Opinia, februarie 1939 (Anul 36, nr. 9554-9577)
1939-02-01 / nr. 9554
ANUL XXXVI Noi 9554 ABONAMENTE: Lei 350. „ ISO.' » 90. „ 35. , 1500. # * Hi M • * I» i\ . pe un an , „ 6 luni ® 3 luni : „ 1 lunS .Instituții publice Atelierele tipografice „Opinia“ Iasi str. lapusneanu 37 FRONTUL RENAŞTERII NATIONALE“ SI FIGNICULTURA Şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Nationale, a fost nu numai o înălţătoare manifestaţie de solidarizare a elitelor muncii româneşti in jurul Tronului, dar şi un fericit prilej pentru o expunere programatică sumară, evident la cadrul unei atare solemnităţi,a acestei organizaţiuni izvorâte din perfectul acord între voinţa Majestăţii Sale Regelui şi a poporului Său. După ce I. P. S. Patriarhul Ţării a înfăţişat misiunea Dilectoratului şi a Consiliului Superior, au luat cuvântul reprezentanţii celor trei categorii constituţionale ale muncii româneşti, agricultura, comerţul şi ocupaţiunile intelectuale. În ce priveşte agricultura, F.R.N. şi-a trasat un program practic, izvorât din nevoile reale ale plugarimei, nevoi care nu au putut fi până acum înlăturate, fiindcă trecutele regimuri politice aveau interese de partid şi individuale de satisfăcut, înaintea celor obşteşti. Acum, F. R. N. nu se gândeşte decât la interesele sătenilor, ale agricultorilor autentici şi ale acelor ce muncesc pe care le va satisface, punându-se în concordanţă cu marile interese al Statului. Or, nevoile agriculturii sunt la mare măsură a Statului însuşi, dat fiind că 15 milioane din locuitorii ţării noastre sunt agricultori. S-a arătat la şedinţa de constituire că de 20 de ani drumurile de ţară au rămas fără nici o reparaţie; campania de modernizare a şoselelor a început sub noul regim; de refacerea căilor de comunicaţie se leagă în primul rând nădejdile de prosperitate economică viitoare. De altfel, nu numai agricultura, dar şi administraţia, sănătatea publică, turismul, cer drumuri bine construite şi bine întreţinute. Agricultura mai are nevoe de o bună administraţie de stat, care s-o ajute, nu să-i pună piedici, aşa cum se întâmpla ades sub vechile guvernări politice. De la regulamentul organic, ţara aşteaptă o bună administraţie. In fine, F. R. N. ridici de* sideralul întăririi poliţiei rurale, care să apere holdele şi satele* Civilizarea satelor, acţiune vastă începută de noul regim, este strâns legată de ridicarea economiei, şi fireşte, în primul rând de ridicarea agriculturii. Capitalul urmează să fie atras la sate, iar agricultura trebue ajutată să-şi ridice producţia. Situaţia ţăranilor trebue pusă pe primul plan al preocupărilor F. R. N. a afirmat primatul aceste probleme, punct de vedere care concordă perfect cu acţiunea guvernului de ridicare a vieţii săteşti, dat fiind că, poate o treime din populaţia ţărănească, nu cunoaşte higiena şi nu se hrăneşte îndeajuns. S’a pus deasemeni chestiunea muncii ţăranilor fără pământ, pentru a da o organizaţie in concordantă cu acţiunea de ridicarea a vieţi ţărăneşti, cât şi cu interesele începutului de pătrundere a capitalului n agricultură. Pentru ţăranii cu pământ puţin, F. R. N. a propus soluţiunea agriculturii intensive confirmând prin acest deziderat a reprezentaţiei agricole a ţării, justeţea vederilor M. S. Regelui, care, la începutul acestui an dă înalt îndemn pentru începerea unei campanii în sensul agriculturei intensive.