Opinia, mai 1939 (Anul 36, nr. 9630-9652)

1939-05-03 / nr. 9630

Institut de electro-radio­­logie medicală U o c I o r Gili* Cost im Specializat la Paris și Viena Medic la disp. p. Profilaxia tuber­culit&M­ai Asig. Sociale lași Consult, medicale, radioscopii, ra­diografii, plămâni, inimă, stomac, ficat, rinichi, oase etc. CONSULT 3—5 p. m. S’a mutat in str. Vovidenie No. 12 Telefon 1372 Dr. M. Avram Medic de Spital Consult. 3­7 p. m. str. I. C. Bratianu 120 Consultă și operează Boli Chirurgicale, Boli da femei, Marios DOCTOR Iosif Goldertjoerg medic de spital Specialist în: boli de piele SIFILIS-VENERICE str. Palat No. 2 Telefon 2156 Dr. Adrian Ştefănescu Medic de Spital Consulta, pentru: Boli interne şi nervoase METABOLISM BAZAL Consult 4­6 p. m. Str. Tăutu PSp. a Telefon 2269 d­oct­oss A.fSocolovschil Specialist in boli şi operaţii de nas, get, urechi STR. VICTOR PLACE 7 (Piaţa Unirii) lângă cinema Sidoli Diatermo coagulare DIATERMIE SPEC. ORLI- Inhalaţii cu ozon (electro electroterapie, înaltă frecv. Cons. 87.­10.12^-2, 5-7 SE CAUTĂ un ajutor con­tabil. A se adresa in strada Rece No. 10. DE VÂNZARE imobilul din str. Ape­duc 23, cu tot con­fortul Aproape de Piaţa Ha­lei şi centru, având giridină cu pomi fructiferi şi aorib­iţiuni favorabile. UMBRELE bune cu preţuri de 40% mal­eftine ca in altă parte cât şi reparaţiuni de tot felul obţineţi LA LEON care s'a mutat în str. I. C. Brătia­­nu 113 lângă farmacia Raco­­vitză. SE CAUTĂ bucătar sau bucătăreasă cu bune referinţe la „Liceul Ortodox" Str. Lascar Catargi No. 46. O© vânzare teren pentru construcţii, 300 m. p. în regiunea Co­­pou, lingă clădirea în con­strucţie a Şcoalei Politech­­nice. Preţ convenabil. A se adresa la ziar. A VI2 Se aduce la cunoştinţa comercianţilor români şi coo­perativelor că se pot aprovi­ziona cu tot fel de mărfuri (coloniale, scnpuici, paşte sa­rat etc.) la preţuri de an­ gros la Depozitul Institutului Na­ţional al Cooperaţiei, Iaşi str. Elena Doamna No. 10, Tel®, Ion 1439.­­ La bolile de fi­cat şi ri­nichi, luaţi zilnic BORVIZ de BORSEC. x Dr. M. Segall Medic de spital, reîntorcăndu-se In lo­­calitate consultă zilnic boli de nas, gât și urechi, în str. Cu­­za Vodă 83. Telefon 1767. x La o masă copioasă nu trebue să lipsească „Borvizul de Borsec". x Cabinetul Dentar L Aik­­teeder­­da mutat tot la strada Lăgușneanu la No. 43, vis-a­­vis de Hotel Palace. DE VÂNZARE casă de raport 4 apartamente. Preț avantajos. A sa adresa pro­prietar în curte. Ghica Vodă Nr. 13. OPINIA Astă-seara la ora drurn, la TEATRUL SIDOLI SIDY THAL şi ADOLF TEFNER în fruntea unei trupe de primul rang joacă celebra operetă muzicală SARMANA ORFANA BOGATA Ultimele b­lete rămase la Sidoli Magazinul de modeSTEIN Anunţă sosirea noilor modele de vară. Preţuri reduse. Fetru în toate culorile. Din cau­Zia «făarsH®iiâ's,ei imofrilului FHöfsaaslyaisí «S© !