Opinia, iunie 1939 (Anul 36, nr. 9653-9677)

1939-06-01 / nr. 9653

0 lovitură In publicitatea TfetEââL, românească românească 3 LEI — Cea mai complectă revistă săptămânală. Apare in fiecare săptă­mână. 32 - 36 - 40 pagini. D­r. H. Odlmis Medic­ale Spital Specializat la Paris. Fost asistent al P­.o­f. Gosset BOU CHIRURGICALE INTERNE Strada Cizmăriei No. 5 . Consultaţiuni 2—6 p. m ltr. taeianceviCi consultă BOLI DE PIEPT Str. Lăpuşneanu 19 Sf Luni, Mercuri ţi Vineri grf intre orele 1—4 p. m. DOAMNA DOCTOR PARKON C. ŞTEFANESCU Medic primar al Spit. Socola Consultă pentru Boale nervoase şi ale glan­delor cu secreţiuni interne METABOUSM BAZAL Cons. 2­—4 p. m. Str. Tăutu 2 TeL 2269 D OCT Olt A.Socolovscfc* Specialist în boli şi operaţii de pas, gât, urechi STR. VICTOR PLACE 7 (Piaţa Unirii) lângă cinema Sidoli Diatermocoagulare DIATERMIE SPEC. ORL. Inhalaţie cu ozon (electr. electroterapie, înaltă fcecV. Cons. 8Va“TQ, 12—2, 5—7 Doctor Solomon Manole Medic de Spital BOLI DE FEMEI MAMOS, CHIRURGIE Cons. 2 Vi—^ P­Str. Mârzescu No. 7 Telefon 2230 Dr. R. DAMSKER Medic de Spital BOLI INTERNE plămâni, inimă, rinichi Str. Ghica Vo«ÎA IM p. 32 Doctor GR.A.DIMITRIU Asistent Universitar Boli de piele, sifilis, venerice Tratamente medicale prin Baze ultra-scurte Diathermie Consult: 2-4, 6­8 p. m. Str. Păcurari No. 5 (Deasupra Farmaciei Căpățână) Dr. M. Avram Medic de Spital Consult: 3,7 p. m. str. I. C. Brătianui 120 Consultă și operează Boli Chirurgicale, Boli de femei, Mamos DOCTOR D. Goldstein BOLI INTERNE BOLI DE FEMEI §lr. Slejar Wo. HO (carterul Tatara­si) Cons. 9—11 și 3—7 p. m. De vâuraz­e&i*e Azi la 1­ facenix Abuz de încredere cu DANIELLE DAR­RIEUX GENTLEMANI DETECTIV cu Wiliarp Kcwel si Mima Lry D O Cl O R I«, Etern aii h Specializat la Viena în Soli interne BOLI de COPII şi SUGARI Tratament şi diagnostic cu raze electrice RAZE ULTRA-VIOLETE Raze Farad şi Galvan Iaşii Ssbs. Arcu­l lângă Farmacia Irotte Cons. 9-10 dim.şi 3-6. p. m. Azi la SitSola Paradisul­­ - fural Al doilea Ulm BOOLLO Jurnalul ,,Paramount" WAGONS-LITS// GOOK Agenţia Iaşi, Piaţa Unirii 1 şi-a mutat birourile în Str. Lăpuşneanu 47, cu începere de la 10 Mai 1939. casă gospodărească, so­lidă, 4 odăi, bucătărie, cămări, pivniţă, apă, lu­mină electrică etc. Poziţie centrală lângă tramvai şi Hală. Preţ foarte avantajos. A se adresa la ziar. Dr. Stere Ştefănia Medic de Spital şi al Casei Asig. Sociale Boli şi operaţiuni de nas, gât şi urechi S'A m­­­UTAT în Str. A. D. XENOPOL 1 (Casele Farm. Adace), Piaţa Sft. Spiridon etaj I Cons. 3—6 d. a. Telefon 110 DOCTOR SOLO SCHREIFEL SPECIALIST IN BOLI DE PIELE, VENERICE, SIFILIS Diagnosticul precoce al sifilsului prin examenul ultra-microscopic DIATE­RMM Raze ultra-Violete Consultaţii şi tratamente 7—10 dim. şi 2—9 seara Str. Anastasie Panu 70 Peste drum de Bis. Sf. Neculai VINURIABSOLUT NATURALE vechi şi noi, eftine şi higienTc servite cumpăraţi numai dda depozitul nou înfiin»­ţat in »ir. Prof. A. C. Coxa 27 (fost Ave«) «acele Tentier, palatul poştei vechi. Dacă nu vă puteţi deplasa, telefonaţi la Cinema SidoH telefon 8055. jp *1 ve#­srwa urgent la do­­vlanT'dorit, O­P­I­N închiderea congresu­lui de radiologie Moţiunea votată şi doleanţele exprimate dri după amiază au conti­nuat ultimele dezbateri ale celui de al treilea congres naţional de radiologie. Au mai făcut comunicări importante d-nii d­ri: D. Bră­­nişteanu, Isac, Fiamboli, Di­­mitriu, Herşcovici, Wacsman Felx, Weiss, Dem, O. Va­­siliu, maior­­ dr. Vascaboinic, Bălcescu, Rusu Viorel, Rene Mayer etc. Au urmat apoi discuţiile asupra revendicărilor profe­sionale. Au luat cuvântul d-nii : prof. dr. Em. Radu, general dr. Giurea, prof. dr. Negru, dr. Andronescu subdirectorul casei medicale c. f. r., dr. Gh. Costin, dr. Dem. O. Vasiliu, dr. Fiamboli, dr. Iliescu, dr. Ionescu, care au făcut dife­rite propuneri. D. prof. dr. Radu mulţu­meşte congresiştilor şi priete­nilor pentru concursul dat, şi anunţă că viitorul congres va avea loc în luna Mai 1941 la Bucureşti propunând alegerea ca preşedinte al viitorului congres, a d-lui dr. Andro­­nescu, ce fa ce congresul ad­mite. Moţiunea votată Discuţiile odată terminate, congresul a votat următoarea moţiune, prin care exprimă doleanţele profesionale, şi care a fost înaintată forurilor su­perioare : 1) înfiinţarea catedrei de radiologie şi a conferinţei de electrologie, la Facultatea de Medicină din Bucureşti. 2) Instituirea cursurilor de specializare în electroradiolo­­gie la facultăţile de medicină, şi uniformizarea programului acestor cursuri. 3) Crearea de serviciu de electro-radiologie la fiecare spital judeţean, a­tât de nece­sar diagnosticului şi tratamen­tului bolnavilor. 4) întocmirea unui regula­ment special pentru exame­nul de specialitate la Minis­terul Sănătăţii, in electro-ra­diologie. 5) Pentru a se rezolva de­finitiv chestiunea dreptului de liberă practică a speciali­tăţii de electro­radiologie, să se institue o comisiune pen­tru verificarea actelor şi eli­berarea diplomei de specialist. Nimeni nu poate utiliza un aparat de radiologie în scop de diagnostic sau tratament, fără a poseda titlul de spe­cialist radiolog. 6) Personalului medical su­perior şi auxiliar, să i se a­­corde un concediu anual de 60 de zile pentru refacerea organismului dăunat de ac­ţiunea razelor X. 7) Uniformizarea lefurilor la toate instituţiunile statului, atât la personalul superior cit şi la cel auxiliar din servi­ciile de electroradiolog­e. 8) Repartizarea eventuală a cotelor ce rcesă din încasă­rile făcute la serviciu de la bolnavii cu plată, să fie egală cu a celorlalţi medici de altă specialitate. 9) Asigurarea medicului e­­lectroradiolog şi a persona­lului ajutător, după norme ce se vor fixa. 10) Revizuirea valabilităţii funcţionării tuturor laboratoa­­relor de electric*1*A­diologie existente, particulare şi pu­blice. 