Opinia, august 1939 (Anul 36, nr. 9704-9730)
1939-08-01 / nr. 9704
»arc penii*su Sa de mare, de Bazna, de Bălţuieşti, precum şi pucioasă, găsiţi la JPLaaspsaactiffitsl ff'BSm.iau Cel mai mare şi eltin asortiment de saci, frânghierie, Sfoară de manila, sforărie de cânepă, plaşi, undiţe de pescuit, găsiţi la vechiul mag. ZEIDA I. ROŞI Str. Cizmăriei 39 — Observați bine firma Primăria Municipiului Iaşi Publicatione No. 35650. 29 Iulie 1939. Se educe la cunoştinţa celor interesaţi că In ziua de 10 August 1939, orele 10 dim. se va ţine la această Primărie licitare, cu tratate prin bună Învoială, pentru darea in antrepriză a exaculărei lucrărilor da tipografie in cursul anului financiar 1939. Licitaţia se va ţine In conformitate cu Legea Contabilităţii Publice, regulamentul Officiului Central de Licitaţie şi normele generale pentru ţinerea licitaţiilor la Administraţiile Publica Orice alte relaţiuni se pot cere in fiecare zi de lucru la Direcţiunea Administrativă a Primăriei. p. Primar, Gr. A. Carp p. Secretar G-rai, Indiscutabil Azi la SIDOLI 2 PREMIERE MARI MINCIUNI CONVENŢIONALE cu ZARAH LEANDER şi PRZONIERA din SINOSING BORCANE WCIN şi APARATI3 , precum şi 31IEMEIWS perfecţionate exact după modelul WECK CU PREŢURI REDUSE Fraţii Hirschepsoha Str. Ştefan cel Mare 2 Sanele»lei , pentru dame, ultimele creaţiuni, pantofi perforaţi bărbăteşti, sandale pentru copii cu mare reducere de preţuri vinde magazinul „QUADRAT“ Str. Ştefan cel Mare No. 15 OxiiforCsripore Fabricant de sobe de teracote din Iaşi str. Impăcărei No. 1 Telefon 1951 anunţă onora sa clientelă precum şi amatorii ce doresc a-şi construi sobe e fine şi garantate că se adreseze DIRECT la fabrică sau chemat prin c. p. viu la domiciliu, neavând pe nimeni însărcinat cu vânzarea. Tramvai Nicoîina. DOCTOR Oene» PredatorSîViCS Medic asistent al Spitalului Socola Boale nervoase și ale glandelor cu secreţiuni interne Analize hormonale. — Diagnosticul biologic al sarcinei — Tratamentul sifilisului iervosasi, str. Vasâe Conta 32 Con*. 4—6 p. m. dr. Cjiankcevici consultă 3 LI DE PIEPT Str. Lăpuşneanu 19 Luni, Mercuri și Vineri Intre orele 1—4 p. m. Dr. A. Aberman consultă Boli de Copii șiSugari Boli interne intre orele 2—8 p. m. Str. I. C. Brătianu 80 ,coli cu str. G. Enescu. Tribunalul Jud. Iaşi secţia l-a PUBLICAŢIE No. 243, 12 Iulie 1939. Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 11 Septembrie 1939 la orele 9 dimineaţa se vor vinde pr o licitaţie publică la sediul trbunalului Iud Scţia la Palatul Justiţiei Iaşi, toata corpurile delicte provenite din procesale ce au fost pendinte la Tribunalul Iaşi Secţia I-aşi la Curtea cu Juraţi a Judeţului Iaşi până In anul 1936 inclusiv şi deasemenea corpurile delicte provenite din afacerile clasate de Parchetul Trib. Iaşi, până In anul 1936 inclusiv. Vânzarea se va face cu ridicata suma depunându-se In numerar cu ocazia licitaţiei, taxa privind pe cumpărători. Lista corpurilor delicte scoase In vânzare cât şi corpurile delicte însăşi se pot vedea la Tribunal în orice zi in orele de serviciu. Prim Preşedinte, indiscurebil Prim Grefiei LUCHIAN Crema de lăcrămioare albeşte şi catifelează faţa. Dep. Farmacia Receatiu