Opinia, februarie 1939 (Anul 36, nr. 9554-9577)

1939-02-01 / nr. 9554

ANUL XXXVI Noi 9554 ABONAMENTE: Lei 350. „ ISO.' » 90. „ 35. , 1500. # * Hi M • * I» i\ . pe un an , „ 6 luni ® 3 luni : „ 1 lunS .Instituții publice Atelierele tipografice „Opinia“ Iasi str. lapusneanu 37 FRONTUL RENAŞ­TERII NATIONALE“ SI FIGNICULTURA Şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Fron­tului Renaşterii Nationale, a fost nu numai o înălţătoare manifestaţie de solidarizare a elitelor muncii româneşti in jurul Tronului, dar şi un fe­­ricit prilej pentru o expunere programatică sumară, evident la cadrul unei atare solemni­tăţi,­a acestei organizaţiuni izvorâte din perfectul acord între voinţa Majestăţii Sale Regelui şi a poporului Său. După ce I. P. S. Patriarhul Ţării a înfăţişat misiunea Di­­lectoratului şi a Consiliului Superior, au luat cuvântul re­­prezentanţii celor trei cate­gorii constituţionale ale muncii româneşti, agricultura, comer­ţul şi ocupaţiunile intelectuale. În ce priveşte agricultura, F.R.N. şi-a trasat un program practic, izvorât din nevoile reale ale plugarimei, nevoi care nu au putut fi până a­­cum înlăturate, fiindcă trecu­tele regimuri politice aveau interese de partid şi individu­ale de satisfăcut, înaintea ce­lor obşteşti. Acum, F. R. N. nu se gân­deşte decât la interesele să­tenilor, ale agricultorilor au­­tentici şi ale acelor ce mun­cesc pe care le va satisface, punându-se în concordanţă cu marile interese al Statului. Or, nevoile agriculturii sunt la mare măsură a Statului însuşi, dat fiind că 15 milioane din locuitorii ţării noastre sunt agricultori. S-a arătat la şedinţa de constituire că de 20 de ani drumurile de ţară au rămas fără nici o reparaţie; campa­nia de modernizare a şosele­lor a început sub noul regim; de refacerea căilor de comu­nicaţie se leagă în primul rând nădejdile de prosperi­tate economică viitoare. De altfel, nu numai agricultura, dar şi administraţia, sănătatea publică, turismul, cer drumuri bine construite şi bine între­ţinute. Agricultura mai are nevoe de o bună administraţie de stat, care s-o ajute, nu să-i pună piedici, aşa cum se în­tâmpla ades sub vechile gu­vernări politice. De la regula­mentul organic, ţara aşteaptă o bună administraţie. In fine, F. R. N. ridici de* sideralul întăririi poliţiei ru­rale, care să apere holdele şi satele* Civilizarea satelor, acţiune vastă începută de noul regim, este strâns legată de ridica­rea economiei, şi fireşte, în primul rând de ridicarea a­­griculturii. Capitalul urmează să fie atras la sate, iar a­­gricultura trebue ajutată să-şi ridice producţia. Situaţia ţăranilor trebue pusă pe primul plan al preocupări­lor F. R. N. a afirmat prima­tul aceste probleme, punct de vedere care concordă perfect cu acţiunea guvernului de ri­dicare a vieţii săteşti, dat fiind că, poate o treime din populaţia ţărănească, nu cu­noaşte higiena şi nu se hră­neşte îndeajuns. S’a pus deasemeni chesti­unea muncii ţăranilor fără pământ, pentru a­­ da o or­ganizaţie in concordantă cu acţiunea de ridicarea a vieţ­i ţărăneşti, cât şi cu interesele începutului de pătrundere a capitalului n agricultură. Pentru ţăranii cu pământ puţin, F. R. N. a propus so­­luţiunea agriculturii intensive confirmând prin acest dezi­derat a reprezentaţiei agri­cole a ţării, justeţea vederi­lor M. S. Regelui, care, la începutul acestui an dă înalt îndemn pentru începerea u­nei campanii în sensul agriculturei intensive.