Opinia, august 1939 (Anul 36, nr. 9704-9730)

1939-08-01 / nr. 9704

»arc penii*su Sa de mare, de Bazna, de Băl­­ţuieşti, precum şi pucioasă, găsiţi la JPLaaspsaactiffitsl ff'BSm.iau Cel mai mare şi eltin asortiment de saci, frân­­ghierie, Sfoară de manila, sforărie de câ­nepă, plaşi, undiţe de pescuit, găsiţi la vechiul mag. ZEIDA I. ROŞI Str. Cizmăriei 39 — Observați bine firma Primăria Municipiului Iaşi Publicatione No. 35650. 29 Iulie 1939. Se educe la cunoştinţa ce­­lor interesaţi că In ziua de 10 August 1939, orele 10 dim. se va ţine la această Primărie licitare, cu tratate prin bună Învoială, pentru darea in an­trepriză a exaculărei lucrări­lor da tipografie in cursul a­­nului financiar 1939. Licitaţia se va ţine In con­formitate cu Legea Contabili­tăţii Publice, regulamentul Of­ficiului Central de Licitaţie şi normele generale pentru ţine­rea licitaţiilor la Administra­ţiile Publica Orice alte relaţiuni se pot cere in fiecare zi de lucru la Direcţiunea Administrativă a Primăriei. p. Primar, Gr. A. Carp p. Secretar G-rai, Indiscutabil Azi la SIDOLI 2 PREMIERE MARI MINCIUNI CONVENŢIONALE cu ZAR­AH LE­AN­DER şi PR­ZONIERA din SINO­SING BORCANE WCIN şi APARATI3 , precum şi 31IEMEIWS perfecţionate exact după mo­delul WECK CU PREŢURI REDUSE Fraţii Hirschepsoha Str. Ştefan cel Mare 2 S­an­ele»­lei , pentru dame, ultimele creaţiuni, pan­tofi perforaţi bărbăteşti, sandale pen­tru copii cu mare reducere de preţuri vinde magazinul „QUADRAT“ Str. Ştefan cel Mare No. 15 OxiiforCsr­ipore Fabricant de sobe de teracote din Iaşi str. Impăcărei No. 1 Telefon 1951 anunţă onora sa clientelă pre­cum şi amatorii ce doresc a-şi construi sobe e f­ine şi garan­tate că se adreseze DIRECT la fabrică sau chemat prin c. p. viu la domiciliu, neavând pe nimeni însărcinat cu vân­­zarea. Tramvai Nicoîina. DOCTOR Oene» Preda­torSîViCS Medic asistent al Spitalului Socola Boale nervoase și ale glan­delor cu secreţiuni interne Analize hormonale. — Diagnosticul biologic al sarcinei — Tratamentul sifilisului i­ervos­asi, str. Vasâe Conta 32 Con*. 4—6 p. m. dr. Cjiankcevici consultă 3 LI DE PIEPT Str. Lăpuşneanu 19 Luni, Mercuri și Vineri Intre orele 1—4 p. m. Dr. A. Aberman consultă Boli de Copii șiSugari Boli interne intre orele 2—8 p. m. Str. I. C. Brătianu 80 ,coli cu str. G. Enescu. Tribunalul Jud. Iaşi secţia l-a PUBLICAŢIE No. 243, 12 Iulie 1939. Se aduce la cunoştinţa ge­­nerală că in ziua de 11 Sep­tembrie 1939 la orele 9 dim­i­neaţa se vor vinde pr o lici­taţie publică la sediul tr­bu­­nalului Iud­ S­cţia l­a Palatul Justiţiei Iaşi, toata corpurile delicte provenite din pro­ce­sale ce au fost pendinte la Tribunalul Iaşi Secţia I-a­şi la Curtea cu Juraţi a Judeţu­lui Iaşi până In anul 1936 in­clusiv şi deasemenea corpu­rile delicte provenite din afa­cerile clasate de Parchetul Trib. Iaşi, până In anul 1936 inclusiv. Vânzarea se va face cu ri­dicata suma depunându-se In numerar cu ocazia licitaţiei, taxa privind pe cumpărători. Lista corpurilor delicte scoase In vânzare cât şi corpurile delicte însăşi se pot vedea la Tribunal în orice zi in orele de ser­viciu. Prim Preşedinte, indiscu­rebil Prim Grefiei LUCHIAN Crema de lăcrămioare albeşte şi catifelează faţa. Dep. Farmacia Receatiu Piaţa Halei