Piaţa Halei Iaşi Mica Publicitate UN COPIL ORFAN—Ionel Cetatea aproape 3 ani, sănătos, frumos şi bine echipat, este de dat de suflet. Doritorii a se adresa D-na Kribuţa str. Ipsilante 12. DE VÂNZARE una casă compusă din 4 earner®, trei cămăruţe, un antret, un grajd. Teren Înconjurător 1000 m. p. A se adresa d.nei Elena Palada, Tg. Copou 63 (cartierul Subofiţerilor), pierdut biet. biroului populaţiei cu No. 14471921 pe numele de Dăscălescu Emil, Str. Spancioc 28. DEPOZIT DE BENZINA de închiriat In Bulev. Elisabata No. 2. A se adresa d-ne Căpăţână. FUNCŢIONARUL tifitOU având cunoştinţe de contabiltate, cu serviciu militar satisfăcut caută serviciu. Condiiuni modeste. A se adresa la ziar sub V. S. FOSI COMEtvCANI caută serviciu ca magazioner, platz-agent, voiajor, etc. Pre- R nț uni modert’. Garanție morală și materială. A se adresa la zier sub M. CAUT pentru 1 Septembrie apartament 2—3 camere, parchet, bae, bucătărie, numai in centru. Oferte indicând prețul la Un război şi fără zăngănit de arme Nelniştea şi războiul caracterizează epoca noastră. Asistam la mişcări de expansiune la nemulţumiri şi privaţiuni datorite unor insuficienţe sociale cari conduc adesea la răsboae Intre popoare, răsboae puse sub semnul devastării, cari ocazionează masacre şi... ne fac să uităm marile răsboaie pe cari omenirea le duce zilnic fără zăngănit de arme intr'un scop grandios : răsboiul contra tot ce ameninţă sănătatea omului. Epidemii şi numeroase maladii periculoase ameninţă pe locuitorii pământului şi strigătul : «La arme 1" răsană pentru muncitorii lumii medicale. Lupta contra paudismului şi a instrumentului său, anofelul, e un caz tipic. Medicii dispun de trei metode: vindecarea bolnavului, mijloacele preventive, adică Întrebuinţarea chininei, şi distrugerea ţânţarilor. Aceste trei mijloace alcătuase, o irinita e în această luptă formidabila. Instrumentul maladiei e combătut fără încetare prin secarea mlaştinilor ceia ce reduce întinderea pe care anofelul se multiplică : bolnavii sunt vindecaţi prin cure de chinină, iar epidemiile sunt evitate prin măsuri preventive. Trebue să menţionăm faptul că Comisiunea paludismuui a Societăţii Naţiunior care a săvârşit şi săvârşeşte încă atâtea opere măreţe, recent ndă în ce priveşte dozarea corectă a chininei de profilaxie împotriva paludismului 400 miligrame de chinină pe zi in tot timpul sezonului paludismului și încă câteva zile după, iar ca tratament—o doză zilnică de un gram până la un gram 300 miligrame de clni Hă timp de 5—7 zile (121). Axi BayRhoenix Copilul nimănui $1 JENNY cu vedetele : FRANCOISE ROSAY, ALBERT PRFJEAN CHARLES VANEL şi LISETTE LANVIN. Doctor Aurel Mihailescu Medical Spit. Sf. Spiridon şi Casa Asigurărilor Sociale BOLI DE RINICHI GENITO-UR1NARE Exploraţiuni şi tratamente prin citoscopie, uretrocopie, curenţi de înaltă frecvenţă Cons. 7—9 seara Str. Lascar Catargiu 74 (lângă Piaţa St. Spiridon) VIN NEGRU VÂRTOS , alb „ VECHIU , NOU cumpăraţi de la depozitul din strada A. C. Cuza Nr. 21 (CASELE TEITLER) „Xjf fosta poşta veche zat sub „Septembrie“. OPIA face abonamente lunare pentru toate localităţile balneare şi climaterice din ţară şi străinătate. OI N P SL WJ. SIR. Hm a luat în primire directia Teatrului National Câteva declaraţii ale noului titular Dl. prof. univ. Andrei Oţetea, noul director al Teatrului Naţional, şi-a luat postul in primire Sâmbătă dimineaţă. Dl. Consta Hiidei, administratorul teatrului, a predat nouul conducător, toate lucrările in curs.