§>tscl«i’î© -STIER­ STR. I. C. BRĂTIANU 130 soldează cu jumătate preţ Cas­âk «Se senQÎE9.jerîe Vasile lordăchescu SASB Pi«la Halei $19 Cea mai sigură casă de seminţerie din Moldova Aprovizionaţi-vă cu seminţurile cele mai sigure şi bine selecţio­nate, de orice fel. DOCTOR Alex. Marnad Profesor Universitar Medic Primar Director Cods, zilnic 4—6 p. m. Chirurgie generală Chirurgie nervoasă Str. Păcurari Alp. 5 (dea­supra farmaciei Căpăţînă) DOCTOR Gh. Plăcinţeanu Mediae primar Director Spitalul Asigurărilor Sociale Chirurgie și boli de femei Cons. 5—5 d. a. ALEIA ALEXANDRI No. 5 DOCTOR E­lenai SPreda CerevacS Medic asistent al Spitalului Socola Boala nervoasa şi al o glan­delor cu secreţiuni interne Analize hormonale. - Diagnosticul biologic al sarcinei - Tratamentul sifilisului nervos Iaşi, str. Vasile Conta 32 Cons. 4­ 6 p. m. Breasla Funcţionarilor Particulari din Ţinutul Prut a început CURSURI DE LIMBA FRANCEZA la Camera de Muncă din Iaşi cu concursul Centrului Franco-Român. JioS 4L Mai cri. orei© 7.50 seara lecţiile vor fi predate GRATUIT de Dl. Prof. Mihai Neculcea Licențiat îa litere din Paris Funcţionarii particulari precum şi toţi meseriaşii şi lucrătorii sunt invitaţi a se înscrie. Ira forms sat Imi­tal x Ciorapi „LUX-SOIR" calitatea l­a, originali, în cu­lori moderna, cu preţuri eftine, le­gisrt* la rang. „F­EMI­NA". x Se aduce la cunoştinţa publică că in ziua de 7 Mai crt. se va ţine licitaţie pentru pentru repararea bisericei din satul Mălăeşti Com. Gropniţa jud. laşi.­­ x înainte de a vă cumpăra vin, treceţi şi gustaţi vir­urile de la desfacerea din str. A. Cuza No. 27, casele Teud­or (fostă Poşta veche), Dep. Farmacia Dr. Baceanu Pista Halo Cinema SI DOLI AZI 2 colosale premiere YVONE PRINTEMPS şi PIERRE FRESNAY în superfilmul francez lllbirit falsilit muzica de OSCAR STRAUSS după celebra operetă de Manchard şi Muller odată cu Brigada Morţii Un fim dinamic cu MADGE EVANS și Neil Hamilton Jurnalul „Paramount” DM M­urniri ale serviciului social la Botoşani La biroul Serviciului Social din localitate s-a primit un detailat raport asupra fructu­oasei activităţi depuse in ul­timele pat­ru luni la Botoşani, în cadrul acestei organizaţii. Sunt în acest raport o serie de date asupra înfăptuirilor pe tărâmul social, care sur­prind şi încântă. Astfel in cursul iernii au funcţionat permanent 12 ceai­nării şi două cantine la cele 12 şcoli primare din oraşul Botoşani, la care au fost a­­jutaţi in mod gratuit 580 e­­levi şi eleve sărace din cla­sele supraprimare. Ca efect al acestei iniţiative care a asigurat în tot timpul iernii şcolarilor săraci un ceai şi o mâncare caldă, a fost faptul că in acest an şco­ar ir»­g­ieifţa s’a so­vat cu un procent de 98 la sută, faţă de cei din anii trecuţi care era de 40—50 la sută. In acelaş timp toţi elevii şi elevele şcolilor primare, un număr de aproape 900, au făcut săptămânal băi la cele două localuri de baie din o­­raş. Un fapt Îmbucurător de remarcat e că toate aceste măsuri de îngrijire a rese­ri­tului şcolar a dus la rai­­­a­rea minimă a nuimăru­ui ca« zurdor de boală şi in special a­­gripei, care m­ alţi ani bân­tuia cu furie în oraşul Bo­toşani. Serviciul social din Boto­şani nu a neglijat nici acţiune­­­ culturală, care soldat în cest an cu 52 şezători popu­lare ce au avut loc la şco­lile din oraş, a căror audito­riu a fost format din părinţii elevilor. Raportul subliniază deose­bitul concurs acordat de preo­ţii şi p­rofesorii din Botoşani, pentru buna reuşită a activi­tăţii serviciului social şi—o remarcă dureroasă—accentu­­iază văditul dezinteres pe care l-au arătat faţă de a­­ceastă