* Fărâmiţarea locurilor ţără­neşti, care au rezultat după transformarea latifundiilor de odinioară, prin împroprietări­rea ţăranilor, la mici proprie­tăţi agricole,­a făcut ca ve­chea metodă de cultură ex­tensivă, să nu mai dea rezul­tate în ţara noastră. E o întreagă educaţie agri­colă de refăcut ; evident că rolul agronomuîu în această operă, este covârşitor. Ţăranuî insă n­u se va de­pinde cu agricu­tura intensivă şi raţională, dacă nu va avea pref. De aci, necesitatea unei întregi politici de valorificare, de convenţii cu alte ţări, ci măsuri voluntare. Or, toate aceste importante deziderate exprimate de rep­­rentatul agricol al F. R. N., sunt pe linia înfăptuirilor ş reformelor începute de noul regim, ceea ce dovedeşte încă odată că suntem pe calea dreaptă, care va duce ţara la prosperitate şi întărire, F. R. N. se afirmă astfel, de la început, organizaţie uni­că a marilor interese olş­eşti. Luptei© din Spania Prin curcerirea Barcelonei, naţio­naliştii spanioli au realizat o victorie de seamă terrainînd o ofensivă prelun­gita de luni de zile. Harta alăturată înfăţişează asedie­rea Barcelonei de către naţionalişti. populeco cotidian Vedere «Ban Bsarceloiriai fotografia noastră r­eprezîntă o vedere din frumosul oraş Barcelona, care a fos cucerit de curând de naţionalişti. Precum se ştie, Barcelona are o populaţie de aproape 3 milioane locuitori. _____Clişeul de mai sus arate piaţa García din centrul oraşului. Bin­­o i O leiKmiaraire Citit fără Irazralia. Se ştie că print­re primii colabo­ratori ai revistei „însemnări ieşene“ se numără şi dl. Ionel T­eodoreanu. Deşi mutat in capitală, d-sa a con­tinuat să păstreze legătura cu cer­curile ieşene. Iată insă că o recenzie asupra romanului „Fundatul Varlamului, publică de revocta ieşană a provocat unele interpretări greşite. S‘a anunţat chiar că dl. Teodo­reanu s‘a supărat pe Iaşi şi s‘a re­tras din redacţia „însemnărilor ieşene In ultimul număr al publicaţiei, dl. prof. Gr. Z. Popa aduce o bine venită explicaţie, aplanăna lucrurile. In modul acesta se încheie orice discuţie. cm un b­ara» «2‘Arc s» fost italiancă ? în legătură cu polemica de presă italo-franceză e miere* sânt de arătat că ziarele fas* ciste au arătat cu lux de a­­mănunte că Napoleon era ita­lian. De curând, scriitorul itali­an Mazzini a publicat o serie de articole in care susţine că la 1401 nu oare­care Fer­rante Ghislieri şi femeia sa, Bartolomeo Ludovci au plecat de la Bologne In Franţa. Acolo, Ghislieri a luat nu­mele de Jacques a‘Arc. El a avut 3 copii: Stefano, Giuseppe şi o fată Iuana. Aceasta a deven­i mai tăr­­ziu Juana d'Arc. Ziarele franceze comentând această susţinere arată că nu se miră de joc. Dimportivă mai aşteaptă­­ alte descoperiri senzaţionale. Unele ziare englezeşti po­vestesc că ultima descoperire a unui editor american ar fi aceia a lansării unui jurnal tipărit cu o cerneală ameste­cată cu o substanţă fluores­­centă pentru a-i feri­­ pe citi­tori, când merg seara in pat, de oboseala de