• Am căutat să-l cunoaştem pa noul animator al primei scene moldoveneşti. Trebuie să recunoaştem că d. prof. Andrei Oţetea inspiră de le prima vedere o impresie de om autoritar, dublat de o personalitate integră. Căutând să aflăm dela a-sa unele puncte de program al nouii activităţi, ne-am lovit de o dârzenie invocibilă, care nu admite bombasticul şi senzaţionalul proectelor necugetate. —Ceiace vă vom putea schiţa,—ne-a spus d. prof univ. Andrei Oţetea, — va fi după 15 August, începerea repetiţiilor, până când cred că mă voiu putea documenta asupra realei situaţii da la teatrul ieşan. «Până atunci nu pot să anticipez nimic". D-l prof. Andrei Oţetea a bine voit totuşi să ne informeze că, cu ocazia voiajului făcut la Paris vara aceasta, a întâlnit pe d. Ion Marin Sadoveanu, subsecretar de stat la ministerul artelor, care i-a sugerat unele puncte cu privire la noul program de activitate al Naţionalului nostru. Inainte de plecare, d-sa ne-a rugat să desminţim categoric informata dată de un ziar cu privire la programul de activitate, deoarece n’a dat nimănui vre-o declaraţie privitoare le angajarea unui nou director de scenă. Această chestiune nici nu este de actualitate, atâta timp cât d. Ion Sava e detaşat ca ,metteur en scene" la teatrul ieşan, până la 1 ianuarie 1940. • Astfel cât deocamdată d. prof. univ. Andrei Oţetea trebuie lăsat să-şi complecteze materialul informativ, după care va urma implicit anunțarea publică a programului de activitate, C.DAM. Documente omeneşti (Continuare din pagina 1-a) se urcă în meşteri lemnari vârful Turiel. Acolo au ales locul potrivit, după planul neamţului. Meşterii au răsturnat copacii la pământ şi au ridcat un catarg până în nori. Abia după un au am aflat noi paiul neamţului. Lucrase nişte aripi mari cu care avea să sboare boarul. — Dar catârgul 7 — Apoi cică boarul trebuia să se urce eu, un catarg, să-şi lege aripele şi cu o frânghie, pe scripet, avea' să-i dea drurnul Încet, până când îşi lua vânt, ca să sboare pe deasul r»satului... — S~a sburat ?—întreb eu pe moş Trofin, deşi ştiam povestea. — Ei, sburat, pe dracu ! să vezi. După ce Neamţu i-a lăsat pe boer iară gâşte, că nu-i mai ajungeau penele, a pus aripile într’o haraba şi a pornit spre catarg. Oamenii se nghesuiau ca la panaramă şi neamţu răcnia cât putea pe limba lui; iar boerul vama in iu mă cu droşca la pas. JJai spuneau: se vede că i sa urât cu vieaţa boerului. Se dă el, om in toată firea, pe mâna unui neamţ ! Şi s'a luat din urmă tot calul să vadă minunea. Când a ajuns în vârful Turlei, neamţul l’a dat jos din haraba şi-a potrivit aripele şi sta cu ele gata In calea boerului. Beizade Grigore Sturza coborând din droşcă, îl luă cu vorba : — Gata, Neamţule ? — Gata. — Sburăm . — Sburăm. — Ei, bagă-ţi aripile să te văd cum sbori tu, mai intăiu ; pe urmă cu sbura şi cui Neamţul se codia. Oamenii îşi dădeau ghionturi. Boerul insă îl ţinnu din scurt.