Opinia, iulie 1939 (Anul 36, nr. 9189-9703)

1939-07-22 / nr. 9696

ANUL XXXVI No. 9698 ABONAMENTE: Lei 350. 180 J ; 90­­ ; 35 j ; 1500.' *■î . , pe un aa $ V . . 6 luni. î . ? „ 3 luni . . . „ 1 luni ; Instituții publici Atelierele tipatrafica „Opinia1 * IAȘI STR. LAPUSNEANU 37 1 LEU­ HHHHB&anp ORIENTARE NOUA­­ VIETII NOASTRE AGRICOLE In materie agricolă, tn ulti­mele două decenii rezultatele au fost minime, fiindcă n'a ex- Mat o concepfie da lucru fi nici conducători cu sim/ul răs­pundem. Marii proprietari tx’au avut mie ies să facă educa­fia plu­garului român. Specialiștii au umplut birourile Ministerului Agriculturii, unde se ocupau cu contabilitatea, registratura şi câteodată şi cu dactilogra­­fia. Am văzut la Ministerul Agnculturi, agronom—conta­tă, care plictisit de noua lui specialitate a luat trei milioa­ne din casă şi a dispărut. Du­pă un timp oarecare, timp în care probabil şi-a consumat sama însuşită, agronomul s‘a im­işcat în m­­locul holdeio’ sene. Am văzut cu toţii, agro­nom directo-general in Minis’­terul Agriculturii, care a sfâr­şit Hindu şi beregata pe să­­lile Parchetului K­­­ov. lata un bilanţ al muncii de­zorganizată şi al nepăsării tra­diţionale. Regimul nou avea da­oria de cunoştiin­d şi e­m cu bisturiu şi să taie cangrena acestei ac­­puni nefaste. Regim nou, oameni noi. Cine este Ministrul Cornâţeanu ? Puţinii oameni de laborator şi de bibliotecă, suflete oneste şi cari au stat in permanenţă la slujba intereselor superi­oare ale Statului, au observat de laboratoarele Institutului de Cercetări Agronomice, o e­­nergie, un entuziast şi un mare pedagog, lucrând­­­­e zi in m­jlocul studenţilor săi. Acesta este d- Ministru Cor­­năţeanu, care astăzi, când are răspunderea efectivă a desti­nelor agriculturii noastre, a adus cu dânsul în fruntea de­partamentului de resort, o nouă atmosferă de încredere, schimbând radical melodic şi tradiţii. Agronom încercat, d. minis­tru Cornâţeanu a înţeles de la început că plugarul român, care nu a fost niciodată iniţiat în tainei­ muncii agricole, trea­ba a asistat da de specialiştii Ministerului Agriculturii. Pri­mul lui strigăt intrând pe uşa Ministerului, a foşti „Să iasă agronomii la câmp“. El însuşi, in cal­eare de conducător al lor, îşi îndeplineşte greaua mi­siune, in mijlocul holdelor. Nu există coif de fără, pe care d. Ministru Cornăţeanu să nu-i fi cercetat Personal se intere­sează de nevoile plugarilor, stând de vorbă cu ţăranul. Aplicarea legii de organi­zare a agriculturii, a execu­tat-o personal pe teren. A înzestrat pe plugar cu in­ventar agricol şi­­ a dat posi­bilităţi de credit pe lungă du­rată. Intervenţia Statului şi-a gâ­sit o integrală aplicare. Mica proprietate ţărănească, putem spune că a devenit un factor economic şi tehnic, de care ţar­a avea at­ât­a nevoe. S'au creat asociaţii ţărăneşti pen­­tru ca loturile de pământ să devie un bun, supus regulilor moderne de tehnică, cu Iposi­­bilităfi de realizare practică. S'a dat desvoltare viticulturii desfiinţându-se hibrizii, produ­citări direcţi, şi pomiculturii In genere. Prin importul vite­lor, s'a ameliorat rassa vite­lor şi s'a luat o serie de mă­­suri pentru asigurarea repro­ducătorilor necesari pe regi­uni. Prin aceasta, vom capta pieţele străine, unde până î n anii trecuţi nu existam şi nici nu eram cunoscuţi ca ţară ex­portatoare. Iată, deci, toată problema a­­gricolă, atacată în pin de d. Ministru Cornăiaanu. Agricul­tura formează vi­aţa economi­că a ţârii. E nevo­e de un plan melodic aplicat, câţiva ani de-a rândul, pentru a a­junge la rezultatul dorit. Agri­cultorii au dovedit Inţelegerea in această eră a faptelor. O nouă credinţă şi un nou idea au apărut în mijlocul plugari­­mii noastre. Ea s-a dovedi harnică și credinc­iasă noul­­­or metode de lucru. OîBft toată ^e­nee-ministru Cu prilejul recentei rema­nieri a cabinetului englez, a intrat In guvern o temea. E vorba ca miss Florence Horsbruch, deputată In Că­liseră Comunelor şi membră a partidului conservator, care a fost numită la depar­tamentul sănătăţii publice. Miss Horsbruch este o a­­preciată vorbitoare şi s-a remarcat prin activitatea pe tărâmul legislaţiei sociale. 