Opinia, septembrie 1939 (Anul 36, nr. 9731-9756)
1939-09-01 / nr. 9731
ANUL XXXV. No. 97311 t f£ L. eu v BONAMENTS.: Lei 350.• a e7 ps mn. as » ISO.£iS• «• . „ 6 luni î 90 11• • • . v 3 lua: 1 «rte * • . „ î luni .1500.• .Instituții publice Atelierelerl II Critic3„Opinia 1 ’ IAȘI STR. LUPUȘNEANU 37 Liniştea şi ivirea românească Vârtejul de ştiri, de telegrame, care mai de care mai alarmiste şi mai contradictorii sunt, fireşte, de natură a îngrijora toate spiritele. Europa întreagă trăeşte de săptămâni acest coşmar al aşteptării înfrigurate, împrejurări atât de de grele, se cuvine să subliniem minunatul calm românesc, liniştea, ordinea de care dau dovadă cetăţenii acestei ţări. Linişte şi calm care nu înseamnă indiferenţă faţă de evenimente, nepăsare faţă de mersul României în actuala conjuctură internaţională. Seninătatea românească are un tâlc mai adânc, ea traduce încrederea deplină pe care cetăţenii o au în conducătorii ţării, deplina, perfecta armonie de simţire şi gândire între ei şi cei ce călăuzesc destinele Patriei. * Nici când nu s'a simţit mai puternic forţa pe care o dă splendida uniune a Ţării întregi, nici când nu s‘a situat într’o mai vie lumină Frontul unic al naţiei în jurul bunurilor sale cele mai înalte . Suveranul şi libertatea înţelepciunii adânci a M. S. Regelui, care a înlăturat orice vrajbă din sânul poporului, datorăm recunoştinţa cea mai profundă în clipele grele pe care le străbatem. Ordinei instaurate de regimul nou, energiei şi muncii desfăşurate în toate sectoarele vieţii de Stat şi în deosebi, în acel al apărării naţionale, se datoreşte încrederea pe care fiecare o poartă astăzi în suflet. Românul păşeşte, în aceste zile înceţoşate, cu fruntea sus, senin, hotărât. El ştie că Ţara nu doreşte decât pacea, pentru ca opera atât de rodnic începută să fie dusă la capăt. Dar mai ştie lămurit că ceea ce în sufletul lui este o credinţă de nezdruncinat, este şi lozinca supremă a Ţării întregi: hotarele Patriei sunt sfinte iar cei ce ar încerca orice atingere a drepturilor noastre de veacuri, se vor izbi de un zid de granit. Căci paşnicul şi liniştit, Românul ştie, totuşi, ca nimeni altul, să facă straja în jurul gliei strămoşeşti şi a Suveranului. Din toată Ivanaea sporirea EBOklCR&ifâfia Din punct de vedere de Biografic anul 1938 a fost deosebit de interesant. In numeroase ţări unde de ani de zile curba natalităţii era în descreştere, anul trecut nu numai că s'a oprit, dar a pornit din nou In sus. Este vorba, în special, in Europa de Anglia, Belgia, Olanda, Ţările Baltice şi în afară de Europa, Statele Unite ale Americei de Nord Australia, Noua Zalandă. Cifrele publicate de Oficiul de Satistică al Ligii Naţiunilor sunt interesante. In Anglia numărul celor noui născuţi a crescut din anul 1935 până în anul 1938 de la 711.000 la 735.000 în Begia pentru aceiașî perioadă de la 127.000 , 130.000. in Olanda dela 170.000 , 170.0O0. In Suedia dela 85.000 la 93.000 etc. In Statele Unite aie Americei de Nord, tot pentru aceiași perioadă, natalitatea a crescut dela 2155300 la 2.300.000. in Australia dela 111.000 la 120.000 și în Noua Zeîandă dela 23.000 la 27.000 un un Oraiaxl care «a sfârşiti răseisosaal Intre ultimii pensionari ai ser* * viciilor poştale britanice se află şi numele lui F. H. Pennington, un modest telegrafist al oficiului poştal din Bightom" Cu acest prilej ziarele londoneze amintesc că Pennington este omul care a pus de fapt capăt războiuluimondial. In adevăr la 11 Moeobrie 1918 el era telegrafistul de serviciu al corpului de semnalizare pe frontul de vest. La ora 11, un ofiţer i-a înmânat o telegramă anunţând incheerea armistiţiului şi încetarea ostilităţilor. Pennington a transmis această telegramă tuturor unităţilor de pe frontul d® vest. După război şi el şi-a luat reglsa lui ocupaţie de telegrafist fiind detaşat la oficiul dirn Brighton unde a lucrat până acum câteva zile pentru a se bucura, în fine, de o odihnă bine meritată, 000 coo era. nou sistem «I© cules praaHaa©!