* — Ha de, ce mai stai . Apoi către oamenii cărţii. Legaţi mai iute frânghia şi pregătiţi siripete e ! Neamțul o sfeclise, dar n’avea încotro. Poronca beizadeiii trebuia împlinită. S'a urcat bietul Neamţ în vârful catargului şi acolo s -a legat aripile pa subsuori, prinzându-le in călărăm. Pe urmă s’a apucat de iunie şi săltând din aripi, striga în gura mare să-i dea drumul mai iute. Oamenii căscau gura şi-şi făceau cruce. Neamţu răcnia mereu. Cei de jos au crezut că şi-a luat destul vânt , neinţelegând cuvintele Neamţului, i-au dat drumul să sboare... Şi Neamţu a căzut jos ca tm petrol, cu tot cu aripile lui. L-au îngropat chiar acolo, lângă catarg. Lui beizadea Grigore Slutza ii trecuse pofte de sbor. — Dacă încerca el să sboare mai întâiu? — Intra la pământ în locul Neamţului. Şi moş Trofin adăugă, ca să încheie tâlcul poveştii : — Aşa şi acum : se pregătesc toţi de războiu, dar nu se ştie cine să Înceapă mai Intăiu ! CONSTROLLE A Desfăşurarea muncii de folos obstesc In plasa-model Codru (Jud. laşi) (Continuare din pagina lap ertorul Căminului, de senator Iaccu Zipa Preşedintele Căminului Cultural, şi învăţător Lămăşanu secretarul Căminului, care cu toţi s'au străduit şi sacrificat (ci timpul pentru Irdaplinirea programului de muncă fuat. Sătenii din satul Oso, privesc cu multă mândrie ş bucurie munca tinerilor premintari, care sub arşiţa dogoritoare a lunii lui cuptor, In costume de lucru şi în ritmul casmalelor şi sapelor, Insufleţiţi prin cântece de veselie şi Îmbărbătare, desfundă drumuri, tale şanţuri, dreg poduri şi curăţă fântâni. La sfârşitul muncii rodnice de două săptămâni, aceasta tabără şi-a încheiat perioada I-a da lucru, în zi de sărbătoare, cu o serbare câmpenească, in faţa Căminului Cultural, desfăşurând un program care a cucerit satul, făcând neuitată trecerea acestei echii de muncă pentru binele sătenilor din Comuna Osoi. Programul bogat şi variat alcătuit din coruri — cu bucăţi alese, monoloage foarte reuşite, muzică instrumentală şi o pesă intr'un act «Umbrela pierdută" jucată cu mult talent de tinerii din tabără, a fost complectat de o conferinţă instructivă, ţinută de d. Serghie, teolog şi comandant în Serviciul Social. 2) Tabăra din Comuna Poeni, vrednică de citat ca model de organizare, cazare şi hrănire, precum şi pentru lucrările realizate în sat, datorită entuziastului Comandant Locos, activ Florin Dumitriu din Infanterie, ajutat de către Directorul Căminului Cultural „Poeni“ Preotul Negoiţă şi în special de Dl. Negoestu administratorul Domeniului Domniţei Ileana, care de la început a acordat un sprijin neprecupeţit taberei, punând la dispoziţia conducătorilor tot ajutorul său moral cât şi material secondaţi de Doemie venite să ajute la reuşita bucătăriei taberei din Poeni. Lucrări demne de citat s'au executat şi In celelalte sate ca: Goruni din comuna Temiş, Mogoşeşti unde se distinge o instalare a taberei in condiţiunile cele mai bune de curăţenie, ordine şi muncă . Comarna, datorită energicului comandant Căpitan de Rezervă Apostachioaei, Directorul Căminului Cultural «Preot Coana" din satul Comarna, ajutat de învăţătorul Dragan