* Fărâmiţarea locurilor ţărăneşti, care au rezultat după transformarea latifundiilor de odinioară, prin împroprietărirea ţăranilor, la mici proprietăţi agricole,a făcut ca vechea metodă de cultură extensivă, să nu mai dea rezultate în ţara noastră. E o întreagă educaţie agricolă de refăcut ; evident că rolul agronomuîu în această operă, este covârşitor. Ţăranuî insă nu se va depinde cu agricutura intensivă şi raţională, dacă nu va avea pref. De aci, necesitatea unei întregi politici de valorificare, de convenţii cu alte ţări, ci măsuri voluntare. Or, toate aceste importante deziderate exprimate de reprentatul agricol al F. R. N., sunt pe linia înfăptuirilor ş reformelor începute de noul regim, ceea ce dovedeşte încă odată că suntem pe calea dreaptă, care va duce ţara la prosperitate şi întărire, F. R. N. se afirmă astfel, de la început, organizaţie unică a marilor interese olşeşti. Luptei© din Spania Prin curcerirea Barcelonei, naţionaliştii spanioli au realizat o victorie de seamă terrainînd o ofensivă prelungita de luni de zile. Harta alăturată înfăţişează asedierea Barcelonei de către naţionalişti. populeco cotidian Vedere «Ban Bsarceloiriai fotografia noastră reprezîntă o vedere din frumosul oraş Barcelona, care a fos cucerit de curând de naţionalişti. Precum se ştie, Barcelona are o populaţie de aproape 3 milioane locuitori. _____Clişeul de mai sus arate piaţa García din centrul oraşului. Bino i O leiKmiaraire Citit fără Irazralia. Se ştie că printre primii colaboratori ai revistei „însemnări ieşene“ se numără şi dl. Ionel Teodoreanu. Deşi mutat in capitală, d-sa a continuat să păstreze legătura cu cercurile ieşene. Iată insă că o recenzie asupra romanului „Fundatul Varlamului, publică de revocta ieşană a provocat unele interpretări greşite. S‘a anunţat chiar că dl. Teodoreanu s‘a supărat pe Iaşi şi s‘a retras din redacţia „însemnărilor ieşene In ultimul număr al publicaţiei, dl. prof. Gr. Z. Popa aduce o bine venită explicaţie, aplanăna lucrurile. In modul acesta se încheie orice discuţie. cm un bara» «2‘Arc s» fost italiancă ? în legătură cu polemica de presă italo-franceză e miere* sânt de arătat că ziarele fas* ciste au arătat cu lux de amănunte că Napoleon era italian. De curând, scriitorul italian Mazzini a publicat o serie de articole in care susţine că la 1401 nu oarecare Ferrante Ghislieri şi femeia sa, Bartolomeo Ludovci au plecat de la Bologne In Franţa. Acolo, Ghislieri a luat numele de Jacques a‘Arc. El a avut 3 copii: Stefano, Giuseppe şi o fată Iuana. Aceasta a deveni mai tărziu Juana d'Arc. Ziarele franceze comentând această susţinere arată că nu se miră de joc. Dimportivă mai aşteaptă alte descoperiri senzaţionale. Unele ziare englezeşti povestesc că ultima descoperire a unui editor american ar fi aceia a lansării unui jurnal tipărit cu o cerneală amestecată cu o substanţă fluorescentă pentru a-i feri pe cititori, când merg seara in pat, de oboseala de a aprinde o lumină pentru a putea citi ultimele noutăţi. 000 CTi SleCoreS D-ra Solotovnikova din Moscova a bătut recordul de durată pentru purtarea măştii contra gazelor, rămânând cu masca pe faţă timp de 24 ore, cu trei mici întreruperi pentru masă. Autoarea acestei performanţe na suferit nici un fel de urmare neplăcută.. COD 00? Săpunul salvator Paul Fyan, din Sommerville (Massachusetts) se îndrepta spre domiciliul conjugal, cu braţele cuprinse de o droaie de pachete, pe care le cumpărase la urma dorinţei soţiei sale. Printre pachete, se alia şi Un mare calup de săpun. Deodată, Fynn simţi că-l loveşte ceva în piept, lunecă pe pavajul ud, şi se întinse cât era de lung. Bodogănind, îşi strânse anevoie lucrurile şi porni mai departe. Dar când ajunse acasă şisoţia desfăcu pachetele, des umea coperi în calupul de săpun.,, Se vede treaba că vreo câţiva gangsteri îşi aranjau socotelile to citai când Flynn trecea In dreptul lor ; iar unul din gloanţele schimbate îşi greşise destinaţia, nemerind un săpun. Astfel Paul Fyan a scăpat cu viața. cm cm MMI UM IHM despre ţara noastră Uf. prof. udit Maraîro OpSbsk, prezintă o progrerală istorie a literaturii româneşti Ţara noastră a trecut de mult pragul străinătăţii. Savanţi cu renume mondial i-au închinat volume întregi, pagini nemuritoare, unde abundă grija unei prezentări obsetive a tezaurelor noastre spirituale şi materiale. Prin originalitatea vederilor, aceste contribuţiuni merită a fi semnalate. De aceia, ne vom lua sarcina de a prezenta în câteva articole, cele mai acreditate păreri despre