a aprinde o lumină pentru a putea citi ultimele noută­ţi. 000 C­Ti SleCoreS D-ra Solotovnikova din Moscova a bătut recordul de durată pentru purtarea măştii contra gazelor, rămânând cu masca pe faţă timp de 24 ore, cu trei mici întreruperi pentru masă. Autoarea acestei perfor­manţe na suferit nici un fel de urmare neplăcută.. COD 00? Săpunul salvator Paul Fyan, din Sommer­­ville (Massachusetts) se în­­drepta spre domiciliul conju­gal, cu braţele cuprinse de o droaie de pachete, pe care le cumpărase la urma dorinţei soţiei sale. Printre pachete, se alia şi Un mare calup de săpun. Deodată, Fynn simţi că-l loveşte ceva în piept, lunecă pe pavajul ud, şi se întinse cât era de lung. Bodogănind, îşi strânse anevoie lucrurile şi porni mai departe. Dar când ajunse acasă şi­­soţia desfăcu pachetele, des­­ um­ea coperi în calupul de săpun.,, Se vede treaba că vreo câţiva gangsteri îşi aranjau socotelile to cit­ai când Flynn trecea In dreptul lor ; iar u­­nul din gloanţele schimbate îşi greşise destinaţia, neme­­rind un săpun. Astfel Paul Fyan a scăpat­ cu viața. cm cm MMI UM IHM despre ţara noastră Uf. prof. udit Maraîro OpSbsk, prezintă o progrera­lă istorie a literaturii româneşti Ţara noastră a trecut de mult pragul străinătăţii. Sa­vanţi cu renume mondial i-au închinat volume întregi, pa­gini nemuritoare, unde abundă grija unei prezentări obsetive a tezaurelor noastre spirituale şi materiale. Prin originalitatea vederilor, aceste contribuţiuni merită a fi semnalate. De a­­ceia, ne vom lua sarcina de a prezenta în câteva articole, cele mai acreditate păreri de­spre literatura, populaţia, e­­conomia, istoria, arta, geogra­­fia şi dreptul românesc, pre­zentate de o serie de savanţi italieni moderni, în articole de mare răsunet, încadrate în vasta contribuţie spirituală, care este »Enciclopedia Itali­ană*. Cu privire la literatura ro­mână, prezentarea o fa ca un vechi prieten al ţării noastre, dl. Ramiro Ortiz, actualmente profesor la Uaiv*­ din Padova. Idei noi abundă în contribu­­ţiunea d-sale critică şi­ intere­­sul lor este cât se poate de însemnat. Epica noastră populară este subliniată prin balada »Mio­riţei*, prin „Legenda M-rei Argeşului" (Meşterul Manole), prin pluguşoare şi basme. Cu privire la basme se face o interesantă apropiere intre nu­velinele populare italieneşti şi legendele româneşti. Corespondentul „smeului" este „dragonul", al lui „Fât- Frumos" „voevodul" şi al „Ilenei Cosânzene", „mica re­gină". Aceiaşi identitate se poate stabili între poezia populară română (Vicleimul) şi miste­rele franceze, ori reprezentă­rile sacre italiene. Trecând la stud­ul litaraturii culte, d. Or­tiz defineşte, că primele iz­voare de limbă românească scrisă sunt datorite husi­­ţilor, cari în urmărirea pro­pagandei lor, au tradus din paleoslavă cărţile bisericeşti, pe limba poporului. Acesta este şi semnul unei renaşteri sigure a vieţii naţio­­na­le. Partea referitoare la litera­tura religioasă, la cronicari şi la literatura de împrumut, după scriitorii slavi şi bizan­tini din sec. XVI şi XVII, este foarte bine tratată. Reamintind cuvintele adre­sate de Papa Inocenţiu al ill­ea lui Ioaniţiu, împăratul româno-bulgarilor: „populus terrae tuae qui de Romanorum sangu na se asserit descen­i disse" dl. Ortiz stabileşte im­portanţa marelui curent lati­nist, pentru afirmarea unităţi noastre etnice. Incursiunea aceasta literară, serveşte autorului pentru a defeni şi curentul de italie­­nizare a­ limbii româneşti, prin cei doi pioneri culturali.