Directorul Şcoalei Primare şi Doamnele Învăţătoare care cu şorţul dinainte, s'au aşezat la bucătăria taberei, asigurând o hrană substanţială tinerilor premilitari. Veneş, unde se realizează lucrări de drumuri,şanţuri şi fântâni necesare şanţului lipsit de apă, tabăra al cărui Comandant este Lt. de Rezervă Olaru loan, ajutat de Sublocot. in Rezervă Cărăuşu Alex. şi de către Conducătorii Căminului Culture „Învăţător C. Vasilescu‘ în frunte cu Preotul Econom D. Miron, Preşedntele Căminului Cultural. Gropul.a. Aici atât libira de prem.litari cât şi Căminu Cultural „Ştefan Gusti" sub conducerea Directori lui Gh. Stârcea şi-au înţeles perfect rolul, căci munca de folos obştesc aici se desfăşoară cot la cot cu sătenii. Conducătorii Căminului Cultural, care poartă numele veneratului părinte al Preşedintelui Serviciului Social, care a lăsat neuitate amintiri ca proprietar de moşii în această conu să, au chemat tot satul, iar ţăranii din Gropnţa au alergat cu bucurie sft dea ajutor tinerilor carturari, ca sa i« îmbunătăţească gospodăria satului. La repararea localului de şcoală, munca de folos obştesc s'a transformat intr'o clacă , cu toţii, tineri săteni şi sătence, în ritmul tradiţional al cinei, au terminat până in seară de reparat şcoala. Dealtfel sătenii noştrii din Comunele unde lasă Cămine Culturale, au înţeles cu truda acestor tineri premitări, cari au lăsat odihne şi cartea, venind în mijlocul lor, are un înţeles adânc şi un rost mare; căci acea trăind în mijlocul satului timp de 20 zile şi luând contact cu viaţa satelor, adevărata viaţă românească ,sănătoasă sufleteşte şi moraieeşte, şi cunoscându-i« nevoile, vor şti mâine, când vor ajunge in fruntea treburilor Statului, ce trebuie de făcut la sate, pentru a ridici Neamul şi ţara, acolo unda ţientă acest vrednic şi trudit popor. Şi astfel rând pe rând, prea militari la chemarea înţeleptului nostru Suveran, Salvatorul Ţării ş Neamului românesc, prin redresarea satelori şi la îndemnul neobosituiu, Sfetnic Rigai, Dl. Ministra Di Guşti, în şedinţele Serviciului Soca’, eu alergat cu braţele gata de muncă să-şi depun toată cărtura sufletului lor tânăr ca prin munca depusă să valorifice vrednicia neamului nostru, care prin tradiţie este credincios, muncitor și mân* dru de numele de român. Onoarelor Director al Serviciului oficial al județului lași Profesor Gh. Obr*la—laș) ici'orstaattăC2£» x Institutul Naţional al Cooperaţiei a făcut cunoscut că a numit ca delegat la oficiul judeţean de valorificarea grâului, pe d. C. Drăghici Preşedintele Federalei Iaşi. x D. procuror, Ion Aburel a plecat Intr'un concediu de o lună de zile, la Eforie. x CĂMĂŞI bărbăteşti din mătase B.mberg și Milaneze vinde eiin Mag. „FEMINA“, „ Corapi „Lex-Soit“ cal. 1 au sosit la mag. „FEMNA". InformafiiHhl x D. Rezident Regal prof. Tr. loneşcu se întoarce în localitate mâine dimineaţă. x Camera de Comerţ a făcut intervenţii la Primărie, pentru ca producătorii agricoli să fie scutiţi de taxele ce li percep la bariere de către organele primăriei. x Conferinţa prefecţilor.1 — La Rezidenţie, sub preşedenţia d-lui secretar general C. Râşcanu, a avut loc o conferinţă a tuturor prefecţilor de judeţe