnalate isimii?»u aici. ... . .......Totuş metodele au fost diferite. Fiecare întrebuinţând un mod cu totul deosebit. Astfel cel din Manchester ataca victimele cu un cuţit şi trasa pe braţul fiecăreia o cruce mare. Cei din Londra prindea copii între 14 şi optsprezece ani şi le făcea pe umărul drept cinci crestături. Poliţia nu ştie ce atitudini să ia faţă de aceste întâmplări stranii. Superstiţioşii cred că este vorba de o epidemie de vampiri. Un făina cu bucluc Din Holywood se anunţă că Charlie Chaplin va începe in curând turnarea unui film în Întregime vorbit. Filmul se va numi «Dictatorul“ și se afirmă că va fi o satiră la adresa d-lui Hitler. S-a produs un demers oficial german pentru oprirea turnării filmului, dar fără succes. Efectul bonco" Sulul Boicotul economic american împotriva Germaniei, are fired. Astfel, transatlanticul german „Bremen“ care poate transporta dintr-odată 1600 pasageri, a făcut ultima traversare numai cu 36 persoane ! Americanii au refuzat să folosească vaporul german. Şi de aceia „Bremen“ şi-a suspendat cursa spre America 000 al gracis Sub patronajul Societăţii Naţional© de Arte Frumoase şi al Societăţii Arhitecţilor moderni din Paris, şi-a constituit un comitet pentru a oferi Statelor-Unite, cu ocazia Expoziţiei Universale de la New- York din 1939, un monument al Păcii închinat amiciţiei franco-americane. Proectele acestui monument ,care după ideia iniţiatorilor trebue să corapiecteze în America simbolul statuii Libertiţii din New York, sunt Încredinţat® arhitectului Bonkowcky şi sculptorului Jean Boukif. tiu £Ui0UnUX8B©EKf ţ i"I . Opera macinitoare a regimului nou Regimal instaurat i» Koalám la 10 Februarie, a venit în numele unor hotărâte principii de acţiune şi a fost impus de Însăşi cerinţele adânci ale vieţii noastre naţionale. Noua cârmuire a izbutit să aducă modificări, reforme şi multipla redresări pe marea liţie a c© scandamentelor* »,ace luni ache© an ciclu de rodnice eforturi şi deschide vaste posibilităţi de continuare. Este adică o etapă îa care zelul frenetic al realitatizării n‘a cunoscut aici un ceas de repaus. Se simţea profund nevoia ailor îndrumări şi altor afirmări in câmpul politicei. Aproape că totul a trebuit să pornească de la început. Ritmul a fost mereu dinamizat de aprigele indemsuri ale Suveranului. De aceia logic era ca răstimpul acesta de mărturisire vreri reformatoare să sa soldeze cu cele mai fecunde contribuţii în toate domeniile. Opera de consolidare, evident, nu putea să se termine intr'un interval de vreme atât de limitat. Dar s'au desţelenit orizonturi şi s'au aşezat durabile temelii construcţiilor viitoare. Felurite probleme care priveau existenţa Statului român, se impuneau grabnic soluţionate Dar pentru asta era trebuinţă absolută de o limpezire a situaţiei de o precizare a sensului înspre care să se orienteze râvnele energice. Drumul a fost croit cu o excepţională siguranţă vizionară, de Suveran. Iar membrii guvernului au mers decişi pe această dâră de lumină. La fiecare departament s‘au rostit din primele zile normele călăuzitoare. In modul acesta s’a creat iniţial o unitate de concepţie şi o activitate pe care aici tm sistem n‘a avut-o. Interesele supreme ale statului şi ale Naţiunii s'au susţinut necontenit. Un singur imperativ s'a ascultat și se ascultă: binele obștei, lată într'o oarecare măsură explicat succesul celor zece luni de conducere regală, în spiritul Constituţiei no ui. iMwiiTOiniiiiiiii iimirri ..