Opinia, iulie 1939 (Anul 36, nr. 9189-9703)
1939-07-22 / nr. 9696
ANUL XXXVI No. 9698 ABONAMENTE: Lei 350. 180 J ; 90 ; 35 j ; 1500.' *■î . , pe un aa $ V . . 6 luni. î . ? „ 3 luni . . . „ 1 luni ; Instituții publici Atelierele tipatrafica „Opinia1 * IAȘI STR. LAPUSNEANU 37 1 LEU HHHHB&anp ORIENTARE NOUA VIETII NOASTRE AGRICOLE In materie agricolă, tn ultimele două decenii rezultatele au fost minime, fiindcă n'a ex- Mat o concepfie da lucru fi nici conducători cu sim/ul răspundem. Marii proprietari tx’au avut mie ies să facă educafia plugarului român. Specialiștii au umplut birourile Ministerului Agriculturii, unde se ocupau cu contabilitatea, registratura şi câteodată şi cu dactilografia. Am văzut la Ministerul Agnculturi, agronom—contată, care plictisit de noua lui specialitate a luat trei milioane din casă şi a dispărut. După un timp oarecare, timp în care probabil şi-a consumat sama însuşită, agronomul s‘a imişcat în mlocul holdeio’ sene. Am văzut cu toţii, agronom directo-general in Minis’terul Agriculturii, care a sfârşit Hindu şi beregata pe sălile Parchetului Kov. lata un bilanţ al muncii dezorganizată şi al nepăsării tradiţionale. Regimul nou avea daoria de cunoştiind şi em cu bisturiu şi să taie cangrena acestei acpuni nefaste. Regim nou, oameni noi. Cine este Ministrul Cornâţeanu ? Puţinii oameni de laborator şi de bibliotecă, suflete oneste şi cari au stat in permanenţă la slujba intereselor superioare ale Statului, au observat de laboratoarele Institutului de Cercetări Agronomice, o energie, un entuziast şi un mare pedagog, lucrânde zi in mjlocul studenţilor săi. Acesta este d- Ministru Cornăţeanu, care astăzi, când are răspunderea efectivă a destinelor agriculturii noastre, a adus cu dânsul în fruntea departamentului de resort, o nouă atmosferă de încredere, schimbând radical melodic şi tradiţii. Agronom încercat, d. ministru Cornâţeanu a înţeles de la început că plugarul român, care nu a fost niciodată iniţiat în tainei muncii agricole, treaba a asistat da de specialiştii Ministerului Agriculturii. Primul lui strigăt intrând pe uşa Ministerului, a foşti „Să iasă agronomii la câmp“. El însuşi, in caleare de conducător al lor, îşi îndeplineşte greaua misiune, in mijlocul holdelor. Nu există coif de fără, pe care d. Ministru Cornăţeanu să nu-i fi cercetat Personal se interesează de nevoile plugarilor, stând de vorbă cu ţăranul. Aplicarea legii de organizare a agriculturii, a executat-o personal pe teren. A înzestrat pe plugar cu inventar agricol şi a dat posibilităţi de credit pe lungă durată. Intervenţia Statului şi-a gâsit o integrală aplicare. Mica proprietate ţărănească, putem spune că a devenit un factor economic şi tehnic, de care ţara avea atâta nevoe. S'au creat asociaţii ţărăneşti pentru ca loturile de pământ să devie un bun, supus regulilor moderne de tehnică, cu Iposibilităfi de realizare practică. S'a dat desvoltare viticulturii desfiinţându-se hibrizii, producitări direcţi, şi pomiculturii In genere. Prin importul vitelor, s'a ameliorat rassa vitelor şi s'a luat o serie de măsuri pentru asigurarea reproducătorilor necesari pe regiuni. Prin aceasta, vom capta pieţele străine, unde până î n anii trecuţi nu existam şi nici nu eram cunoscuţi ca ţară exportatoare. Iată, deci, toată problema agricolă, atacată în pin de d. Ministru Cornăiaanu. Agricultura formează viaţa economică a ţârii. E nevoe de un plan melodic aplicat, câţiva ani de-a rândul, pentru a ajunge la rezultatul dorit. Agricultorii au dovedit Inţelegerea in această eră a faptelor. O nouă credinţă şi un nou idea au apărut în mijlocul plugarimii noastre. Ea s-a dovedi harnică și credinciasă noulor metode de lucru. OîBft toată ^enee-ministru Cu prilejul recentei remanieri a cabinetului englez, a intrat In guvern o temea. E vorba ca miss Florence Horsbruch, deputată In Căliseră Comunelor şi membră a partidului conservator, care a fost numită la departamentul sănătăţii publice. Miss Horsbruch este o apreciată vorbitoare şi s-a remarcat prin activitatea pe tărâmul legislaţiei sociale. 