Iaşi Mica Publicitate UN COPIL ORFAN—Ionel Cetatea aproape 3 ani, sănă­tos, frumos şi bine echipat, este de dat de suflet. Dori­to­­rii a se adresa D-na Kribuţa str. Ipsilante 12. DE VÂNZARE una casă compusă din 4 earner®, trei cămăruţe, un antret, un grajd. Teren Înconjurător 1000 m. p. A se adresa d.nei Elena Palada, Tg. Copou 63 (cartie­rul Subofiţerilor), pierdut b­iet. bir­oului populaţiei cu No. 14471­­­921 pe numele de Dăscălescu Emil, Str. Spancioc 28. DEPOZIT DE BENZINA de închiriat In Bulev. Elisa­­bata No. 2. A se adresa d-ne Căpăţână. FUNCŢIONAR­UL tifitOU având cunoştinţe de contabi­­ltate, cu serviciu­ militar sa­tisfăcut caută serviciu. Condi­­iuni modeste. A se adresa la ziar sub V. S. FOSI COMEtvC­ANI ca­ută serviciu ca magazioner, platz-agent, voiajor, etc. Pre- R nț uni modert’. Garanție morală și materială. A se adresa la zier sub M. CAUT pentru 1 Septem­brie apartament 2—3 camere, par­chet, bae, bucătărie, numai in centru. Oferte indicând prețul la Un război şi fără zăngănit de arme Nel­niştea şi războiul carac­terizează epoca noastră. Asis­tam la mişcări de expansiune la nemulţumiri şi privaţiuni datorite unor insuficienţe so­ciale cari conduc adesea la răsboae Intre popoare, răs­­boae puse sub semnul devas­­tării, cari ocazionează masacre şi... ne fac să uităm marile răsboaie pe cari omenirea le duce zilnic fără zăngănit de arme intr'un scop grandios : răsboiul contra tot ce ame­ninţă sănătatea omului. Epidemii şi numeroase ma­ladii periculoase ameninţă pe locuitorii pământului şi stri­gătul : «La arme 1" răsană pentru muncitorii lumii medi­cale. Lupta contra pa­udismu­­lui şi a instrumentului său, anofelul, e un caz tipic. Me­dicii dispun de trei metode: vindecarea bolnavului, mijloa­cele preventive, adică Între­buinţarea chininei, şi distru­gerea ţânţarilor. Aceste trei mijloace alcătuase, o irinita e în această luptă formidabila. Instrumentul maladiei e com­bătut fără încetare prin seca­rea mlaştinilor ceia ce reduce întinderea pe care anofelul se multiplică : bolnavii sunt vin­decaţi prin cure de chinină, iar epidemiile sunt evitate prin măsuri preventive. Trebue să menţionăm fap­tul că Comisiunea paludismu­­ui a Societăţii Naţiuni­or care a săvârşit şi săvârşeşte încă atâtea opere măreţe, rece­nt ndă în ce priveşte dozarea corectă a chininei de profilaxie împotriva paludismului 400 miligrame de chinină pe zi in tot timpul sezonului paludis­mului și încă câteva zile după, iar ca tratament—o doză zil­nică de un gram până la un gram 300 miligrame de cl­­­ni Hă timp de 5—7 zile (121). Axi Ba­yRhoenix Copilul nimănui $1 JENNY cu vedetele : FRANCOISE ROSAY, ALBERT PRFJEAN CHARLES VANEL şi LISETTE LANVIN. Doctor Aurel Mihailescu Medic­al Spit. Sf. Spiridon şi Casa Asigurărilor Sociale BOLI DE RINICHI GENITO-UR1NARE Exploraţiuni şi tratamente prin c­itoscopie, uretro­­copie, curenţi de înaltă frecvenţă Cons. 7—9 seara Str. Lascar Catargiu 74 (lângă Piaţa St. Spiridon) VIN NEGRU VÂRTOS , alb „ VECHIU , NOU cumpăraţi de la de­pozitul din strada A. C. Cuza Nr. 21 (CASELE TEITLER) „Xjf fosta poşta veche z­at sub „Septembrie“. OPI­A face abonamente lunare pentru toate localităţile balneare şi climaterice din ţară şi străinătate. O­I N­­ P SL WJ. SIR. Hm a luat în primire directia Teatrului National Câteva declaraţii ale noului titular Dl. prof. univ. Andrei Oţe­tea, noul director al Teatru­­lui Naţional, şi-a luat postul in primire Sâmbătă dimineaţă. Dl. Consta Hiidei, adminis­tratorul teatrului, a predat nou­ul conducător, toate lu­crările in curs.