® Se practică în Franţa. Şi e cutotul original. In loc de prăjini, se folosesc la culesul fructelor... undele electrice. JgPrintr'un dispozitiv întocmit cu multă dibăcie, se trimit în copacul cu prune, pere, caise, piersice, etc.,, o serie de descărcări electrice, după ce în jurul pomului a fost orânduită o pânză în formă de pâlnie, cu gura in sus. In felul acesta, nu numai că nu se strică biclima din bunătăţile aninate pe crăci, dar, graţie unei potrivite gradaţiuni a tăriei descărcărilor, nu cad decât poamele bine coapte." Sansalile actorilor Un ziar din New York, vorbind d® salariile artiştilor de cinema din Hollywood, arată că cu toată criza economică care a lovit de câtva timp industria cinematografică "a Americii, se mai plătesc şi astăzi lefuri colosale, uneia cu mult mai mari decât a preşedintelui Statelor Unite. Astfel Mie West a câştigat in 1937 vreo 50 milioane lei, iar Marlene Dietriich 40 milioane. In ordinea încasărilor vin apoi Bing Crosby cu 32 milioane, Claudette Colbert şi Warner Baxter cu 30 milioane, Joan Crawford cu 25 milioane, in anii’ de prosperi* tat® de la Hollywood (1931— 1932), salariul maxim a fost acela al unui bărbat (cu, 30 mijioaee leii și, al unei femei )cu „număr 16 milioane lei). IUgEfe «Ie elrSfflBTBB Cutrerând Balcanii , din SstasifeyB.—Sta S©fâa.—Patriarhia din Fanar. Coloana de g cars a fost legat Mirat&sBtorisS. Mm&asada Bogdanilor. O zi specială am rezervare vizitării moscheelor din Is tambu, care sunt adevărate opere de arhitectură otomană. Ne oprim la gramia Em'nona. Este o interesantă clădire orientală, îmbrăcată în mozaic albastru de o frumusețe neînchipuită. Pe jos covoare bogat lucrate de aceeaș culoare ii dă gramiei un aspect cu totul deosebit. Lângă „serai* vizităm cea mai mare moschee din Istambul,—sultan Ahmet, de mărimea bisericii Sf. Sofia—'ncadratâ în 6 minereturi colosale. O altă gramie interesantă e Sulemeni?, o minunată construcţie arabă, cu mari rovoare roşii. La geamia Cahrie ^ Ne oprim ceva mai mult* Este o mică moschee cere ordinioară a fost biserica Sfinţii Voevozi. Sub tencuiala dată jos de curând s'a descoperit vechea pictură bizantină, în mozaic; cadrul tuturor icoanelor este lucrate în aur. Este o bogăţie pe care Turcii n'au ştiut-o preţui; abia acum o socot în evidenţă; biserica Sf. Sofia, transformată în moschee ; astăzi e muzeu. Este o clădire de proporţii uriaşe, fără nici un aspect arhitectural in exterior. Lăţimea ei e de 70 m, înălţimea de 55 m, iar diametrul cupolei e de 33 m. E susţinută pe 20 coloane măreţe, dintre care 8, din marmură vişinie, sunt aduse de la templul Delii din Efes. In dreapta altarului se află, un foc îngrădit — unde se ncoronau împăraţii Bizanţului, iar în stânga, un chioşc lucrat cu minuţiozitate artistică, referent sultanilor. Ne oprim în faţa porţilor — astăzi deschise—,pe care, se găsesc iniţialele lui Justinnan. Ele serveau puma, pentru intrarea împăraţilor in biserică. "In intero e ornamentată cu masive plăci de marmoră de diferite culori, dar ceia ce atrage este măreţia construcţiei care îţi creează un profund sentiment al nimicniciei omeneşti. In vechiul cartier al Fanarului poposim pentru a vedea Patriarhia. Uliţele sunt nguste, raţele vechi şi acoperite cu lemn, iar populaţia sărăcăcioasă, Lână mare este o mică, bisericuţă bulgăreasca, dăruita de prinţul Vogoride. Exteriorul ei e lucrat numai din cer la Viena. „ La Patriarhie ne întâmpină un călugăr grec Biserica nu are nimic deosebit ca arhitectură. E încadrata Intr'un corp de case, unde ioeneşte Patriarhul. Vizităm biserica f. îngrijită şi bogată în lucruri