1VO Msszica VB militiarâe Ministerul de război din Germanie a făcut o mare comandă de piane şi pianine. Instrumentele vor fi repartizate la Cercurile militare, la răzărmi şi alte instituţii ale armatei, pentru cultivarea muzicei. Se vor preda gratuit şi lecţii de piano, militarilor care vor avea chemare pentru acea instrument şi vor vrei să Înveţe? Mai bine muzica asta, de cât acea a tunurilor... % Rionunaentul canei paseri In Salt Lake Cyn, statul Utah, s'a inaugurat monumentul unui pescăruş. Poverta acestui monument este într’adevăr originală. Sat Laka Cyc, fusese invadat de milioane de lăcuste. Toate încercările locuitorilor au rămas infructuoase, şi cetăţenii se pregăteau să părăsească oraşul, când un funcţionar a avut originala idee Să aducă intr'un tren specia! trei mii de pescăruşi. In câte va săptămâni toate lăcustele au fost stârpite. După ce pescăruşii şi-au făcut datoria, cetăţenii au observat că păsările marine au plecat. Dar tot spre mirarea cetăţenilor, s'a constatat că anie Urmaş al I. P. S. Pa-A TAA ‘TMrh Nicodm cinând Iaşului, după câţiva ani pescu P««onahitatM Prea Cucuruşul a murit, îngropat şi vioşiei Sale scaunul lui plâns de toni, pescăruşul are Veniamin şi Iosif, astăzi un monument de mar- Apoi P. C. Arhim. Seriară d. to«ta Ira.u^e,. ban este un adânc cun0Sr ”“nSortau«!” c5tor al P?P«TMlui ?I un virtutea de care pescăruşul a mimOS spnjenitor al cleru dat dovadă, rămânând la post, Iui moldovenesc, ca nu cumva și alte lăcuste Călugăr,—fala monah ssâ îndrăznească să atace omului ortodox, — P. C, raşul, an un Actriţa cu foreste» deveraiaa milionară Rozy Arny, o tânără actriţă din Vibes, a găsit că meseria de tebuie mult mai interesantă şi mai.. bănoasă, ba chiar şi mai morală, decât arta scenei , şi de aceia a părăsit-o, pentru hipodrom. Primele încercări au dovedit că Rozy Army are excepţionale calităţi de călăreață. La prima sursă, ea a bătut restul cator alergători, cu trei lungimi. A luat, ceva mai târziu, marele premiu, iar când secretea că va deveni un joku rabatabil, apăru un... militar american. Îndrăgostit, miioaarul li ceru mâna , iar Cozy Amy i-a dat-o ! Incendiile misterioase In ultima vreme, s'au declarat incendii misterioase pe unele vapoare franceze şi engleze. De curînd, s'a produs o explozie urmată de incendiu, şi pe vasul american portavioane, „Ranger“, (nolşu). Focul a putut fi localizat, după ce a provocat totuşi pagube însemnate. Pentru demnitatea de Mitropolit ai Moldovei Persoana agreiată este P. C. Arhim. Scriban încă înainte de alegerea patriarhală, când se ştia în mod sigur că I. P. S. Nicodim va fi desemnat ca şef al ortodoxiei noastre, se discuta insistent despre o altă chestiune care preocupă clerul şi norodul moldovenesc ; cine va fi succesorul I. P. S. Nicodim la scaunul metropolitan al Iaşului ? Alegerea noului mitropolit al Moldovei se va face la toamnă. In ce priveşte persoana care ar fi indicată pentru această înaltă demnitate şi care ar avea şanse de reuşită, circulă numele mai multor ierarhi. Mai insistent însă se pronunţă un nume care are un larg ecou în massele poporului şi clerului : Arhimandritul Scriban. P. C. Sa ar fi un vredScriban, cu un suflet larg înţelegător, cărturar şi gospodar, neîntrecut grăitor şi iscusit mânuitor de condei, va fi în acelaş timp un colaborator priceput al I. P. S. Patriarh