• Am căutat să-l cunoaştem pa noul animator al primei scene moldoveneşti. Trebuie să recunoaştem că d. prof. Andrei Oţetea inspiră de le prima vedere o impresie de om autoritar, dublat de o per­sonalitate integră. Căutând să aflăm dela a-sa unele puncte de program a­l nouii activităţi, ne-am lovit de o dârzenie invocibilă, care nu admite bombasticul şi senza­ţionalul proectelor necugetate. —Ceiace vă vom putea schiţa,—ne-a spus d. prof u­­niv. Andrei Oţetea, — va fi după 15 August, începerea repetiţiilor, până când cred că mă voiu putea documenta asupra realei situaţii da la tea­trul ieşan. «Până atunci nu pot să an­ticipez nimic". D-l prof. Andrei Oţetea a bine­ voit totuşi să ne infor­meze că, cu ocazia voiajului făcut la Paris vara aceasta, a întâlnit pe d. Ion Marin Sa­­doveanu, subsecretar de stat la ministerul artelor, care i-a sugerat unele puncte cu pri­vire la noul program de acti­vitate al Naţionalului nostru. Inainte de plecare, d-sa ne-a rugat să desminţim ca­tegoric informat­a dată de un ziar cu privire la programul de activitate, deoarece n’a dat nimănui vre-o declaraţie privitoare le angajarea unui nou director de scenă. Această chestiune nici nu este de actualitate, atâta timp cât d. Ion Sava e detaşat ca ,metteur en scene" la tea­trul ieşan, până la 1 ianuarie 1940.­ ­ • Astfel cât deocamdată d. prof. univ. Andrei Oţetea tre­buie lăsat să-şi complecteze materialul informativ, după care va urma implicit anunța­rea publică a programului de activitate, C.­DAM. Documente omeneşti (Continuare din pagina 1-a) se urcă în meşteri lemnari vârful Turiel. Acolo au ales locul potri­vit, după planul neamţului. Meşterii au răsturnat copacii la pământ şi au rid­cat un ca­tar­g până în nori. Abia după un au am aflat noi p­aiul neamţului. Lucrase nişte aripi mari cu care avea să sboare boarul. — Dar ca­târgul 7 — Apoi ci­că boarul tre­buia să se urce eu­, un ca­targ, să-şi lege aripele şi cu o frânghie, pe scripet, avea' să-i dea drurnul Încet, până când îşi lua vânt, ca să sboa­­re pe deasul r»­satului... — S­~a sburat ?—întreb eu pe moş Trofin, deşi ştiam po­vestea. — Ei, sburat, pe dracu ! să vezi. După ce Neamţu i-a lă­sat pe boer iară gâşte, că nu-i mai ajungeau penele, a pus aripile într’o haraba şi a por­nit spre catarg. Oamenii se nghesuiau ca la panaramă şi neamţu răcnia cât putea pe limba lui; iar boerul vama in iu mă cu droşca la pas. JJai spuneau: se vede că i sa u­rât cu vieaţa boerului. Se dă el, om in toată firea, pe mâna unui neamţ ! Şi s'a luat din urmă tot calul să vadă minunea. Când a ajuns în vârful Tu­rlei, neamţul l’a dat jos din haraba şi-a potrivit aripele şi sta cu ele gata In calea boe­­rului. Beizade Grigore Sturza co­borând din droşcă, îl luă cu vorba : — Gata, Neamţule ? — Gata. — Sburăm . — Sburăm. — Ei, bagă-ţi aripile să te văd cum sbori tu, mai intăiu ; pe urmă c­u sbura şi cui Neamţul se codia. Oamenii îşi dădeau ghionturi. Boerul insă îl ţinnu din scurt.