— •=T3BSA Snfiiin rspirat, DS33 Numărul populaţiei in descreştere D-na Elena Miron, şefa referenta a biroului Statistic de pe lângă Oficiul Stării Civile al Municipiului Iaşi a întocmit tabloul statistic al mişcării demografice a oraşului nostru în cursul anului 1938. Tabloul va fi înaintat institutului general de statistică din Bucureşti. Din lucrarea d-nii Elena Mirea, extragem, câteva cifre. Câţi s'au născut In cursul anului care se inchee s'au născut in Iaşi 2093 copii, faţă de 2393 naşterii înregistate în 1937. După cum sa vede, in anul 1938 natalitatea a fost mai puţin spornică, oferind un minus de 300 suflete. Cea mai abundentă lună în naşteri a fost Iulie, iar cei mai puţini naşteri s'au înregistrat in Ncembrie. In medie câte 5—6 pa zi. Este interesant faptul că anul acesta s'au Înregistrat cele mai mula naşteri nelegitime, in toal: 507, din care 260 sex temnain şi 247 sex masculin. In 1938 ai fost născuţi morţi 134, da care 79 de sex masculin şi 5 de sex temeni. Câţi au murit in cursul aoului 1938 au murit la Iaş 2319 oameni. Cei mai mulţ au sucombat in lunile Ianuarie. Martie Iunie, Iulie şi August. In medie 6-7 pe zi. Moartea acestora s'a datorat in parte accidentelor 54, sinuciderilor 108, şi crimelor 2. Avem un deficit de o pulafie de 226 suflete. Căsătorii şi divorţuri Anul acesta s’au efectuat la Iaşi 763 căsătorii. Este interesant să menţionăm că anul a es'a mariajurile au fost cu mult mai puţine ca în anul precedent. Cele mai multe căsătorii s'au efectuat în lunile Martie, lunie. Iule Octombrie şi Noembrie. In medie câte 2 căsătorii pa mu In eeiaca priveşte diversu* rile — 117 — ele s’au produs între soţi cupa o căsn* nicie de 15—20 ani. Din cele mai sus expus, reiese că populația laşului, descrește. V. G. 4 ♦ neespiraţii de Anul Nou Insă de dimineaţă, în ajunul Anului Nou, băeţii se pornesc cu „plugul", cu „uratul“, sau cu „hăitul", cum zic pe la noi, fiindcă „cetărătura“ sau „urarea" cunoscută, pe care o spun copiii la fiecare fereastră, de multe ori se Întrerupe cu strigătul : „băi! ’ „hăii", ca şi cum ar mâna boii la plug. Umblatul copiilor cu plugul, în ajunul Anului Nou, îndrpuind aratul şi munca pământului de peste an, zugrăveşte întreaga viaţă a plugarului român. Cuprinsul „urărilor“ care se rostesc cu acest prilej, este plin de lucruri ca din poveşti, dar totodată şi de multe hazuri pe socoteala gazdei. Cine nu ştie da acel: „S'o sculat mai la Bădica Traian"... Sau : „Căpitan Ion cel bogat Dimineaţă s'o sculat“... cu care se încep aproape toate „urările" de Anul Nou, şi unde se povesteşte, că stăpânul casei a suit la arat cu „pluguşorul cufoispreze boi“, —şi a arat „dealurile Gararimului, văile Rusalimului"... Dar tot el „a aninat intr’un os de râmă, şi-a făcut plugul fărâmă"... Cât haz ! Câtă veselie! Gospodarii zâmbesc binevoitor la auzul acestor „laude" pe seama lor, iar gospodinele suflecate păp la cot, şi cu fustei© puse la brâu, umblă repede, pline de făină, aburite de para focului, şi coc colaci, pe careii impari „plugarilor“. „Ce târâtorii“, de obicei, umblă cete, dintre cari numai unul „urează" sau „ceatără", iar ceilalţi, la semnul dat de dânsul, strigă: „hăi! hăi !