1VO Msszica VB militiarâe Ministerul de război din Germanie a făcut o mare co­mandă de piane şi pianine. Instrumentele vor fi repar­tizate la Cercurile militare, la răzărmi şi alte instituţii ale armatei, pentru cultivarea muzicei. Se vor preda gratuit şi lecţii de piano, militarilor care vor avea chemare pentru acea­ instrument şi vor vrei să Înveţe? Mai bine muzica asta, de cât acea a tunurilor­­... % Rionunaentul canei paseri In Salt Lake Cyn­, statul Utah, s'a inaugurat monumen­tul unui pescăruş. Povert­a acestui monument este într’a­­devăr originală. Sa­t Laka Cyc, fusese in­vadat de milioane de lăcuste. Toate încercările locuitorilor au rămas infructuoase, şi ce­tăţenii se pregăteau să pără­sească oraşul, când un func­­ţionar a avut originala idee Să aducă intr'un tren specia! trei mii de pescăruşi. In câ­te va săptămâni toate lăcustele au fost stârpite. După ce pescăruşii şi-au făcut datoria, cetăţenii au ob­servat că păsările marine au plecat. Dar tot spre mirarea cetăţenilor, s'a constatat că a­nie Urmaş al I. P. S. Pa-A TAA ‘TMrh Nicodm cinând Iaşului, după câţiva ani pes­­cu P««onahitatM Prea Cu­­curuşul a murit, îngropat şi vioşiei Sale scaunul lui plâns de toni, pescăruşul are Veniamin şi Iosif, astăzi un monument de mar- Apoi P. C. Arhim. Seri­­ară d. to«ta Ira.u^e,. ban este un adânc cun0Sr ”“nSortau«!” c5tor al P?P«TMlui ?I un virtutea de care pescăruşul a mimOS spnjenitor al cleru dat dovadă, rămânând la post, Iui moldovenesc, ca nu cumva și alte lăcuste Călugăr,—fala monah s­­sâ îndrăznească să atace o­­mului ortodox, — P. C, raşul, an un Actriţa cu fores­te» deveraiaa mi­lionară Rozy Arny, o tânără actri­ţă din Vibes, a găsit că me­seria de tebuie mult mai in­teresantă şi mai.. bănoasă, ba chiar şi mai morală, decât arta scenei , şi de aceia a pă­răsit-o, pentru hipodrom. Pri­mele încercări au dovedit că Rozy Army are excepţionale calităţi de călăreață. La prima sursă, ea a bătut restul cat­­or alergători, cu trei lungimi. A­ luat, ceva mai târziu, mar­ele premiu, iar când secre­­tea că va deveni un jok­u rabatabil, apăru un... mili­­­tar american. Îndrăgostit, mi­­ioaarul li ceru mâna , iar Cozy Am­y i-a dat-o ! Incendiile mist­erioase In ultima vreme, s'au declarat incendii misterioase pe unele vapoare franceze şi engleze. De curînd, s'a produs o explozie urmată de incendiu, şi pe vasul american port­­avioane, „Ranger“, (n­ol­ş­u). Focul a putut fi localizat, după ce a provocat totuşi pagube însemnate. Pentru demnitatea de Mitropolit ai Moldovei Persoana agreiată este P. C. Arhim. Scriban încă înainte de alege­rea patriarhală, când se ştia în mod sigur că I. P. S. Nicodim va fi desem­nat ca şef al ortodoxiei noastre, se discuta insis­tent despre o altă chesti­une care preocupă clerul şi norodul moldove­nesc ; cine va fi succeso­rul I. P. S. Nicodim la scaunul metropolitan al Iaşului ? Alegerea noului mitro­polit al Moldovei se va face la toamnă. In ce priveşte persoana care ar fi indicată pentru această înaltă demnitate şi care ar avea şanse de re­uşită, circulă numele mai multor ierarhi. Mai insistent însă se pronunţă un nume care are un larg ecou în ma­­ssele poporului şi cleru­lui : Arhimandritul Scriban. P. C. Sa ar fi un vred­Scriban, cu un suflet larg înţelegător, cărturar şi gos­podar, neîntrecut grăitor şi iscusit mânuitor de con­dei, va fi în acelaş timp un colaborator priceput al I. P. S. Patriarh