­ Gh. Asachi în Moldova şi I. Heliade-Rădulescu, în Mun­tenia. Este lăudabil faptul, că dl. Ortiz departe de a sprijini valoarea acestui curent, il subl­iniază drept „O comică încercare", care a provocat (Continuare în pagina 2*a) Ca eîsal­ţi lipi­tor a­re In mica insulă Tristan, co­dul nu îngăduie femeilor să danseze decât cu femei şi băr­baţilor cu bărbaţi. Contrave­nienţii suferă nu numai amenzi ci şi închisoare. Iar închisoa­rea coastă in a fi ţinut în apă până la gât, intr’o antm­­ă parte a oceanului bogată in lipitori. Vă puteţi închipui cum ese bietul condamnat, după o zi sau două, de asemenea în­chisoare. Plouă cu sânge... Telegramele din Cairo ne anunţă că, acum câteva zile, a căzut asupra oraşului o ploaie de pe urma căreia un carlier î­treg a rămas cons­plectaraente, — nu devastat, — ci...roş. „Sânge ! ‘ au ex­clamat băştinaşii, iar babiie au interpretat asta ca un semn rău trimis de Ala. Adevărul însă, a putut fi stabilit. Ploaia era îmbibată cu polen luat din pădurile tropicale, polen purtat de nori şi revărsat pes­te casele şi închipuirea celor din Cairo, ancm MERCURI 1 FEBRUARIE 1939 TELEF« Redacţia Administrat Serv. den Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Director t. J­. GHIUU4 1 No. 1295 'a 1299 I' 1436 In afară de ceia ce scrie geografia despre Focşani, nu ştiu dacă ar şti careva dintre d-voastră ceva în plus—­afară doar de cazul când ar avea constatări personale. Şi totuşi aflăm acuma că în oraşul unirei se află un lucru unic în lume : cercul spiritist „Axa“, „la desăvârşirea că­ruia au luat parte cele mai mari Entităţi Spirituale şi care este de o măreţie absolută" (cel puţin aşa afirmă spiritiştii focşăneni). Insă, pentru ca ceia ce fac ei acolo, la masa fără cine şi mai ştiu eu cum, să nu se piardă, au decis să scoată o revistă care se numeşte „Axa lumii spirituale". Deocamdată s-a lansat un prospect care lămureşte ches­tia cu revista. De aici putem constata că Focşanii i-au bătut şi pe ita­lieni cu axi Roma-Berlin şi pe englezii cu axa lor Lon­­dra-Paris. Axa de la Focşani mai în­tâi are ca „director spiritual“ pe Bogdan P. Hişdeu. Adică, autorul lui „Sir Co­­gito” a primit de dincolo de groapă să gireze direcţia re­vistei cu spiritism. Se vede săracul că nu ştie ce înseamnă cenzura timpului nostru şi noul cod penal. Apoi aflăm că desenul tit­lului cu sfinţi, arhangheli ş stele a fost inspirat chiar de spirite. (Ceva mai tare decât betm­ograful „Timpului"). Din comitatul de protecţie şi conducere fac parte până acum Mihai Arhanghelul, Ioan înainte Mergătorul, Mina mu­cenicul, Ere­mia Profetul, etc. etc. Precum vedeţi tot figuri proaminente. Probabil ca gi­rant responsabil e Arhanghe­lul Mihai. Toţi aceşti redactori cereşti corespund cu tipografia prin „lutul fratelui nostru spiritual Zut-Gadero (N. Voinea), me­dium el, cu el şi numai prin ei". Lămuririle prospectului mai arată că numitul Zi­f« Go­der» —pre nume Căstinaş