11) In­finţarea unei şcoli speciale pentru technicieni şi laboranţi electroradiologi, de către Ministerul Sănătăţii. 12) Utilizarea in caz de mobilizare, în limitele posibi­lităţii, a personalului medical şi auxiliar electro - radiolog, la specialitatea iei. Moţiunea închee astfel: „Noi mulţumim anticipat d-lui ministru medic general dr. Nicolae Marinescu pentru bunăvoinţa ce ne-a arătat-o şi suntem convinşi că vom fi ascultaţi şi satis­fcuţi in cererile noastre atât de dre­pte. Mulţumim şi d-lui ins­pector general san­­ar dr. Bu­lă­u, pentru solicitudinea ce ne-a arătat şi suntem con­vinşi că vom avea în d-sa un aprig susţinător al cereri­lor noastre. O vizită Epitropia Sf. Bri dimineaţă, mai mulţi medici şi profesori universi­tari, cari au luat parte la cel de al treilea congres Radio­logie ce era ţinut în localitate, au făcut o vizi­t la Epitropia Sf, Spiridon fiind conduşi de d. dr. Gh. Costin. Aici, congresiştii au fost în­tâmpinaţi de d-nii: epitropi prof. Gr. T. Popa şi C. R. Gh­ulea, şi de d. A. M. Fri­­mu director general. Congresiştii au luat loc in sala de consiliu a Spiridoaiei, unde d. epitrop prof Gr. T. Popa a dat lămuriri în pri­vinţa înfiinţării şi menţinerii mareul Aşezământ Spitali­cesc, din capitala Moldovei. Apoi, congresiştii au vizitat parte din clinicele spitalului, rămânând încântaţi de modul cum sunt amenajate. In urmă, congresiştii au luat loc în maşini şi au plecat să viziteze şi alte instituţii spi­taliceşti din localitate. Au vi­­zitat: Spitalul Maternitatea, Caritatea, Socolar etc. la Spiridon ÎNŞTIINŢARE Gruparea 2-a Apărare Con­tra Aeronavelor pune în ve­dere oamenilor ce-i aparţin şi stat cu domiciliul în Ora­şul Iaşi, să se prezinte la se­diul gruparea, până la 5 iunie a.c., p­entru a li se înmâna di­ferite ordine. Cei ce nu se vor prezenta vor suferi rigorile C. I. M. art. 570. Comandantul Grupărei a 2-a A. C. A. Colonel Dumitru Nicolau Şeful Biur. Mobilizărei Maior Gh. Râţescu Excursiile „Meseceului“ Secţia turistică a „Mese­­ceului", organizează următoa­­rele excursii : BANAT 1 — 30 iulie (36 zile), pe drumul : Iaşi—Buc.— Baziaş -Timi­­şoara—Lupeni—Sibiu-O. Mai Braşov—Sinaia—Ploeşti - Iaşi. BANAT 16—3o iulie (15 zile), pe drumul : Iaşi—Buc.— Baziaş —Timi­şoara—Deni—Braşov—Sinaia 1 TRANSILVANIA 11—30 Au­gust (30 zile), pe drumul: Iaşi—M. Ciuc—­­Braşov— Tg. Mureş—Cluj—Oradea— Sâtm­ar—Kiva Mică—V. Dorii­ —Câmpulung—Iaşi. TRANSILVANIA 16-30 August (15 zile), pe drumul : Iaşi—M. Ciuc—Braşov— Tg. Mureş—Cluj—Oradea — Sâtmar—­Ilva Mică—Cernăuţi- Paris-Iaşi. DOBROGEA 1—10Septem­­brie (10 zile), pe drumul: laşi—Galaţi — Bazargic — Balc­c—Constanţa—Vâlcov — Iaşi. Excursioniştii vor vizita tot ce e demn de văzut in jurul acestor itinerare. Participările la l-a, 11-a, 111-a, sau a IV-a excursie sunt: Particularii 2500 lei, studenţii şi elevii 2000. La a V-a excursie particularii 2000­­lei, studenţii şi elevii 1500. Grupele învaţătoreşti judeţene, cel puţin 31, pot participa cu 1 , 2 cotă, achitând restul ei­­terior în 3 rate lunare. Pentru amatorii de confort­­şi masă aleasă sunt şi clase resperioare, informaţii detailate la­rsvista Meşeceul, înscrierile se fac la filialele judeţene ale Meşeceului, iar la Iaşi, str. Lăpuşneanu 8, o­­rele 12—13. Semna a. c. i. Eri a avut loc o nouă şe­­dinţă de comitet la sediul A. C. I.