acţiune, medicii din Botoşani. Acest fapt a determinat pe d. prob Mihai David inspec­tor general al serviciului so­cial din Ţinutul Prut, să ceară ur geniul concurs d-lui dr. Th. Burău, inspector general sani­tar al Ţinutului, solicitându-i a cerceta Îndeaproape cazul medicilor din Botoşani. Numirile secretarilor căminelor culturale judeţene Direcţia Fundaţiei s­rviciu­­lui social de la laşi a dat aviz favorabil propunerilor făcute de căminele culturale jude­­ţene, pentru numirile următo­rilor în posturile de secretari: judeeţul Baia—avocat Paul Văi­­deanu ; Bălţi — D. Ciureanu fost subrevizor şcolar Bo­­toşani—Adrian Costin insti­tutor ; laşi—av. Ch. Crama ; Neamţ—Mihai Mihailescu li­cenţiat in drept; şi Vaslui— av. Virgil Rusu. C. DAM. ADMIRATĂ PRIN CREMA DE LĂCRĂMIOARE Realizări în câmpul muncii rona&racssil (Continuare din pagina l-a­ Spirit Acid, larg deschis fenomenelor sociale ale vieţii —dl. M. Ralea a înţeles că altul va fi randamentul oste­nelilor atunci când muncitorul va fi scos de sub apăsarea m­ecilor şi a zărilor cenuşii, şi redat aerului proaspăt, în­viorător al drepturilor la o existenţă apărată de orice grije materială şi de orice obscu­rantism. Din această superioară con­cepţie, au izvorât toate acele mari realizări iniţiate şi sus­ţinute de dl. ministru M. Ralea. Astfel, muncă'"şi oee bună — instituţie de înviorare a vieţii muncitoreşti,—a deschis oricărui ostenitor cu palmele, perspectivele unei exitenţe cu obligaţii la naunca, dar şi cu drepturi la recreaţie. Şi d. prof. M. Ralea, ministrul mun­­cii, a înlesnit prin această in­stituţie, să aducă în sufletul muncitorilor r m­oi ozonul sănătos al bucuriilor, pe care le dau un spectacol teatral, o călătorie sau o carte potrivită puterii lui de Intergrie. Dar nu numai în latura a­­ceasta, s-au înfăptuit mari opere pentru muncitori. Pe lângă o serie dreagă de le­giferări, capabile să pună la adăpost de orice neajuns pe muncitorul român, s’au creiat pentru aceasta fonduri impor­tante in scopul de a se con­strui locuinţele eftine şi hi­­gienice, pe tot cuprinsul ţării. Iete, aşadar, ce atmosferă de seninătate şi îndreptăţită nă­dejdi găseşte, în ţara noastră sărbătoarea muncii.­­ Pe ziua de Sâmbătă s’a prezentat la post de preşedinte Eugen Ghiţu, titularul Cabi­netului II instrucţie. ni Il­im benei „Împrejurul focului strămoşesc“... Joi 27 crt, orele 8 seara, a avut loc o frumoasă producţie străjărească, a stolului Şc. Normale de fete „M. Sturdza“ din localitate. Stolul, sub conducerea d-rei D-rei El. Ivanovici coman­dant­, a executat un frumos program cultural-artistic-stră­­jeresc „împrejurul focului". Programul a fost"­ executat, exemplificînd graţia, pentru cursistele străjere de sub con­ducerea d-nei Toma, Burada etc. Prin frumuseţa jocurilor, corurilor, cimilr­urilor etc. sto­lul s-a întrecut pe sine însuşi, in noaptea frumoasă, liniş­­tiă, de la sfârşitul lui April, mprejurul focului străbun, cursistele au gustat în plin şi au aplaudat vie producţiunea stolului. Ar fi dorit să con­tinue la nesfârşit, dacă le-ar fi lăsat în pace...ramazanul şi grijile casnice; cursistele ple­case la datorie încă dela o­­rele 4, iar serbarea a luat sfârşit la orele 9 iuni.