literatura, populaţia, economia, istoria, arta, geografia şi dreptul românesc, prezentate de o serie de savanţi italieni moderni, în articole de mare răsunet, încadrate în vasta contribuţie spirituală, care este »Enciclopedia Italiană*. Cu privire la literatura română, prezentarea o fa ca un vechi prieten al ţării noastre, dl. Ramiro Ortiz, actualmente profesor la Uaiv* din Padova. Idei noi abundă în contribuţiunea d-sale critică şi interesul lor este cât se poate de însemnat. Epica noastră populară este subliniată prin balada »Mioriţei*, prin „Legenda M-rei Argeşului" (Meşterul Manole), prin pluguşoare şi basme. Cu privire la basme se face o interesantă apropiere intre nuvelinele populare italieneşti şi legendele româneşti. Corespondentul „smeului" este „dragonul", al lui „Fât- Frumos" „voevodul" şi al „Ilenei Cosânzene", „mica regină". Aceiaşi identitate se poate stabili între poezia populară română (Vicleimul) şi misterele franceze, ori reprezentările sacre italiene. Trecând la studul litaraturii culte, d. Ortiz defineşte, că primele izvoare de limbă românească scrisă sunt datorite husiţilor, cari în urmărirea propagandei lor, au tradus din paleoslavă cărţile bisericeşti, pe limba poporului. Acesta este şi semnul unei renaşteri sigure a vieţii naţionale. Partea referitoare la literatura religioasă, la cronicari şi la literatura de împrumut, după scriitorii slavi şi bizantini din sec. XVI şi XVII, este foarte bine tratată. Reamintind cuvintele adresate de Papa Inocenţiu al illea lui Ioaniţiu, împăratul româno-bulgarilor: „populus terrae tuae qui de Romanorum sangu na se asserit desceni disse" dl. Ortiz stabileşte importanţa marelui curent latinist, pentru afirmarea unităţi noastre etnice. Incursiunea aceasta literară, serveşte autorului pentru a defeni şi curentul de italienizare a limbii româneşti, prin cei doi pioneri culturali. Gh. Asachi în Moldova şi I. Heliade-Rădulescu, în Muntenia. Este lăudabil faptul, că dl. Ortiz departe de a sprijini valoarea acestui curent, il subliniază drept „O comică încercare", care a provocat (Continuare în pagina 2*a) Ca eîsalţi lipitor are In mica insulă Tristan, codul nu îngăduie femeilor să danseze decât cu femei şi bărbaţilor cu bărbaţi. Contravenienţii suferă nu numai amenzi ci şi închisoare. Iar închisoarea coastă in a fi ţinut în apă până la gât, intr’o antmă parte a oceanului bogată in lipitori. Vă puteţi închipui cum ese bietul condamnat, după o zi sau două, de asemenea închisoare. Plouă cu sânge... Telegramele din Cairo ne anunţă că, acum câteva zile, a căzut asupra oraşului o ploaie de pe urma căreia un carlier îtreg a rămas consplectaraente, — nu devastat, — ci...roş. „Sânge ! ‘ au exclamat băştinaşii, iar babiie au interpretat asta ca un semn rău trimis de Ala. Adevărul însă, a putut fi stabilit. Ploaia era îmbibată cu polen luat din pădurile tropicale, polen purtat de nori şi revărsat peste casele şi închipuirea celor din Cairo, ancm MERCURI 1 FEBRUARIE 1939 TELEF« Redacţia Administrat Serv. den Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Director t. J. GHIUU4 1 No. 1295 'a 1299 I' 1436 In afară de ceia ce scrie geografia despre Focşani, nu ştiu dacă ar şti careva dintre d-voastră ceva în plus—afară doar de cazul când ar avea constatări personale. Şi totuşi aflăm acuma că în oraşul unirei se află un lucru unic în lume : cercul spiritist „Axa“, „la desăvârşirea căruia au luat parte cele mai mari Entităţi Spirituale şi care este de o măreţie absolută" (cel puţin aşa afirmă spiritiştii focşăneni). Insă, pentru ca ceia ce fac ei acolo, la masa fără cine şi mai ştiu eu cum, să nu se piardă, au decis să scoată o revistă care se numeşte „Axa lumii spirituale". Deocamdată s-a lansat un prospect care lămureşte chestia cu revista. De aici putem constata că Focşanii i-au bătut şi pe italieni cu axi Roma-Berlin şi pe englezii cu axa lor Londra-Paris. Axa de la Focşani mai întâi are ca „director spiritual“ pe Bogdan P. Hişdeu. Adică, autorul