* — Ha de, ce mai stai . A­­poi către oamenii cărţii. Le­gaţi mai iute frânghia şi pre­gătiţi si­ripete e ! Neamțul o sfeclise, dar n’avea încotro. Poronca bei­­zadeiii trebuia împlinită. S'a urcat bietul Neamţ în vârful catargului şi acolo s -a legat aripile pa subsuori, prin­­zându-le in călărăm. Pe urmă s’a apucat de iunie şi săltând din aripi, striga în gura mare să-i dea drum­ul mai iute. Oamenii căscau gura şi-şi făceau cruce. Neamţu răcnia mereu. Cei de jos au crezut că şi-a luat destul vânt , neinţelegând cuvintele Neam­ţului, i-au dat drumul să sboare... Şi Neamţu a căzut jos ca tm petro­l, cu tot cu aripile lui. L-au îngropat chiar acolo, lângă catarg. Lui beizadea Grigore Slut­za ii trecuse pof­­te de sbor. — Dacă încerca el să sboa­re mai întâiu? — Intra la pământ în locul Neamţului. Şi moş Trofin adăugă, ca să încheie tâlcul poveştii : — Aşa şi acum : se pre­gătesc toţi de războiu, dar nu se ştie cine să Înceapă mai Intăiu ! CONST­­ROLLE A Desfăşurarea muncii de folos obstesc In plasa-model Codru (Jud. laşi) (Continuare din pagina l­ap­ ertorul Căminului, de sena­­tor Iaccu Zipa Preşedintele Căminului Cultural, şi învăţă­tor Lămăşanu secretarul Că­minului, care cu toţi s'au străduit şi sacrificat (ci timpul pentru Ir­daplinirea programu­lui de muncă f­uat. Sătenii din satul Oso­, pri­vesc cu multă mândrie ş bucurie munca tinerilor pre­­min­tari, care sub arşiţa do­gorito­are a lunii lui cuptor, In costume de lucru şi în rit­mul casmalelor şi sapelor, In­­sufleţiţi prin cântece de ve­selie şi Îmbărbătare, desfundă drumuri, tale şanţuri, dreg po­duri şi curăţă fântâni. La sfârşitul muncii rodnice de două săptămâni, aceasta tabără şi-a încheiat perioada I-a da lucru, în zi de sărbă­toare, cu o serbare câmpe­nească, in faţa Căminului Cultural, desfăşurând un pro­gram care a cucerit satul, fă­când neuitată trecerea aces­tei ech­ii de muncă pentru binele sătenilor din Comuna Osoi. Programul bogat şi va­­riat alcătuit din coruri — cu bucăţi alese, mo­noloage foarte reuşite, muzică instrumentală şi o p­esă intr'un act «Um­brela pierdută" jucată cu mult talent de tinerii din tabără, a fost complectat de o confe­rinţă instructivă, ţinută de d. Serghie,­­ teolog şi comandant în Serviciul Social. 2) Tabăra din Comuna Po­eni, vrednică de citat ca mo­del de organizare, cazare şi hrănire, precum şi pentru lu­crările realizate în sat, dato­rită entuziastului Comandant Locos, activ Florin Dumitriu din Infanterie, ajutat de către Directorul Căminului Cultural „Poeni“ Preotul Negoiţă şi în special de Dl. Negoestu ad­­mini­str­ator­ul Dom­e­niulu­i Dom­niţei Ileana, care de la înce­put a acordat un sprijin ne­precupeţit taberei, punând la dispoziţia conducătorilor tot ajutorul său moral cât şi ma­terial secondaţi de Doemie venite să ajute la reuşita bu­cătăriei taberei din Poeni. Lucrări demne de citat s'au executat şi In celelalte sate ca: Goruni din comuna Te­mi­ş­­, Mogoşeşti unde se dis­tinge o instalare a taberei in condiţiunile cele mai bune de curăţenie, ordine şi muncă . Comarna, datorită energicului comandant Căpitan de Rezer­vă Apostachioaei, Directorul Căminului Cultural «Preot C­­oana" din satul Comarna, a­­jutat de învăţătorul Dragan Directorul Şcoalei Primare