­­ Duium i. Schvartz din str. Apeduc 41, a introdus la tribunalul local acţiune de di­­vers contra soţiei sale d-na Frima Leia Schwartz născută Ghidate, din str. Socola 189. R­ubrica c­aneaaa­uto­grafida Cinematografele ieşene ofe­ră săptămâna aceasta specta­­cole interesante, programând tihne cu renume bine stabilit. Astfel, TRIANONUL ne dă „Viaţa furată" cu marea ar­tistă Elisabeth Bergoer. Partea doua o formează sglobia operetă „Suzana" cu Lemonier şi Faima. CINEMA SIDOLI îşi des­chide programul cu marele film francez „Vâltoarea val­sului" cu minunata Yvonne Printempa. Apoi ne dă un film de a­­venturi americane: „Brigada morţii". La CINEMA SCALA pu­teţi admira pe celebrul artist Gabry Cooper la „Maree Polo" film de mare anvergură. Al doilea film e „Neapole sub sărutul soarelui” cu fru­moasa mtistă franceză Viviane Romance.* La cinema PHOEN X o înt­tâlniţi tot pe Viviane Romance în admirabila creaţie din „Fe­­mei în lanţuri**, film franco* cu subiectul ales din viaţa ochişorilor de femei. Un film de aventuri polițiste „Diamantul Sultanului", com­­­pletează programul. CR. INFORMAŢII . Termenul pentru lascrie­­rea în corpul subinginerilo­r şi al conducătorilor, care ex­pirase la 31 Martie, a fost prelungit până la data de 31 Mai a. c. Sunt acceptaţi : foştii ofiţerii de geniu, absolvenţi ai şcoalei de aplicaţie a ge­niului, absolvenţii fostelor şcoale de conducători-arhi­­tecţi. Toţi aceştia, urmează a depune actele necesare. x Plasi­ca.—De câteva zil, s’a deschis in sala „Reme­det" din str. Lăpuşneanu, o expoziţie colectivă a picto­rilor din întreaga ţară. Ţinând seama de o similară expoziţie din toamna trecută, ii putem prevedea un succes d­e cele mai frumoase. . (Continuarea din pagina l-a) toţi în ziua de 14 Mai, pentru a fî alăturea de ceiace au pornit scule­rea împotriva be­­ţiei. Dacă nu este vorba de noi, este insă vorba de alţii. Este vorba de mântuirea ţării dintr’o mare primejdie. De aceia, când vedem efi alţii se zbat in privinţa s­­ecasta, nu se cuvine să stăm privitori reci, ci să păşim a­­lăturea de ei. Să se cunoască în toată ţara că am avut ziua blăstămului asupra beţiei, că Împotriva ei s'au sculat cu mic cu mare. Aceasta lasă adâncă întipărire şi ea este o putere prin care inimile se pot urni spre partea noastră. Beţivul de obicei este în­gâmfat. El priveşte de sus spre cei ce lucrează să stâr­pească năravul lor. leu­­n râs încercările de a înfrâna lăcomia băuturii. Au toate îndrăznelile şi toate se­­meţiile a arunca vorbe de batjocură asupra celor ce se muncesc a deschide ochii şi a Îndruma inimile altfel. Când ei vor vedea că am avut o Zi a Tempera­nţei, dar că a trecut In mijlocul nepă­sării tuturor, atun­ci să vezi gluma nesărate şi îndemnuri spre : „Ia mai toarnă sau“ ! Apoi dacă lucrurile stau aşa, poate fi om de omenie cel ce ar sta deoparte la eşa faptă de tămăduire a unui neam ? Iaca de ce noi ne a­­pucăm din vreme a da de veste pentruca niciun om de bine să nu stea nepăsător, ci să fee osteni­ala a se duce la şcoală, la căminul său unde va alia că se va ţinea adu­nare in ziua de 14 Mai. Să roiasca uliţa satului şi oraşu­lui unde sa va face aceasta, pentruca să se afle că tot mai domneşte un cuget treaz in ţara aceasta şi că nu înţele­gem să ne lăsăm pradă in ghiara