-ului, sub preşidenţia d-lui N. Gheorghiadi. Punctul principal al discu­ţiilor a fost problema redre­sării creditului industrial şi comercial. Dl. N. Gheorghiadi a însăr­cinat pe d-nii: Komarovs Sky, Anghel, Dima şi A. Hahami», să studieze chestiunea şi să întocmească un raport în le­gătură cu această problemă. Acest raport, d. Gheorgh­­­adi îl va prezenta conducerii Camerii de Comerţ, care ur­mează a-l înainta forurilor competiate. INF. De­mer­vici­ul Social al jude­ţului şi oraşului Iaşi, Cămi­nul Culturel-Judeţean„iz­idor" al Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol", îşi are se­diul in str. Ştefan cel Mare No. 13 etaj. Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi că, orele de ser­viciu sunt: 8-12 şi 16 19 in zilele de lucru. Trecute vieţi de Doamne $! Domniţe (Continuarea din pagina l-a) purtători de steaguri, de paz­­nici, de boeri foind prin cos­ridoarele Palatului. Peste 200 invitaţi erau zilnic la palat, la mese, la cafele şi dulceţuri, cu talgere şi farfurii de ar­­gint şi aur. Vasile Vodă bea la masă vin şi bere. Bucatele ce nu-i­­Tăceau lui Vodă, erau puse sub masă. Lăutarii ţigani cân­tau in tot t­ipul mesei. Vodă vorbea româneşte, îmbrăcă­mintea lui era acrnpă : nu­mai nasturii hainei costau 100.000 ga bani, iar îmbrăcă­mintea Doamnei 400.000 gal­­beni. Când pornea prin ţară, Vasile Lupu se urca in carete căptuşite cu mătasă aurită şi­­ un alai de 5000 călăreţi şi pedeştri şi cu paji îmbră­caţi în purpură. In lunga lui domnie, se spune, că a omo­rât 40.000 de oameni—hoţi— şi că a primit zilnic pe oricine dorea să-i vorbească. Când a murit Doamna Tu­­dosea, soţia lui Vodă, Dom­­nul pare a ne fi jelit peste măsură moartea ei şi se ho­tărî să se reînsoare, cu o caucaziană, frumoasă, cu talie subţire, cu picioruşe mici. Cum era pe atunci, scoase Vasile Lupu mulţi galbeni, pentru a „cumpăra" fata, pe frumoasa Ecaterina, cu ochi negri, cu mânile subţiri, cu mijlocul mlădios, gura mică şi pielea albă. Şi, când şi-a pierdut tronul plecă la Constantinopol, unde tu pimit in audienţă de Sul­tanul de atunci— un copil de 12 ani — şi stete 5 ani aici, până când sosi şi soţia lui, frumoasa circajiană Ecaterina care găsi pe Vasile Lupu, cu barba... neagră, de­şi îl lăsase cu ani in urmă cu barba că­­runtă. Vasile Vodă îşi cănea pă­rul, pentru că firea lui de... berbant, rămăsese nevătămată de anii cari curgeau. Aici la Iaşi, sosi mai târ­ziu şi Ecaterina cu trupul lui Vasile, care muri în 1660 şi-l depuse la biserica Trei-Erarhi alături de soţia lui cea diatăi, Doamna Tudosca. Şi mama din fetele lui Vodă Vasile, a treia domniţă, este confirmată de o pictură mu­rală din biserica Golia, ...