lui „Sir Cogito” a primit de dincolo de groapă să gireze direcţia revistei cu spiritism. Se vede săracul că nu ştie ce înseamnă cenzura timpului nostru şi noul cod penal. Apoi aflăm că desenul titlului cu sfinţi, arhangheli ş stele a fost inspirat chiar de spirite. (Ceva mai tare decât betmograful „Timpului"). Din comitatul de protecţie şi conducere fac parte până acum Mihai Arhanghelul, Ioan înainte Mergătorul, Mina mucenicul, Eremia Profetul, etc. etc. Precum vedeţi tot figuri proaminente. Probabil ca girant responsabil e Arhanghelul Mihai. Toţi aceşti redactori cereşti corespund cu tipografia prin „lutul fratelui nostru spiritual Zut-Gadero (N. Voinea), medium el, cu el şi numai prin ei". Lămuririle prospectului mai arată că numitul Zif« Goder» —pre nume Căstinaş N. Voinea, şase maretransă spirituală şi a fost mare misionar In timpul Atlantidelor". Ca o dovadă că dL Voinea şi mai cum ii spune e în mare transă, stau colaborările la prospect ale lui „venea Iancu Caragiale, dr. Gh. Marinescu, Regele Ferdinand, Octavian Goga şi ciobanul Petrache Lupu. Şi ca s& vedeţi d-voastră ce lucruri grozave, despra care noi habar n’avem, se petrec la Focşani, voi reproduce contribuţia lui Nenea Iancu, „care s’a manifestat şi el transfîgurându-se şi a comunicat cu spirit următoarele" : Foae verde şi-o măslină Ce mai zici Alexandrină 7 Şi iar verde prin zăvoi Faceţi lanţ acum şi voi, Foa verde foi de linte Ce ai de zis acum Dimitre ? Şi iar verde maghiran te gândeşti să vii de-un an Şi-apoi verde foi de nuci Ai venit şi-acum te duci, Şi-apoi verde şi’o lalea ia mai daţi un şpriţ incoa. Sat in sas ţi inos pe via» Eu mă duc vă las cu bine. Domnii de la „Axa* arat că stau la dispoziţia oricui, spre a-1 face să intre in contact cu fiinţele scumpe care au păşit pragul vieţii. Ei cer numai o contribuţie pentru cumpărarea unui aparat fotografic, special cu care să pozeze spiritele. Eu cred că dacă ar fi al existe în a de vi- spirite, şi dacă ar şti al de Caragiale sau Haşdeu despre cele ce li se pun pe socoteală de către axiştii de la Focşani (contra unui 4 lei benevol), săracul frate „Zuf-Gadero din timpul Atlantidelor ar face cunoştinţă cu cârja lui nenea Iancu şi ar trecui de »Foae verd« şi-o măslină pentru tot restul vieţii lui de-aici. Iar când o trece dincolo 1« dânsul, e Vai de piele« lui. AUREL LEON N O T 16 „ Zuf - GadeffO «lin timpul Atlanticelor“«.* sara «era despre spiralist!! din Focșani O vizită în expoziţia de pictură a d-nei Nadia Popovici Am vizitat zilele aceste expoziţia Nadia Popovici, din str. Lăpuşneanu. La intrarea în expoziţie, m'a impresionat puternic bustul îa mare a M. S. Regelui Carol al II-lea, o operă artistică într'adevăratul înţeles al cuvântului, datorită d-lui I. Gr. Popovici, un sculptor de valoare, despre care am mai scris in coloanele ziarului Opinia. Elev al marilor artişti-sculptori, şi-a salvat talentul şi concepţia superioară de creaţie prin lucrările sale expuse şi apreciate elogios de critici specialişti la presa din Capitală, Bustul M. S. Regelui nostru aşezat in mijlocul sălii da expoziţie, exprimă majestuos viaţă, impune prin simţul compoziţiei un dinamism puternic, o expresie mobilă şi vie, tocmai aşa cum marele nostru Rege ne-a deprins să-L vedem şi să-L cunoaştem în hotărârele Sale manifestări de energie, de îndemnuri, spre bine făcătoare activităţi de’renaştere naţională. Artistul moldovan I. Gr. Popovici, de o modestie într-adevăr plecată din sufletul său moştenit de artist, merită toată atenţiunea in cuprinsul operelor realizate de dânsul. * Intre tablourile de picturi expuse d® soţia artistului Popovici, d-na Nedea Popovici, absolventă a şcoale de Belle- Arte din Bucureşti, am remarcat No. 32 „ Ţărani călări O lucrare de stilizare caracterizând fericit aspecte din viaţa noastră ţărănească. No. 35 „Peisaj1*, prezintă un aspect rustic al unei apus de soare remarcabil printr'o armonie de culoare sobră. (Continuare în pagina 2-a)