Nicodem întru administrarea gospodărească şi spirituală a M-rei Neamţu. Arhiepiscopia Iaşilor bogată în aşezăminte monahale, trebueşte să aibă un diriguitor superior, smuls din rândurile monahismului. P. C. Arhim. Scriban este un călugăr desâvîrşit. Călugăr cărturar, vrednic urmaş al lui Filaret Scriban, — P. S. Arhim. Scriban este ierarhul care-i trebueşte Moldovei. Valul dorinţelor şi stăruinţelor moldovenilor îl va duce pe P. S. Arhim. Scriban acolo unde merită , în scaunul metropolitan al Iaşilor. Va fi un act de recunoştinţă al Moldovei şi al ţării, faţă de un stâlp al bisericii noastre care o viaţă întreagă a luptat pe cele mai înalte culmi ale piritului. Tot în toamnă se va ace alegerea pentru desemnarea conducătorilor Mitropoliilor Basarabiei şi Olteniei. Pentru scaunul de la Chinău este sigură alegerea P. S. Episcop Tit al Bălţilor, iar la Mitropolia de la Craiova persoana cu şise de reuşită este distinsul erarh F. S. Episcop Nifon al Huşilor. GRIGORE SPIRU Am subliniat de mai multe ori importanţa covârşitoa e a respiraţiei romale prin nas, şi am insistat asupra necesităţii de a înlătura — tip chirurgical, fie cu ajutorul electroterapiei — toate obstacolele care împiedică respiraţia normală, ca: polipi, amigdale mărite, cornete, vegetaţii, îngroşarea mice aiei nasale, maltor staţiuni nazale, guturaiul cronic etc. etc. E evident că toate aceste afecţiuni duc sigur la tulburări ale organismului, lezând nu numai inima şi plămânii, care se obosesc foaie repede ,din cauza muncei excesive,dar şi orgaie e cele mai îndepărtate, ca sistemul nervos, aparatul genital masculin şi feminin, circulaţia sanguină, aparatul digestiv etc. Da aceia, fiecare afecţiune nazală — mai ales la copii — trebuie socotită, nu ca o boală locală, limitată, ci ca o boală generală, o boală în care e interesat Întreg organizmul omenesc. Regula: respiraţia nazală normală trebuie să fie restabilită cu orice preţ, oricând, oricum, la orice persoană, la orice vârstă, la orice agolimp. Aceasta e o chestie de viaţă. • Totuşi, nu totdeauna respiraţia normală e împiedicată de mari formaţiuni grosolane, anatomice, ca polipi, deviaţii ori vegetaţii. Sunt şi alte cauze ale insuficienţei nazale,—mult mai fine, mult mai intime, care se descoperă cu mult mai mare greutate şi cer nu numai un examen mult mai minuţios, — dar şi o experienţă mai mare şi o serie întreagă de aparate speciale pentru electrodiagnostic. Noi vorbim despre tulburări ale aparatului funcţional, ale aparatului nervos muscular, care comandă şi pune la funcţiune organele de respiraţie , de la narine şi până la plămâni. Defectele acestui aparat ex(Continuare în pagina 2-a) Medica pentru toţi Arta de a respira Ştiinţa care există de milenii, — şi totuşi a fost „descoperită“ recent de Dr, Alex. Sbocolovscbt Acţiunea japoneză Guvernul japonez a angajat discuţii cu reprezentanţii Angliei , dar în acelaş timp armata japoneză ocupă metodic toate porturile chineze şi controlează concesiunile străine. Iar, un clişeu, soldaţi japonezi plasând stragul nipon în faţa importantului port Lwian, din sudul Chinei (în apropiere de posesiunea briatică Hong,Kong). IULIE 1939 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LĂPUŞNEANU 37 Director C. R. GHIU.lfl Contribuţii la istoricul învăţământului particular din Moldova O carte a d-nei Elena Meissner In vitrinele librăriilor a apărut o prea interesantă carte, cu contribuţiuni la Istoria Invâţământului particular al fetelor din Moldova, carta Intitulată „Institutul liceal de Domnişoare Humpel din Iaşi" şi datorită distinsei intelectuale doamna Elena C. Meissner. Domnia-Sa ne înfăţişează o rodnică activitate didactică desfăşurată la Iaşi