“. „Urâtul* şi „hăitul" bieţilor, aproape întotdeauna este însoţit de sunetele de clopoţei, tălăngi şi alt© lucruri cu corţ fac sgosvor, şi care ineh puesc sgomotul cu care pornesc plugurile oamenilor bogaţi pirimăvara la arat. Toata ziua, in ajunul Anu lui Nou, satela clocotesc de glasurile cetelor de copii ce „hăesc“, de sunatele de tălăngi, de clopoţei, de freamătul câinilor, cari şi ei mai mult de zburdă citise aleargă şi latră la jurul cârdurilor vesele ale micilor, „plugari“, aşteptând să le cadă şi lor ceva din şragurile de colaci, înşiraţi, pe „pluguşoarele“ copiilor. Şi fireşte că le cade. In noaptea Anului Nou Dar decum însărează, satul Începe să vuiască de glasuri mai groase, ale ceturatorilor mari, ala flăcăilor şi chiar ale gospodarilor celor mai săraci cari umblă şi „urează“ pe gospodarii cei mai bogaţi. Micii „plugari", cu „pluguşoarele" lor, de cum s apus soarele, încetează să mai umble. Plugarii cei mai „bătrâni" noaptea nu mai umblă cu „pluguşorul", ci cu tângeli,cu tălăngi mult mai mari şi cu „buhai", pocnind din biciuri ca la o adevărată plugari®. „Uraturile“ lor sânt mult mai lungi şi mai bine ticluite, încât îţi fâc© o plăcere să le asculţi. Gospodarii îi aşteaptă pe aceştia cu colaci mult mai mari, cu gărăfi de vid, pregătita de cu sară, şi le dau paiate. Şi în liniştea tihnită şi sărbătorească a caselor lor luminate, la adăpost de gerul care adesea ori scrâşneşte în această sară, el ascultă ceasuri Întregi „urările" cetei de la fereastră, rezimaţi de soba fierbinte sau aşezaţi cu coatele pe masă, în mijlocul întregei familii, zâmbind din când in când, tăcuţi şi gânditori, când „urătorul" aruncă una prea gogonată, sau îl ridică pe stăpânul casei în slavă. Fiecare nouă ceata de „centărători" este o adevărată întâmplare de mare bucurie pentu gazdă, mai ales acolo unde sunt fete mari. Până târziu, după cuce şi în ajunul Anului Nou, satul geme de vietul acestor „urători", care ca un freamăt nedesluşit al pământul se înalţă în întunerecul nopţii. Vrăjitul Fetele mari in această seară piat Unui nou Pierdut în zări ca un ecou Purtat de Crivăţul hoinar, Acelaş cântec milenar; Se luptă cnut vechi ca anul nou, Pentru an joc în călindar... La geam, copiii, soli voioşi, Pocnesc din biciu şi trag buhai Ca înaintea unui Crai... Cu pluguşorii tot mai sgomotoşi, Se’ntrec în chiot cu alai. Ţânţari, cari, cu' va ieşi V 303-i te alată odată ziua unui an nou 3 sosit, încă odată se va face revelion. Cu mult sgonaot, cu băuturi, cu mânatăta risipă, lumea e vechiul an şi va ţ ia. cel nou, ,gă frate, aşi vrea îreşti un minut şi să dc şi serios. Nu te pene scurtimea viei.est, moment al vnce: »?U .n nou în viaţa ta ? cum zilele urmează alta, anotimpurile sotirapuri şi viaţa noaf:;e ierni şi câte I. ui Vi t' n - scump* ” a,,«st an cirte leupu e speran U tel Câte căderi ai nat î, înainte • . Câte remu r Şi în loc a petesse ■ ,fracţie un moment rios, nu trebui© oar« ti i în tine şi să te „Ce valorează n ai Dumnezeu, care ţinu dreptăţi», anul meu sfârşeşte ?