Nicodem întru administrarea gospo­dărească şi spirituală a M-rei Neamţu. Arhiepiscopia Iaşilor bo­gată în aşezăminte mona­hale, trebueşte să aibă un diriguitor superior, smuls din rândurile monahismu­lui. P. C. Arhim. Scriban este un călugăr desâvîrşit. Călugăr cărturar, vrednic urmaş al lui Filaret Scri­ban, — P. S. Arhim. Scri­ban este ierarhul care-i trebueşte Moldovei. Valul dorinţelor şi stă­ruinţelor moldovenilor îl va duce pe P. S. Arhim. Scriban acolo unde meri­tă , în scaunul metropoli­tan al Iaşilor. Va fi un act de recu­noştinţă al Moldovei şi al ţării, faţă de un stâlp al bisericii noastre care o viaţă întreagă a luptat pe cele mai înalte culmi ale piritului. Tot în toamnă se va ace alegerea pentru de­semnarea conducătorilor Mitropoliilor Basarabiei şi Olteniei. Pentru scaunul de la Chi­­nău este sigură alegerea P. S. Episcop Tit al Băl­­ţilor, iar la Mitropolia de la Craiova persoana cu şise de reuşită este dis­tinsul erarh F. S. Episcop Nifon al Huşilor. GRIGORE SPIRU Am subliniat de mai m­ulte ori importanţa covârşitoa e a respiraţiei ro­male prin nas, şi am insistat asupra necesi­tăţii de a înlătura — tip chi­rurgical, fie cu ajutorul elec­­troterapiei —­ toate obstaco­lele care împiedică respiraţia normală, ca: polipi, amigdale mărite, cornete, vegetaţii, în­­groşarea mice a­iei nasale, m­altor staţiuni nazale, gutura­iul cronic etc. etc. E evident că toate aceste afecţiuni duc sigur la tulbu­rări ale organismului, lezând nu numai inima şi plămânii, care se obosesc foaie repe­de ,din cauza muncei excesi­ve,­dar şi orgai­e e cele mai îndepărtate, ca sistemul ner­vos, aparatul genital masculin şi feminin, circulaţia sanguină, aparatul digestiv etc. Da aceia, fiecare afecţiune nazală — mai ales la copii — trebuie socotită, nu ca o boală locală, limitată, ci ca o boală generală, o boală în care e interesat Întreg organizmul o­­menesc. Regula: respiraţia nazală normală trebuie să fie resta­bilită cu orice preţ, oricând, oricum, la orice persoană, la orice vârstă, la orice agolimp. Aceasta e o chestie de viaţă. • Totuşi, nu totdeauna res­piraţia normală e împiedicată de mari formaţiuni grosolane, anatomice, ca polipi, deviaţii ori vegetaţii. Sunt şi alte cauze ale in­suficienţei nazale,—mult mai fine, mult mai intime, care se descoperă cu mult mai mare greutate şi cer n­u nu­mai un examen mult mai mi­nuţios, — dar şi o experienţă mai mare şi o serie întreagă de aparate speciale pentru electrodiagnostic. Noi vorbim despre tulbu­rări ale aparatului funcţional, ale aparatului nervos muscu­lar, care comandă şi pune la funcţiune organele de respi­raţie , de la narine şi până la plămâni. Defectele acestui aparat ex­(Continuare în pagina 2-a) Medic­­a pentru toţi Arta de a respira Ştiinţa care există de milenii, — şi totuşi a fost „descoperită“ recent de Dr, Alex. Sbocolovscbt Acţiunea japoneză Guvernul ja­ponez a angajat discuţii cu re­prezentanţii An­gliei , dar în a­­celaş timp ar­mata japoneză o­­cupă metodic to­ate porturile chi­neze şi contro­lează concesiu­nile străine.­­ Ia­r, un clişeu, soldaţi japonezi plasând stragul nipon în faţa im­portantului port Lwian, din su­dul Chinei (în apropiere de po­sesiunea bri­ati­­că Hong,Kong). IULIE 1939 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LĂPUŞNEANU 37 Director C. R. GHIU­.lfl Contribuţii la istoricul învăţământului particular din Moldova O carte a d-nei Elena Meissner In vitrinele librăriilor a a­­părut o prea interesantă carte, cu contribuţiuni la Istoria In­­vâţământului particular al fe­telor din Moldova, carta In­titulată „Institutul liceal de Domnişoare Humpel din Iaşi" şi datorită distinsei intelec­tuale doamna Elena C. Meiss­ner. Domnia-Sa ne înfăţişează o rodnică activitate didactică desfăşurată la Iaşi