beţiei. In privinţa aceaista, con­deiele trebuie să se puie in mişcare. Toate ziarele trebuie să se apuce a scrie pentru a stârni lumea şi să fie ziua de 14 Mai o zi despre care să se vorbească aşa cum o pomenim pe cea dela 3 Mai 1848 (Adunarea din Gâmpu. Libertăţii de a Blaj. Cu beţia nu e de jucat. Nu trebuiesc luate lucrurile cu uşurătate. De fapt, noi aşa fa­cem, iar cocoana beţi® îşi ve­de nesupărată de treburile ei. In adevăr, din câte blăstămă­­ţii sunt în ţara noastră, nici­­una nu este mai Îngăduită ca dumneaei. Îşi vede de treabă, pmtUş­e In voie, dar totuşi nu vezi că lumea s’ar neli­n’ş’i. Apoi cu aşa lăsare pe tăn­­ală, oricât ne-am zbuciuma noi că facem şi dregem, ori­cât am vorbi sforăitor despre „problemele zilei“,— nu du­cem treburile înainte. Toate rămân pe loc şi nu­mai când am ajuns la aman ne trezim că n’am­ făcut ce trebuia. Din câte racile însă am lă­sat de capul lor, beţia este cea la care închidem ochii mai nepăsător. Parcă ar fi parte organică a vieţii. Aşa cum privim neastâm­pârul copiilor drept ceva fi­­­resc şi-l înghiţim chiar când ne supără, aşa ne lăsăm şi iu­­ prada beţiei. Din beţia nu e firească Dimpotrivă, este răsturnare­a firii. De aceia suntem da­tori să ne ridicăm cu mic cu mare asupra ei. Când vine o zi ca acea pomenită, să avem atâta simţ să nu lăsăm să cadă In baltă nişte silinţe de toată vrednicia. Marea mulţime est­e acea care pecetluieşte biruinţe multor mişcări. Când ea se alătură lor, stârneşte sufletele altfel. De aceia este de dorit ca ziua de 14 Mai să nu treacă in mijlocul nepăsării obişnu­ite şi a zailemelelor beţivi­­or. Dimpotrivă, să încerce şi ei o clipă de sfiiciune, să în­cerce nevoia da a sta mai la fereală. Să se audă o trâm­­biță care să*i facă să se as­cundă. — Aceasta însă n*o putem dobândi numai noi, mâna de oameni dela „Temperanța". De aceia tu strig prin a­­cest răspândit ziar al Moldo­vei, noastre, pentruca vorba să meargă și pregătirea să se pornească. Avem câteva veşti fru­moase care ne vin de la fi­liale. Ele sunt ac­um ceva mai treze ca altădată. Voi ţinea adunări pe oriunde se află. Dar nu ajunge nici a­­ceasta. Trebuie ca largul ob­ştii să ia cunoştinţă de ce­­facem noi, pentru că toţi să­­ fie un gând şi o inimă In ziua ace­a şi toată ţara să înţeleagă că avem Z­ua lume­rătării. Ce am făcut eu aici este puţin lucru. De aceia nu mă opresc la atâta. Mai am ca­set . Eu numai îmi fac sluj­ba pe care o am la „Tem­­peranţa". Am­ fost ales să ieu locul Mitropolitului Pi­men şi stau­ cu toată inima la treabă. Scriu şi aici, mai am de scris şi în alte ziare, pentru­ ca, prin scrisul meu, prin al altora, să se facă vâlva da care avem nevoie pentru ca să se ştie că domneşte şi la noi cugetul care vrea să cu­reţe ţara de beţie. De aceia la ram­ca cu toţii în privinţa aceasta, fiindcă numai aşa vom putea birui! Când ne vom întâlni după 14 Mai, să ne putem ferici că am trecut o zi care să fi fost pentru toţi o zi de rod­­ni­că întâlnire şi de mari în­făptuiri împotriva beţiei. Ai­him, SCRIBAN1 L . Pentru comenzi de BOR­VIZ DE BORSEC, adresaţi- vă reprezentantului societăţii,­­— DL Vasile Mândru, la cinema­tograful „Sidoli", telefon 2059 şi la biroul de agentură şi comision Mândru, tel. 1516.

Next