sfinte de mare preţ. Iată scaunul patriarhal pe care a stat Sf. loan gură de Aur, în jurul căruia sunt aşezate scaunele mitropoliţilor. In stânga—ne explică călugării — este o icoană a Maicii Domnuui lucrată în lemn deși, evanghelist Luca. Monumentala clădire Sf. Sofia in faţa „seraiului“- spadă Csilairii Publicului francez Cu toată incordarea externă şi pregătirile militare, publicul parizan îşi păstrează calmul său caracteristic. Iată o fotografie luată în grădinile de la Versailles, în ultima Duminică." Publicul admiră frumoasele jocuri de apă, dar discută în grupuri desfășurarea evnimentelor. hm iira®rififütar®ü Doamnei Elena C. Meissner Îmi petreceam vacanţa la poalele Carpafilor intr'un loc, unde trei munţi îmbrăcaţi cu falnice mantii de brădst se intretăiau parfumând aerul cu aroma lor şi odihnind ochii cu frumoasa lor haină verde. Intr'o zi de Marţi (22 August 1939) pa la ora 10, o trosnitură despica văzduhul şi auzit, iar ecoul ei răzbătea în lungul şi largul munţilor cu un sunet plângător. Căzuse un falnic brad de pe una din culmile Moldovei. La auzul acestui ecou o durere profundă se aşează peste inimile celor ce cunoscuse, apreciase şi iubise pe marea femee moldoveancă Elena C. Meissner. Câţ de mândru crescuse pe Înălţimile ţării româneşti, cât de măreţ îşi desvoltase personalitatea, câte talente şi daruri etala în jurul ei, câte fiinţi ajutase în formarea lor câte minţi fmptificase cu arta ei, câte inimi întărise cu idealurile şi sforţările ei II Ş iată cum se prăbuşeşte cu sgomot prelung. Vuesc văile şi munţii dintr'o parte într'alta a ţării şi plâng ochii, care o priviseră cu drag o viaţă, plâng cei care păşiseră cu încredere în urma steagului ridicat şi purtat de ea în cele din urmă patru decenii, plâng cei însetaţi de înălţări ale neamului pe toate tărâmurile, dar mai ales ca acel al femenismului, care azi mai mult ca oricând este cerut de destinele româneşti a fi la datorie şi cât mai pregătit spre a ne da fii şi aşezării familiare sănătoase şi durabile. O viaţă întreagă am mrimit-o Doamna. Şi când îmi arunc ochii peste multele înfăptuiri ale ei, constat că i se cuvine acest titlu, nu din politeţe şi curtoazie, ci din corecte apreciere şi aplicare a acestei numiri. In familia sa a fost o adevărată Doamnă : cei ce au trăit în apropierea familiei D-lui GVMeissner, veneratul bărbat al şcoalei, al conducerii politice de după război şi a luptei date pentru salvarea copiilor căzuţi în căile perzărei, au constatat între soţii Meissner o iubire lină, substanţială, plină de demnitate spirituală , când îşi spuneau Toţu şi Ilenuţa lansau şi prin grai în jurul lor mireasma unei sfinte iubiri ; au constatat apoi o mare delicateţă cu care se tratau reciproc şi care se prelungea într-un sentiment de adâncă preţuire reciprocă, mai ales dânsa se temea de a nu subpreţui vrednicia, devotamentul, sănătatea şi traiul soţului, se temea dea nu rămâne mai prejos în căsnicia lot cu ceva Coloana de care a fost legat Mântuitorul In dreapta altarului, într-un foc de cinste se afl coloana de care a fost legat Isus Christos la Pirat din Pont. Este o treime din coloană ; restul se află la Ierusalim şi Roma. Este un moment cutrearerator, credinţa adesea şovăioare din tine te copleşeşte, iar bazele tale simt piatra rentinuarea în pagina 2-a". Călătoria la Moscova Iată o fotografie prinsă în momentul când dl. Von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului, coboară din avion la Moscova și pune piciorul pe pămânntul rusesc. Precum se vede, dl. Ribbentrop, bine dispus, aduce cu sine salutul germa Cfra c@i°e Ia «Irmasai! Capital©! Desigur că numeroşi ieșeni a avut ocazia să admire vocea minunată a d-rei Marlena Unterberg, fiica d-lui Unterbsg—din serviciul tehnic al Epitropiei Sf. Spiridon. D-ra Unterberg a absolvit