între anii 1870—1913, datorit celei ce-a fost Emilia Humpel Maiorescu. Femee vrednică mai presus de toate, care a căutat al răspundă unei cerinţi a timpului, educând, instruind şi îndrumând pe moldoveanca de la cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea. Se simtă in această carte piositatea unui suflet delicat de femee care a trăit cele ce relatează şi le-a însemnat cu meticulozitatea unui spirit obiectiv şi Înţelegător. Dar despre această carte vom reveni cu amănunte şi sugestii pe care activitatea celor din trecut o dau societăţii prezente. ILEANA B. presiui si renovari la Academia de Arte frumoase Dl. Roman Simionescu, rectorul Academiei de Arte Frumoase, desfăşură o acvitate intensă, in vederea deschiderei noului an şcolar. Localul Academiei se renovează, şi se va prezintă chiar elegant la reînceperea cursurilor. Pinacoteca formează de asemenea o deosebită atenţiune pentru rector. S'au găsit deteriorate, un număr de statui, dintre care unele de mare valoare.D. Hitt, cunoscutul artist-sculptor, a răspuns Invitaţiei făcute de recior, şi a început repararea acestor statui, redându-le forma originală. In ceia ce priveşte gestiunea anilor trecuţi, d. Simionescu a cerut lămuriri la minister. In ce priveşte bustul lui Panaiteanu, primul director al şcolii, d. Simionescu ne spune :„Vom desveli bustul inua deschidere a noului an şcolar, cu solemnitatea şi evlavia ce se cuvine . DAN. Oi record de notati Pompieri care sosesc... după 6 luni dela declararea focului ! La Hanau, in satul iodian Sirmoor, s'a petrecut o întâmplare foarte ciudată : o echipă de pompieri chemată urgent la un incendiu a sosit numai bine după șase luni dela isbucnirea incendiului ! Iată cum s'a petrecut faptul . Declarându-se incendiu la casa unui om care nu avea telefon, acesta, animat de un robust optimism, a adresat in pripă o scrisoare de ajutor „urgent". Se ştie insă destul de bine că menţiunea nu e decât spre consolarea expeditorului. Autorităţile au răspuns de primirea scrisorii, promiţând ,i se vor lua măsurile necesare. După citeva luni da „urgenţă“, scrisoarea ajunsese in mâinile şefului statului. Acesta, mai atest la menţiune, dădu ordin ca echpele da pompieri si pornească imediat la locul incendiului spre a salva ce-a mai rămas La sosirea echipelor pe locul ce trebuia găsit în nachi, se ridică o casă nouă și arătoasă în șease luni focul avusese destul răgaz să mierue o casă și mai rămăsese timp pentru construirea alteia. Succesele realizate de tehnica aviatică modernă, care se află intr'o neîntreruptă ascensiune, nu se datoresc Întâmplării, ci unor cercetări ştiinţifice, minuţioase şi îndelungate. Un stimulent pentru o cât mai mare adâncire a acestor cercetări au fost vitezele obţinute mai acum câţiva ani, cam mai înainte nu s'ar fi crezut cu putinţă. (Se ştie că in prezent recordul de viteză mondial este deţinut de monoplanul de vânătoare Heikl 112, cu 746 km. şi de avionul de vânătoare Messerschmitt 109 R, tot german, de 755,11 km. pe oră). iProgresele de până acum, când viteza avioanelor a atins aproape două treimi din viteza sunetului, au căşunat specialiştilor griji noui. A apărut renumita fantomă a vitezei insime realizabile, egala cu viteza sunetului , şi anul trecut a trezit la mulţi constructori îndoiala, dacă va fi vreodată cu putinţă şi ce sboare mai iute decât sunetul. Pe technicieni nu-i poate opri in loc obiecţiunea că viteza sunetului, cu cei 1230 km pe oră ai săi, este o viteză foarte respectabilă şi „deocamdată“ ne poate fi destul. Asta nu merge în tehnică. „De ajuns“ ne-ar putea fi, la urma urmei, şi peşterile Tehnica aviatică Viteza avioanelor se apropie de viteza sunetului! (Continuarea în padina 7 a