“ Ce va veşniciei anul pe care-1 încep? Unde sunt? Unde ai zis Frate scump ! in ceia ce priveşte anul pe care îl termină, ii® ca Dumnezeu să ni acopere de iertare, pentru mine şi pentru tine ! In ceia ce priveşte anul ce-l începem, el va fi după cum iţi vei face intrarea în viaţă. Dacă îl începi cu risipă, zgomot, îi va fi mereu tot zgomot, tot risipă. Dacă-l vei Începe cu reculegere şi rugăciune, va fi reculegere sfântă şi rugăciune Da,,, unde sunt acuma cei care cu o sută de ani in urmă au făcut revelioane zgomotoase ? Şi cei care acum cincizeci de ani au primit aleu! Şi fulgii curg tot mai cu spor Din ceaţa nopţii alungaţi, încinşi în horă, fermecaţi... Şi se aştern tăcuţi in alb covor Ca nişte fluturi îngheţaţi. Lângă perdea, bătrânii stând Pierduţi în sfinte amintiri, In zarea unei licăriri. Tresar mereu din lumea lor oftând In razele de fericiri, nou cu paharul de vin la mână, unde sânt ? Locul jos nu s© mai cunoaşte. Şi dacă azi ar putea vorbi, ce ne-ar mai spune oare ? O ! ne-arzice fiecăruia : „Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile lui, căci aceasta- i datoria omului. Pentrucă Dumnezeu va aduce la ziua judecăţei toată fapte, tot ce este ascuns, fie bună, fi* rea (Ecleziast XI). Fratel© meu ssawp si sor* nie«, ori cvom ai b tu şi orie© situaţie ai sv«e, oreşte-te o clipă şi ia «mla» casta care vine, intrebii’ '«sa» ză-1 pt’.mru cucei,ier di«j.Dacă te colţurile, ei va va aduce xi crimî, ori zile de chu bucurie, voi să ştiţi sunaţi mîntuire, singura care u valoare înaintea Domnului- Caci negaţiile pământului, după cuvântul Evangheliei, nu sunt nimic... decât rătăcire şi înşelare, pe căsd bogăţiile sufletului ne aduc totul, pe care aşa de mult îl dorim. , Faceţi-vă comori in caruri, pe care tâlharii nu te pot fura, nici rugina nu le poate roade, nici moliile nu le mai mâncă. (Ev. Matei, Cap. 6., vers. 20). In seara spre Anul Nou, subitul meu frate, « obiceiul că stingem lampa pe la ora 12, ca să despărţim anul vechi de cel nou. Te rog, mai las-o stinsă încă 10 minute şi aprindeţi lampa sufletului tău. Intră la anul nou, cu această lampă fiiii sigur că nu t© vei rătăci pa cărările păcatelor. Priveşte cu sufletul tău aprins de focul credinţei peste gării© Întunecate Încă ale arcului ce vine şi vei vedea cu ochii credenţei tale, la depărtare, o lumină din ce în c© mai mare, şi'n lumină, cinem, cu braţele întinse venind spr© ţine. Acela e Iisus Hristos. El te iubeşte mult, ca pe un copil scump. Vrea să te mântui© şi să te fericească. Cu gândul şi viaţa dată Lui, Începe tu anul nou 1939. Pr. P. CHIRICA Biserica Barnovschi-îaşi I B.p.U. „IA. EM1NESCU“ IAŞI cug 1C« ti izb Şi tot mai clar sună‘n urechi Aceleaşi glasuri argintii Ct toarnă‘n suflet bucurii Şi anul nou ia locul celui vechi Adus dt gloata de copii... m m in noi * in : lui lanţa :# su ziua CONST. ROLLER 3rr^i~9#5? .Continuare îa pagina 2*ai „vrăjesc" şi caută să'şi ghicească „ursuiul“. Pentru aceasta ©1© incă de cu zi îşi pregătesc busuioc, pe car© stăruie s&'l fure de la „pluguşoarele* băeţilor ce umblă cu „uratul". Acest busuioc ietei© îl leagă noaptea cu ochii inchişi la câta un par, şi dacă parul se nemereşte cu coaja—viitorul bărbat va fi bogat ; dacă însă parul va fi fără coaja, bărbatul fetei care a legat busuiocul—va fi sărac, întreabă sara pe întuneric numele trecătorilor, şi cum va fi numele lor, se zic© că tot aşa il va chema şi pe bărbatul fetei care a Întreba . Ascultă pe la ferestre, și dacă în casă zice cineva „du*