între anii 1870—1913, datorit celei ce-a fost Emilia Humpel Maio­­rescu. Femee vrednică mai pre­sus de toate, care a căutat al răspundă unei cerinţi a tim­pului, educând, instruind şi îndrumând pe moldoveanca de la cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea. Se simtă in această carte piositatea unui suflet delicat de femee care a trăit cele ce relatează şi le-a însemnat cu meticulozitatea unui spirit o­­biectiv şi Înţelegător. Dar despre această carte vom reveni cu amănunte şi sugestii pe care activitatea ce­lor din trecut o dau societăţii prezente. ILEANA B. presiui si renovari la Academia de Arte frumoase Dl. Roman Simionescu, rec­torul Academiei de Arte­ Fru­­m­oase, desfăşură o ac­vi­­tate intensă, in vederea des­­chiderei noului an şcolar. Lo­calul Academiei se­ renovea­ză,­ şi se va prezintă chiar elegant la reînceperea cursu­rilor. Pinacoteca formează de asemenea o deosebită aten­ţiune pentru rector. S'au gă­sit deteriorate, un număr de statui, dintre care unele de mare valoare.D. Hitt, cunos­cutul artist-sculptor, a răs­puns Invitaţiei făcute de reci­­or, şi a început repararea a­­ce­stor statui, redându-le for­ma originală. In ceia ce priveşte gestiu­nea anilor trecuţi, d. Simio­nescu a cerut lămuriri la mi­nister. In ce priveşte bustul lui Panaiteanu, primul director al şcolii, d. Simionescu ne spune :„Vom desveli bustul in­­­ua deschidere a noului an şcolar, cu solemnitatea şi evlavia ce se cuvine . DAN. Oi record de notati Pompieri care sosesc... după 6 luni dela declararea focului ! La Hanau, in satul iodian Sirmoor, s'a petrecut o în­tâmplare foarte ciudată : o e­­chipă de pompieri chemată urgent la un incendiu a sosit numai bine după șase luni dela isbucnirea incendiului ! Iată cum s'a petrecut fap­tul . Declarându-se incendiu la casa unui om care nu avea telefon, acesta, animat de un robust optimism, a adresat in pripă o scrisoare de ajutor „urgent". Se ştie insă destul de bine că menţiunea nu e decât spre consolarea expeditorului. Autorităţile au răspuns de primirea scrisorii, promiţând ,i se vor lua măsurile nece­sare. După citeva luni da „urgenţă“, scrisoarea ajunsese in mâinile şefului statului. Acesta, mai atest la menţiu­­ne, dădu ordin ca ech­pele da pompieri si pornească imediat la locul incendiului spre a salva ce-a mai rămas La sosirea echipelor pe locul ce trebuia găsit în n­ach­i, se ridică o casă nouă și arătoa­să în șease luni focul avusese destul răgaz să mierue o casă și mai rămăsese timp pentru construirea alteia. Succesele realizate de teh­­ni­ca aviatică modernă, care se află intr'o neîntreruptă as­censiune, nu se datoresc În­tâmplării, ci unor cercetări ştiinţifice, minuţioase şi înde­­lungate. Un stimulent pentru o cât mai mare adâncire a acestor cercetări au fost vi­tezele obţinute mai acum câţiva ani, cam­ mai înainte nu s'ar fi crezut cu putinţă. (Se ştie că in prezent recor­dul de viteză mondial este deţinut de monoplanul de vâ­nătoare Heik­l 112, cu 746 km. şi de avionul de vână­­toare Messerschmitt 109 R, tot german, de 755,11 k­m. pe oră). iProgresele de până acum, când viteza avioanelor a a­­tins aproape două treimi din viteza sunetului, au căşunat specialiştilor griji noui. A a­­părut renumita fantomă a vi­tezei insime realizabile, e­­gala cu viteza sunetului , şi anul trecut a trezit la mulţi constructori îndoiala, dacă va fi vreodată cu putinţă şi ce sboare mai iute decât sune­tul. Pe technicieni nu-i poate opri in loc obiecţiunea că vi­teza sunetului, cu cei 1230 km pe oră ai săi, este o vi­teză foarte respectabilă şi „deocamdată“ ne poate fi destul. Asta nu merge în teh­nică. „De ajuns“ ne-ar putea fi, la urma urmei, şi peşterile Tehnica aviatică Viteza avioanelor se apropie de viteza sunetului! (Continuarea în padina 7­ a

Next