Şi o nuntă domnească la bir. Sf. Neculai a Domniţei Maria, a doua fiică a lui Vasile Lupu, in vrâstă de 20 de ani, dişteaptă, cu o creştere aleasă şi mireasa prinţului Janus Radziwil, po­­lotinul Lituaniei. Nunta a a­­vut loc in biserica Sf. Necu­lai Domnesc, în care se in­tra deadreptul din aparta­mentul lui Vodă, fiind legată biserica de palat. Şi atunci s'a cântat „Isaia dânţueşte" şi în loc de bomboane au­rite, se arunca in biserică, galbeni. In biserică nu erau nici Vasile Lupu nici Ecate­­rina circajiana, obiceiul nein­­găduind să fie părinţii faţă la cununie. Ur­mară jocurile, fel de fel, cu comedianţi, ba se luptau urşii cu leii şi cu elefanţii, apoi jucători pe sârmă, sal­timbanci etc. Şi au ţinut pe­trecerile 12 zile.» Primul volum din .Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe * se încheie cu descrierea atât de documentată a vieţii Doa­mnelor, Domniţelor şi Tom­ Bitei noştri. Al doilea volum se ocup­ă despre Doamnele şi Domni­ţele din epoca fanariotă şi din epoca renaşterii şi sfârşind cu Doamna României, Elena Cuza. - RUDOLF SUŢU Frei şi Evrei ! Din nou suntem chemaţi a face dovada diagros­iei noastre către Patrie, « FRAŢI EVREI! Fiţi la înălţimea vremurilor ca întotdeauna. La măreaţa operă de solidaritate na­ţională pentru înzestrarea oştire», dar cât mai mult şi chiar peste puterile voa­stre. Să facem cu toţii sacrificii. Prin forţa armatei noastre contribuim la men­ţinerea păcei şi de va fi nevoie tot prin forţa ei, sa apărăm hotarele ţării. Fraţi Evrei ! Nădăjduim că veţi da urmare apelului nostru. Sacrificiul ce-l veţi face este pentru apărarea ţării, şi pentru glorioasa noastră armată. Comunitatea Evreilor din Iaș Zidirile spirituale ale P. S. Episcop Partenie al Armatei (Continuarea din pagina l-a) si gospodăreşti în scurta vizită făcută în o­­raşul încoronării. Dealtfel nici nu ne puteam îndoi de reali­zările gospodăreşti ale P. S. Partenie, ştiindu-l încă de la Iaşi de când a funcţionat ca erarh al mânăstirilor moldo­veneşti, câtă pas­une punea P. S. Sa intru îndeplinirea lucrurilor temeinice pe tărâ­mul muncii. Aşa că cele văzute la Alba- Iulia n'au fost mai mult de­cât o confirmare trainică a credinţei că P. S. Episcop Partenie este omul muncii, al realităţii,— într'un cuvânt o­­mul vremurilor noul. Asta în ce privi­s­e latura gospodărească.* In latura ceilaltă a activi­tăţii P. S. Episcop Partenie, latura spirituală,— P. S. Sa s’a afirmat ca un neîntrecut organizator. De un e înainte cu azi,— aproape de la înfiinţare,— e­­piscopatul Aims­tei era o funcţie fictivă,­ mai bine zis, d­orin­că pentru un arhiereu, P. S. Partenie prin voinţa şi imensa putere şi dorinţa de muncă ce-l stăpâneşte, a dat acestui episcopat demnitatea şi importanţa trebuitoare unei instituţii care are un rol co­vârşitor în Armata româ­nească. Pentru a ne da seama de activitatea intensă a P. S. Par­tenie pe tărâmul misionar in mussele largi