şi Doamnele Învăţătoare care cu şorţul dinainte, s'au aşezat la bucătăria taberei, asigurând o hrană substanţială tinerilor premilitari. Ve­neş, unde se realizea­ză lu­crări de drumuri,şanţuri şi fântâni necesare şanţului lipsit de apă, tabăra al cărui Comandant este Lt. de Re­zervă Olaru loan, ajutat de Sublocot. in Rezervă Cărăuşu Alex. şi de către Conducăto­­rii Căminului Culture „Învă­ţător C. Vasilescu‘­ în frunte cu Preotul Econom D. Miron, Preşed­ntele Căminului Cul­tural. Gropul.a. Aici atât libira de prem.litari cât şi Că­min­u Cultural „Ştefan Gusti" sub conducerea Directori lui Gh. Stârcea şi-au înţeles perfect rolul, căci munca de folos ob­ştesc aici se desfăşoară cot la cot cu sătenii. Conducăto­rii Căminului Cultural, care poartă numele veneratului pă­rinte al Preşedintelui Servici­­ului Social, care a lăsat neui­tate amintiri ca proprietar de moşii în această con­u să, au chemat tot satul, iar ţăranii din Gropn­ţa au alergat cu bucurie sft dea ajutor tineri­lor carturari, ca sa i« îmbu­nătăţească gospodăria satului. La repa­rarea localului de şcoală, munca de folos obştesc s'a transformat intr'o clacă , cu toţii, tineri săteni şi săten­ce, în ritmul tradiţional al ci­n­­­ei, au terminat până in sea­ră de reparat şcoala. Dealtfel sătenii noştrii din Comunele unde lasă Cămi­ne Culturale, au înţeles cu truda acestor tineri prem­i­tări, cari au lăsat odihne şi car­te­a, venind în mijlocul lor, are un înţeles adânc şi un rost mare; căci ac­e­a trăind în mijlocul satului timp de 20 zile şi luând contact cu viaţa satelor, adevărata viaţă româ­nească ,sănătoasă sufleteşte şi morai­eeşte, şi cunoscându-i« nevoile, vor şti mâine, c­ând vor ajunge in fruntea treburi­­lor Statului, ce trebuie de fă­­cut la sate, pentru a ridici Neamul şi ţara, acolo unda ţi­entă acest vrednic şi trudit popor. Şi astfel rând pe rând, prea militari la chemarea înţelep­tului nostru Suveran, Salvato­­rul Ţării ş Neamului rom­â­­nesc, prin redresarea satelori şi la îndemnul neobosituiu, Sfetnic Rigai, Dl. Ministra Di Guşti, în şedinţele Serviciului Soc­a’, eu alergat cu braţele gata d­e muncă să-şi depun toată cărt­ura sufletului lor tâ­­­năr ca prin munca depusă să va­­lorifice vrednicia neamului nostru, care prin tradiţie este credincios, muncitor și mân* dru de numele de român. Onoare­lor Director al Serviciului ofi­cial al județului lași Profesor Gh. Obr*la—laș) ici'orstaattăC2£»­ x Institutul Naţional al Co­operaţiei a făcut cunoscut că a numit ca delegat la oficiul judeţean de valorificarea grâu­lui, pe d. C. Drăghici Preşe­dintele Federalei Iaşi. x D. procuror, Ion Aburel a plecat Intr'un concediu de o lună de zile, la Eforie. x CĂMĂŞI bărbăteşti din mătase B.mberg și Milaneze vinde ei­in Mag. „FEMINA“, „ C­orapi „Lex-Soit“ cal. 1 au sosit la mag. „FEM­NA". InformafiiHhl x D. Rezident Regal prof. Tr. loneşcu se întoarce în localitate mâine dimineaţă. x Camera de Comerţ a fă­cut intervenţii la Primărie, pentru ca producătorii agricoli să fie scutiţi de taxele ce li percep la bariere de către organele primăriei. x Conferinţa prefecţilor.1 — La Rezidenţie, sub preşe­­denţia d-lui secretar general C. Râşcanu, a avut loc o con­ferinţă a tuturor prefecţilor de judeţe din ţinut. S-a discutat legea pentru valorificarea grâului şi apli­carea ei cât mai urgent.