N. Voi­­nea, şase mare­­transă spirit­­uală şi a fost mare misionar In timpul Atlantidelor". Ca o dovadă că dL Voinea şi mai cum ii spune e în mare transă, stau colaborările la prospect ale lui „venea Iancu Caragiale, dr. Gh. Marine­scu, Regele Ferdinand, Octavian Goga şi ciobanul Petrache Lupu. Şi ca s& vedeţi d-voastră ce lucruri grozave, despra care noi habar n’avem, se pe­­trec la Focşani, voi reproduce contribuţia lui Nenea Iancu, „care s’a manifestat şi el transfîgurându-se şi a comu­nicat cu spirit următoarele" : Foae verde şi-o măslină Ce mai zici Alexandrină 7 Şi iar verde prin zăvoi Faceţi lanţ acum şi voi, Foa verde foi de linte Ce ai de zis acum Dimitre ? Şi iar verde maghiran te gândeşti să vii de-un an Şi-apoi verde foi de nuci Ai venit şi-acum te duci, Şi-apoi verde şi’o lalea ia mai daţi un şpriţ incoa. Sat in sas ţi in­­os pe via» Eu mă duc vă las cu bine. Domnii de la „Axa* arat­ că stau la dispoziţia oricui, spre a-1 face să intre in con­tact cu fiinţele scumpe care au păşit pragul vieţii. Ei cer numai o contribuţie pentru cumpărarea unui apa­rat fotografic, special cu care să pozeze spiritele. Eu cred că dacă ar fi al existe în a de vi- spirite, şi dacă ar şti al de Caragiale sau Haşdeu despre cele ce li se pun pe socoteală de către axiştii de la Focşani (contra unui 4 lei benevol), săracul frate „Zuf-Gadero din timpul Atlantidelor ar face cunoştinţă cu cârja lui nenea Iancu şi ar tr­­ecui de »Foae verd« şi-o măslină pentru tot restul vieţii lui de-aici. Iar când o trece dincolo 1« dânsul, e Vai de piele« lui. AUREL LEON N O T 16 „ Zuf - GadeffO «lin timpul Atlanticelor“«.* sara «era despre spiralist!! din Focșani O vizită în expoziţia de pictură a d-nei Nadia Popovici Am vizitat zilele aceste expoziţia Nadia Popovici, din str. Lăpuşneanu. La intrarea în expoziţie, m'a impresionat puternic bus­tul îa mare a M. S. Regelui Carol al II-lea, o operă artis­tică într'adevăratul înţeles al cuvântului, datorită d-lui I. Gr. Popovici, un sculptor de valoare, despre care am mai scris in coloanele ziarului Opinia. Elev al marilor artişti-scul­­ptori, şi-a salvat talentul şi concepţia superioară de cre­aţie prin lucrările sale expuse şi apreciate elogios de critici specialişti la presa din Capi­tală, Bustul M. S. Regelui nos­tru aşezat in mijlocul sălii da expoziţie, exprimă majestuos viaţă, impune prin simţul com­poziţiei un dinamism puternic, o expresie mobilă şi vie, toc­mai aşa cum marele nostru Rege ne-a deprins să-L vedem şi să-L cunoaştem în hotărâ­rele Sale manifestări de ener­gie, de îndemnuri, spre bine­ făcătoare activităţi de’renaş­tere naţională. Artistul moldo­van I. Gr. Po­povici, de o modestie într-ade­văr plecată din sufletul său moştenit de artist, merită toată atenţiunea in cuprinsul ope­relor realizate de dânsul. * Intre tablourile de picturi expuse d® soţia artistului Po­povici, d-na Ned­ea Popovici, absolventă a şcoale de Belle- Arte din Bucureşti, am remar­cat No. 32 „ Ţărani călări O lucrare de stilizare carac­terizând fericit aspecte din viaţa noastră ţărănească. No. 35 „Peisaj1*, prezintă un aspect rustic al unei apus de soare remarcabil printr'o armonie de culoare sobră. (Continuare în pagina 2-a)

Next