ale oştirii, e de ajuns să amintim că în timpul unei luni, numai cinci zile P. S. Sa s­ă la la Reşedinţa de­la Alba-Iulie , restul vremei se află în mijlocul ofiţerilor şi trupei. Când am sosit la Alba-Iu­­lia, P. S. Partenie tocmai ve­nise de pe zonă, de la graniţă, unde inspectase trupele timp de 10 zile. Nu a stat decât două zile la Reşedinţă şi iarăşi a luat calea spre câmpul de In­strucţie al trupelor. L-am însoţit în câteva in­­specţiuni şi mi-am putut for­ma convingerea că un iera­h care posedă o minunată grăb­ire pe înţelesul poporului, zi­deşte In sufletul masselor da­­ruri bogate : credinţa şi patri­otismul elemente de bază fără de care oştire ori­cât de tara ar fi ca armamentul nu rezistă. „O armatâ ca să fie lan d­ Ir­buieşte o bază sufleteas­că : credinţă" — a giîsu­t M. S. Regele Carol ÎL „Şi armata românească po­sedă din belşud acest minunat dar al credinţei, —­ arma su­­fletuluî, —care complectează formidabilul armament te­h­­nic"—ne-a ded­e­at P. S. E*­piscop Partenie.* Convorbirea ce ara avut-o cu P. S. Episcop Partenie al Armatei depăş se timpul ce mi-l socotisem cu îngăduinţa. Ea se transformase într'un g tasi-monolog la care am av­vut prilejul să ascult din g­ra P. S. Sale cele mai autorizate păreri asupra tuturor chestiu­nilor începând cu soarta V­ăului şi term nănd cu amă­nunte de ordin general privi­toare la cult. Bucuros de a fi stat de vorb­­ă cu Vlădica Partecie, am mulţumit P.S. Sale pentru pă­rinteasca primire şi pentru darul de a-m fi prilejuit o a­­limentare atât de copioasă din harurile sale sufleteşti. Grigore Spira Coloniile A. C. F. Asociaţia Creştină a Fe­meilor Române, organizează la Fundu-Moldovei şi Pojo­­râta, într'o regiune de munte d­in Bucovina, 2 colonii de vară de recreare şi întremare, pen­tru eleve între 10-18 ani (la Fundu-Moldovei) şi pentru studente sau tinere funcţionare (la Pojorâta). Durata coloniei e de 6 săp­tămâni, in 2 serii a câte 3 săptămâni (4-25 Iulie şi 26 iulie-16 August). Coloniile funcţionează la localuri spaţioase şi bine a­­menajate. Alimentaţia este în­grijită şi se serv de 5 mese pe zi. Colonistele se bucură de o îngrijire atentă şi părintească. Înscrierile şi orice informa­­ţii se primesc la sediul Aso­ciaţiei, in str. Buzdugan No. 3, în fiecare zi de lucru între orele 6—8 p. m. Crema de lăcrămioare curăţă, albeşte şi cati­­felează faţa. Cop. Farmacia Dr. Bacoana Piaţa Halei Interplxatîuni­i x In zilele de 1 şi 2 Iunie, când au Ioc alege­rile, instanţele judecătoreşti îşi suspendă activitatea. Procesele vor fi amânate din oficiu.­­ Propriatarii da autove­hicule, din cuprinsul judeţe­lor Iaşi şi Botoşani, şi cari posedă autorizaţii provizorii încheiate cu M.L.P. şi Com., sunt rugaţi a se prexecta de urgenţă la sediul Serviciul­ Drumurilor Naţionale Iaş*« spre a primi anumite informa­­ţiuni privitoare la valabilita­tea acelor autorizaţii. Domnii concesionari sunt rugaţi a pre­­zenta şi convenţiile respective.

Next