­­ Camera de Comerţ a fă­­cut o adresă Rezidenţiei prin care cere a se aproba redu­cerea taxei ce se percepe la târgul de vinuri, de la 0,10 lei la 0,06 lei la litru. Noi notari numiţi în Ţinutul Prut In posturile de notari va­­cante in ţinutul Prut, Rezi­denţa Regală a făcut noi nu­miri. Noii notari vor trebui să se r­re­zinte la fo­t în ziua de 1 August, iar dacă până la ziua de 10 August nu vor fi depus jurământul, posturile vor fi declarate vacante, fiind fă­cute alte numiri* La Cotnari jud. Iaşi a fost numit d. Iosif Buza ; a „Gh. Buzdugan" jud. Bacău d. A. Sermăşeanu ; la Balatina jud. Bălţi d. Gh. Pascarenco; la Muntele jud. Neamţ d. Bog­dan Moldovanu ; la Bratila jud. Bacău d. Nec. Prăjescu; la Moldova jud. Roman d. Luca Al­uchov; la Funduri jud. Bălţi d. Eugen Spo­r­t, la Ţane jud. Soroca d. De trit Cibotaru, la Văscăuţi jud. So­­roca d. C-tin Dav­iescu, la Lungani jud. Iaşi d. Florea Sânchidlaru; la Târnava jud. Soroca d. C-tin Miclea; la Hurmezeu jud. Iaşi d. Mih. Parpucea; la Ţibăneşti-Vaslui d. Radu Victor; la Mironeasc­­a şi d. Florescu Mircea; la Zlotoviţa-Bălţi d. Blad­u S.; la O­h­ul Alb-Bălţi d. M. Re­­pezeanu; la Laza-Vaslui di Ilie Popescu ; la Ştioborăni«i Vaslui d. Victor Macedon; la Sara a Veche-Bălţi d.V.le Po­pescu; la Ghizdita-Soroca di Grig. David ; la Nicoreni- Bălţi d. Va le Andriescu şi la Cismăuți ji­­ Soroca d. Pos­­moşanu C-tin. înfăptuiri în Târguşo­­ru­l Nicolina Se con­trueşte un frumos local de şcoală De vreo două luni, cartie­rul supranumit „Târguşorul Nicoîina" trăeşte clipe de a­­dinca mulţumire sufletească, după o aşteptare de cincizeci de ani şi ducând o viaţă com­plect uitată şi neglijată de au­torităţile comunale, astăzi a­­cest cartier constată,—cu în­dreptăţită bucurie şi nădejde, —că noul ritm de viaţă al Ţării, aducând la conducerea trebilor obşteşti oameni noi, independenţi, destoinici şi în­ţelegători ai vremilor, a înce­put opere de adevărată înăl­ţare a vieţii publice. Cartierul Tg. Nicolina a fost, până acum, cel mai necăjit şi mai vitreg tratat de gospo­da­rii Municip­i­ul nostru, deşi are o populaţie destul de nu­meroasă. In acest cartier, lumina e­­lectrică s-a instalat târziu, biserica fusese inchisă, iar lo­calul de şcoală lipsia cu to­tul, şcoala funcţionând in di­­ferite localuri închiriate, care de care mai nepedagogice şi mai neigienice. După nenumărate stamb­ţi şi muncă din greu, s'a obţi­­­nut e­xtinderea luminatului e­­lectri­c, biserica s'a renovat şi s'a redeschis, iar şcoala ca­pătă, acum, un local cu ade­vărat demn de a adăposti o­­ instituţie de cultură şi litcr­mină sufletească, înălţarea noului local din şcoală se datoreşte bunăvoin­­ţii d-lui ministru al şcoalelor, P. Andrei, a d-lui Rezident Rega Tr. Ionaşcu, precum şi a neostenitei stăruinţi a d-lui general C. Ionescu, energicul şi destoinicul primar al urbei noastre,—primii şi adevăraţii răscolitori şi L­­e­rgători al­­ eroilor şcolii din cartierul Tg. Nicoîina. Noul local al şcolii primare, mixte „Nicoîina" şi baia pen­­tru şcoala şi cartier, s'au pus temeinic In lucru şi se Înalţă zi de zi, spre cea mai deplină mulțumire a locuitorilor care­tierului, M. HULUBEI MOpânia»»

Next