din ţinut. S-a discutat legea pentru valorificarea grâului şi aplicarea ei cât mai urgent. Camera de Comerţ a făcut o adresă Rezidenţiei prin care cere a se aproba reducerea taxei ce se percepe la târgul de vinuri, de la 0,10 lei la 0,06 lei la litru. Noi notari numiţi în Ţinutul Prut In posturile de notari vacante in ţinutul Prut, Rezidenţa Regală a făcut noi numiri. Noii notari vor trebui să se rrezinte la fot în ziua de 1 August, iar dacă până la ziua de 10 August nu vor fi depus jurământul, posturile vor fi declarate vacante, fiind făcute alte numiri* La Cotnari jud. Iaşi a fost numit d. Iosif Buza ; a „Gh. Buzdugan" jud. Bacău d. A. Sermăşeanu ; la Balatina jud. Bălţi d. Gh. Pascarenco; la Muntele jud. Neamţ d. Bogdan Moldovanu ; la Bratila jud. Bacău d. Nec. Prăjescu; la Moldova jud. Roman d. Luca Aluchov; la Funduri jud. Bălţi d. Eugen Sport, la Ţane jud. Soroca d. De trit Cibotaru, la Văscăuţi jud. Soroca d. C-tin Daviescu, la Lungani jud. Iaşi d. Florea Sânchidlaru; la Târnava jud. Soroca d. C-tin Miclea; la Hurmezeu jud. Iaşi d. Mih. Parpucea; la Ţibăneşti-Vaslui d. Radu Victor; la Mironeasca şi d. Florescu Mircea; la Zlotoviţa-Bălţi d. Bladu S.; la Ohul Alb-Bălţi d. M. Repezeanu; la Laza-Vaslui di Ilie Popescu ; la Ştioborăni«i Vaslui d. Victor Macedon; la Sara a Veche-Bălţi d.V.le Popescu; la Ghizdita-Soroca di Grig. David ; la Nicoreni- Bălţi d. Va le Andriescu şi la Cismăuți ji Soroca d. Posmoşanu C-tin. înfăptuiri în Târguşorul Nicolina Se contrueşte un frumos local de şcoală De vreo două luni, cartierul supranumit „Târguşorul Nicoîina" trăeşte clipe de adinca mulţumire sufletească, după o aşteptare de cincizeci de ani şi ducând o viaţă complect uitată şi neglijată de autorităţile comunale, astăzi acest cartier constată,—cu îndreptăţită bucurie şi nădejde, —că noul ritm de viaţă al Ţării, aducând la conducerea trebilor obşteşti oameni noi, independenţi, destoinici şi înţelegători ai vremilor, a început opere de adevărată înălţare a vieţii publice. Cartierul Tg. Nicolina a fost, până acum, cel mai necăjit şi mai vitreg tratat de gospodarii Municipiul nostru, deşi are o populaţie destul de numeroasă. In acest cartier, lumina electrică s-a instalat târziu, biserica fusese inchisă, iar localul de şcoală lipsia cu totul, şcoala funcţionând in diferite localuri închiriate, care de care mai nepedagogice şi mai neigienice. După nenumărate stambţi şi muncă din greu, s'a obţinut extinderea luminatului electric, biserica s'a renovat şi s'a redeschis, iar şcoala capătă, acum, un local cu adevărat demn de a adăposti o instituţie de cultură şi litcrmină sufletească, înălţarea noului local din şcoală se datoreşte bunăvoinţii d-lui ministru al şcoalelor, P. Andrei, a d-lui Rezident Rega Tr. Ionaşcu, precum şi a neostenitei stăruinţi a d-lui general C. Ionescu, energicul şi destoinicul primar al urbei noastre,—primii şi adevăraţii răscolitori şi Lergători al eroilor şcolii din cartierul Tg. Nicoîina. Noul local al şcolii primare, mixte „Nicoîina" şi baia pentru şcoala şi cartier, s'au pus temeinic In lucru şi se Înalţă zi de zi, spre cea mai deplină mulțumire a locuitorilor caretierului, M. HULUBEI MOpânia»»