clasa de canto a d-lui prof. V. Rabega, afirmându-se ca un talent deosebit. A fost remarcată chiar din primii ani, aşa precum i-a fost apreciată vocea de soprană eteră in corurile bisericeşti, la care a fost solicitată să colaboreze. Acum, aflăm că distinsa cântăreaţă ia drumul capitalei unde i s'a aranjat o audiţia la Opera Română. Nu ne îndoim că vocea melodioasă a d-rei Unterberg va fi apreciată la justa ei valoare şi i se va da posibilităţi de afirmare. Urăm succes acestui talent ieşan, care porneşte cu entuziasm spre treptele ce se aşteaptă cucerite. VIG. VINERI 1 SEPTEMBRIE 1939 __________________________________ -Redacţia. 3 f Administraţia 7 î Serv. desoaoteredi 1 Redacţia ?1 Administraţia IAŞI STR. LA.PUŞTEANU 37 Director î. n. Stliia# 8ng®©âyagi ei® mâine.,■ .»Primări© a fixat ,un nou regim al pâinei Preţul a r£m@s acelaş, dar s’a scăzut greutatea. —iMoui dispoziţii nu ceia«« priveşte fabricarea pâinei. Se cunosc discuţiile duse între Primărie şi brutarii ieşeni pe chestia panii. Brutarii au cerut majorarea preţului actual al panii, motivând că grâul s’a scumpit şi că au fost impuşi la nouie mari taxe. Noul regim al pînii la o urmare a acestor discuţii, de primar general Const. Ionescu a convocat pentru eri dimineaţă la o şedinţă pe principalii d«sale colaboratori, d-nii: av. Mihai Borcea, prim ajutor de primar, Caton Milişteanu, ajutor de primar şi col. Adam insp. municipal şi de comun acord s'a fixat noul regim al pânii, care va intra în vigore de mâine, Vineri 1 Septembrie crt. Astfel, începând dela aceasta dată, morile din oraş sunt obligate să macine grâul pentru făina din care se va fabrica pânea, în proporţia următoare: 8 la sută făină de patiserie, 30 la sută făină alla albă şi 37 la sută făină cal.lia neagră. Această extracţie se înţelege numai pentru brutăriile din cuprinsul Municipiulu Iaşi. Este oprită fabricarea şi vânzarea fainei de grâu ia amestec cu alte cereale, sau de calitate inferioară tipului faţă de iod, se temea de a nu atrage, în căsnicia lor, din vre-o lăture oarecare, un nour cât de neînsemnat. Iar eu ca preot ara constatat o materială traducere a înţeleptelor sfaturi date la cununie de Sf. Apostol Pavel: „bărbatul să fie cap bun femeii, iar femeia să se teamă de barbat“. Cu o astfel de grijă şi de silinţă, cu o astfel de realizare femenină, Ilenuţa a devenit încă(Continuare în pagina 2-a) stabilit de Primărie. Faina bănuită inferioară calităţii stabilite, se va sechestra şi da în păstrare proprietarului ei, după care se vor ridica probele pentru analiză. Făina dotedtă mieroara sa va confisca de Primărie, iar contravenientul va fi trimis în judecată. Morarii sunt obigaţi să vîndă brutarilor făina pentru pine în proporţie de 51 la sută cal. I albă şi 50 la sută cal ll*a neagră. Punea de cal. l*a albă se va ia buca In greutate de 800 gr. şi se va vinde cu 8 lei, iar cea negră de 800 gr. se va vinde cu 6 lei. Se admite o toleranţă la greutate de cel mult 30 gr. după răcire.* In ceiace priveşte pînaa de secară, ea se va fabrica din făină de secară cal. I-a în proporţie de 60 la sută, amestecată cu făină albă cal. l-a în proporţie de 50 la sută. Preţul pînii de secară este liber la vînzare şi pînea va trebui să aibă o greutate de 450 gr. Pînea de lux se va fabrica din făină de patiserie, extracţie 5 la sută, sub formă de caizer, chilia sau franzelă şi va trebui să aibă o greu* ten de 250 gr.* Se acordă vânzarea pânii şi prin băcănii, daracestea sunt obligate a avea rafturi curate, iar vânzătorii halate albe sau gris. Toţi căruţaşi sau purtătorii de pâne, vor trebui să aibă buletinul Biroului de Popularţie şi un carnet de sănătate, in care medicul de circumscripţie respectiv va trebui să noteze săptămânal situaţia. In sensul celor de mai sus, se va da şi o ordonanţă. Virgil ca